780 matches
-
dela Traco-Romani nu s-a schimbat" (Constantinescu, 1928, p. 46). Absorbția slavilor devine astfel o constantă a discursului didactic interbelic, fiind sedimentată în memoria națională. Într-unul din manualele cu cel mai pronunțat caracter critic, O. Tafrali (1935) admite că "năvălirea și așezarea Slavilor în Dacia și în Peninsula Balcanică avură drept urmare transformări adânci", cea mai însemnată fiind "contopirea completă a Slavilor cu Daco- Romanii în Dacia" (Tafrali, 1935, p. 78). Pe măsură ce factorul slavic este instalat din ce în ce mai ferm în genetica românității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuității: "A doua minune: Daco-Romanii, părăsiți de împărăție la voia soartei, în anul 271, au rămas pe loc în țara lor, Dacia, și fără vreo sminteală au înfruntat, în timp de o mie de ani, cel mai cumplit vifor de năvăliri barbare așa cum nu s-a mai întâmplat cu alt popor din lume"; c) miracolul creștin, care a definit spiritualitatea românească "cu mult înainte de venirea și creștinarea vecinilor noștri: Ungurii, Bulgarii, Sârbii, Rușii și Polonii" (Constantinescu, 1928, pp. 5-6). În fine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a concentrat în poziții tari și adăpostite, de unde se pregătea în taină pentru un nou avânt. Dar încercarea fu crudă și mai grea decât putea să îndure firea omenească, prin drumul ei cel lung de veacuri (un mileaniu de năvăliri). Ea sădi în inima Românului răbdarea, răbdarea de mucenic până la clipa mântuirii (Constaninescu, 1928, p. 57). Dintr-un alt pasaj, la fel de tensionat emoțional, pot fi desprinse temele excepționalismului românesc, martirologia românească, tragismul destinului național sau pe cea a blestemului istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
referire la acest eveniment: dacă în lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a limbei dovedește însă o unitate de origini etnice. E indiferentă cestiunea daca elementele ce compuneau acest sâmbure de popor modern erau tracice și latine sau latine și ilirice, destul numai că, din al Vi-lea secol după Hristos, la năvălirea avarilor în Tracia (a. 579) oastea condusă de Martin și Comențiol e compusă din oameni ce vorbesc românește. Tot acest neam apare mai târziu în Dacia, iar asupra originei lui se ceartă până azi învățații. Sigur e că, deși au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o clasă dominantă puțin numeroasă, incoruptibilă și păstrătoare a tradițiilor țării; azi dasupra oameni îmbogățiți prin camete, prin specule, prin ruina altora. Odinioară o organizație a muncii putând a rezista străinilor; astăzi acea muncă discompusă breaslă cu breaslă, sterilizată prin năvălirile negoțului străin. Odinioară legi răsărite din însuși datinile și deprinderile poporului, azi codici întregi traduși din franțuzește. Odinioară o dreaptă cumpănire între mijloace și trebuințe, azi deprinderea de mii de trebuințe străine, în desproporție cu puterea de producere a țării
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
elemente străine improductive nu există decât un mijloc temeinic: organizarea economică și socială a poporului românesc însuși. Ramurile noastre de muncă trebuie să se organizeze în corpuri autonome ca să reziste una câte una și toate la un loc introducerii clandestine, năvălirii elementelor esploatatoare și improductive. Cu "jalnica tragodie " a fratelui Rosenthal nu se face treabă. S-ar mai putea afla încă o sută de Rosenthali bine intenționați, și nici nu ne îndoim că se vor fi aflând, fără ca activitatea lor să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
văzut ca un „exponent al naturalismului zolist potențat cu simbolistica «romantică» a vânturilor, crivățului și apelor dezlănțuite” (Mihai Cimpoi). Singurele scene care fac diferența se referă la retrospectivele despre participarea lui Stiopa Capmare la luptele primului război mondial și la năvălirile „moscalilor” prin satele românești de dincolo de Prut. În prozele Savan, Greșeala lui Dumnezeu și Insula fericirii, ce compun în 1943 volumul Frumoasele, autorul se cantonează în registrul tradiționalismului romantic, părăsind latura ideologică. Spațiul rămâne aceeași provincie săracă a Basarabiei, unde
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
registru, cenzorul Îl amenda pe Mihail Kogălniceanu pentru o serie de invective adresate comunității evreiești din Principate, precizând totuși că de obicei el „se pronunța pentru emanciparea evreilor și a celorlalte naționalități” . Textele catalogate drept invective erau cele referitoare la „năvălirea jidanilor din Galiția și Podolia, care vin din străinătate cu mulțimea, evrei trențăroși, mizerabili, hidoși...” și la soluțiile oferite de Kogălniceanu pentru a opri acest fenomen: „să nu se lase pe evrei să mai intre În țară și să cerceteze
