1,027 matches
-
se agită, se consfătuiesc. Scânteia care pune capăt așteptării scapără tot sub chipul unei întâmplări obișnuite:Rudolf, șoferul Nadinei, aplică o sancțiune unui copil care stătea în fața mașinii, copilul începe să țipe atrăgând atenția celorlalți țărani. “Scena de culminație cu năvala de valuri întunecate, furioase, e ca o eliberare, până la extrema limită, întârziată, supsendată.Astfel apar în roman, după o prelungită așteptare zugrăvită plastic pe sute și sute de pagini, după avânturi surde și retrageri vremelnice, după toată complexa motivare
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
comediei studiate în evoluția relației dintre cele două personaje. - Varianta 8 (Bacalaureat 2013, sesiunea august) Profilul umanist; Profilul pedagogic SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: Am suit așa ceasuri întregi, sugrumați în acest defileu spart în stânci de năvalele primordiale. Numai o curea albastră deasupra noastră însemna că acolo e cerul. Când și unde, drumul răsufla mai slobod [...]: ne opream să admirăm primitivitatea peisa giului, arhaismul geologic, grandioasa nuditate a coclaurilor rudimentare, fără o floare, fără o iarbă. Uriașele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
printr-o terță țară, cu un pașaport fals etc. în seara de 9 noiembrie 1989, sub presiunea unor gigantice manifestații în RDG, anunțul inopinat făcut la radio de șeful guvernului că frontiera ar putea fi trecută fără pașaport provoacă o năvală generală. Sosirea în Vest a berlinezilor din Est este sărbătorită într-o extraordinară atmosferă de fraternitate și de bucurie. După semnarea, în mai 1990, a tratatului de uniune economică și monetară dintre RFG și RDG , reunificarea este efectivă, pe 3
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vrea să-l ajute, prezentându-l în mod elogios Padișahului. În timp ce Duca-Vodă plănuia nunta fetei, Alecu Ruset pune la cale răpirea mirelui, dar planurile îi sunt dejucate, este prins, dus în fața domnitorului, care îl lovi cu buzduganul, încât tânărul "sub năvala sângelui", "se abătu într-o parte; după aceea înainte; și căzu cu fața în jos, lovind cu fruntea lespezile". O iubire scurtă și nefericită se sfârși sub ochii încremeniți ai miresei. Acest personaj corespunde canoanelor esteticii romantice, prin pasiunea devorantă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
să scriu la înțelegerea contemporanilor mei"257. Din păcate, el nu găsește ca vinovată propria schimbare, ci acuză însăși schimbarea: a mentalităților, a vremurilor, a tinerilor literați de aceea scrie cu năduf mai departe: Au dat în viața noastră literară năvală scriitori pentru care limba poporului e bădărănească și sărăcăcioasă, cronicarii sunt seci, cărțile bisericești sunt stupide, iar scriitorii mai bătrâni s-au învechit... Opoziția pe care o întâmpină în rândul noii generații de cititori, de scriitori nu l-a determinat
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
carne greu digerabile pe care intestinele sale păreau să le simtă pe