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
Tratatul de la Berlin” , considerată de ministrul de externe ca o „măsură nedreaptă, care leza treburile interne ale României și constituiau o lovire a autonomiei noastre” . Potrivit lui Kogălniceanu, spunea cenzorul, românii nu erau antisemiți, doar că atunci „s-au speriat de năvălirea bagabondagiului străin ce ne inundă, bagabondagiul jidănesc din Galiția și Podolia care a deznaționalizat Bucovina, a inundat orașele Moldovei” . Cenzorul era de acord până și cu opinia lui Kogălniceanu conform căreia „chestiunea evreiască nu este nici o problemă politică, nici religioasă
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Afirmația că “popoarele nomade se strămută înaintea unei năvăliri, cele așezate rămân lipite de teritoriul lor și năvălirea trece peste ele” aparține istoricului Vasile Pârvan; Capitala Daciei romane se afla la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. 17) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Afirmația că “popoarele nomade se strămută înaintea unei năvăliri, cele așezate rămân lipite de teritoriul lor și năvălirea trece peste ele” aparține istoricului Vasile Pârvan; Capitala Daciei romane se afla la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. 17) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
vechi fiind judele Cârstea <footnote Vezi: cap II al prezentei lucrări. footnote>. Pentru întreaga zonă a Obcinelor, a munților, românii au fost elementul peren, fermentul dezvoltării țării și prefacerilor social-politice din zorii evului mediu și până în prezent. Că au fost năvăliri, războaie, pustiiri, distrugeri, românii, și între ei vămenii, nu și-au părăsit vatra strămoșească, păstrându-și limba, numele, ocupațiile tradiționale, obiceiurile și credințele. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, populația în sectorul montan al văii Moldovei era de 1,6
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
unde, însă, a fost înfrântă și alungată peste munți. În armata comandată de Mihail Racoviță au fost și mulți tătari care au prădat în zona Bistriței și în Maramureș, iar la întoarcere, și în Moldova, cum le era obiceiul. Desele năvăliri și pustiiri ale tătarilor în teritoriul Moldovei au dus la apariția a două legende locale: “Românii și tătarii”și “Românca și tătarii”, culese și publicate de Simion Florea Marian. De-a lungul timpului, raporturile româno-tătare au fost mai mult de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
acestor locuri din vremuri îndepărtate. Nu încape îndoială că populația din nord-vestul Moldovei a fost supusă periodic unor incursiuni prădalnice, a căror amintire se păstrează în denumirea „Drumul tătarilor”, cu o ramificație prin Vama, nume care a rămas după marea năvălire mongolo-tătară din 1241-1242 <footnote N. Iorga, Neamul românesc în Bucovina, București, 1905, p. 93-96. footnote>. Pe acest drum, peste Mestecăniș și Suhard, treceau tătarii după pradă în Transilvania și Ungaria și tot ei, în timpul când au controlat teritoriul viitorului stat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
București, 1971, p. 25 și urm. footnote>. Fără să dogmatizăm continuitatea românilor, se poate aprecia că zona de la poalele Obcinilor, valea râurilor Argel-Moldovița și Moldova au constituit o vatră de locuire permanentă , indiferent de câte stăpâniri străine s-au succedat. Năvălirea mongolo-tătară de la 1241, cu baza de plecare din Rusia Kieveană, s-a scurs pe mai multe coloane, probabil cinci, spre Transilvania și Ungaria. Una din aceste coloane, condusă de Kadan, a străbătut valea Moldovei și, ajungând în Transilvania, a ars
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
statului Moldova, Argel, Moldovița fiind o denumire târzie, produs al cancelariei domnești de limbă slavonă. II. 2. Toponimie și habitat. Civilizația agro-pastorală a românilor din Vama Când nucleele de populație românească din teritoriul est-carpatic și-au găsit liniștea după marile năvăliri ale migratorilor asiatici, așezându-se temeinic în matca lor ancestrală, au simțit nevoia să se delimiteze, să se structureze și să se organizeze singure, în absența unei autorități statale care întârzia să apară. Nevoia de delimitare și orientare i-a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
1905). footnote>, Brazi, Hurghiș, Lunci, Doabra. Cătunele răsfirate Sălătruc, Belțag, Tocila țin de satul Molid. Vatra satului Vama, așa cum ne arată documentele, s-a stabilizat începând cu secolul al XIV-lea, la confluența Moldoviței cu Moldova, ca urmare a încetării năvălirilor barbare, cât și procesului de organizare politică în forma superioară a statului. Așa cum erau și alte sate, satul Vama a fost un sat răsfirat, cu spații largi între gospodării, folosite fie ca teren agricol, fie ca pământ obștesc, ca imaș
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de pe o moșie pe alta, fiind legați de glie prin așezământul din 1628 dat de domnitorul Miron Barnovschi Moghilă. Deoarece pe moșia boierească sau mănăstirească erau și robi țigani, proveniți din danii, din cumpărare sau din toți prinșii războaielor și năvălirilor, cu timpul, țăranii dependenți, în noile condiții economice, au fost tratați ca robii care aparțineau cu persoana și cu munca stăpânului de moșie. Raporturile dintre robi și stăpâni erau reglementate de dreptul robilor, deosebit de legea țării - obiceiul pământului - după care
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nesupunere, nerespectarea regimului proprietății și jalbe adresate divanului domnesc. Înăsprirea raporturilor dintre vămeni și mănăstire se suprapune la sfârșitul secolului al XVII-lea și în tot secolul al XVIII-lea peste situația de instabilitate și insecuritate pentru Țările Române: desele năvăliri, pustiiri și războaie între poloni, austrieci și turci, după asediul Vienei din 1683, dintre ruși și turci, începând cu anul 1711 când Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, se aliază cu Petru cel Mare al Rusiei. Conflictele militare se desfășurau pe teritoriul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
migrațiilor pădurea a fost adăpostul nostru; din această vreme datează vorba veche „codrul e frate cu romanul", vorbă adevărată. Din nefericire, în ultimul secol românul na mai fost frate bun cu codrul , ci frate vitreg. Bineînțeles că după ce trecea iureșul năvălirii se stabilea un "modus vivendi" cu noii stăpâni, iar gospodarii ieșeau din codri și și refăceau casele și bordeiele. Întrun document din 1617, septembrie 26, de la Radu Mihnea (pe când domnea în Moldova, citim: Când au fost leșii în țara domniei
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
află azi mănăstirea Golia. Măsura luată nu se știe precis de către cine � de a se împrejmui mănăstirea cu un zid de piatră cu turnuri de apărare la colțuri și cu metereze a fost în scopul apărării acestui sfânt locaș de năvălirile dușmanilor care veneau dinspre miazănoapte. În același timp, servea și ca post de alarmă și de apărare pentru întregul oraș. Turnul de la poartă, devenit simbol al Iașului, are baza pătrată cu latura de cinci metri, o înălț ime de 30
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
negrul rochiei se prelungește în ornamentul balustradei, bleul fotoliului se continuă pe perete și se oprește pe ovalul vaselor cu apă. Grădina pare să intre literalmente în casă și să genereze un înăuntru metaforic în care conversația este oprită de năvălirea exteriorului, blocând relația de comunicare a personajelor. Fereastra face posibilă, în accepția autoarei, un dinamism punctual, un efect aspectual al intruziunii exteriorului în interior, o logică a lui dintr-o dată care face ca o scenă narativă survenită să atace spațiul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
situații când minunații păzitori au plătit cu prețul vieții lor neșansa de a fi primii care să anunțe un eveniment În interesul obștei. Așa de exemplu, romanii nu au iertat câinilor faptul că nu au reușit să anunțe primii despre năvălirea galilor În Roma, acest lucru fiind făcut de gâște, pentru care i-a răstignit, pe rând, În anumite zile În Capitoliu. De altfel, structura neuro-psihică deosebită a câinelui-lup, apropiată atât de mult de ceea ce se numește inteligență, și În primul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
permit identificarea unor formațiuni din lumea traco-romană, demult dispărute. Altele se mențin cu denumirea de români, aromâni, vlahi, fărșeroți, cuțovlahi, rumeri, etc. Cucerirea romană (în Dalmația, Macedonia, Tesalia, Achaia) a însemnat romanizarea dar și colonizarea. Istoricii afirmă că la începutul năvălirilor barbare (550-640 d. H.) erau romanizate sau își păstrau fondul daco-trac Dacia, Moesia, Dalmația, Epir dar și Panonia, Istria, Macedonia. Hidronimile, care se schimbă mai greu sunt mărturii ale realităților etnografice de până la așezarea slavilor. După ce Serbia a obținut în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]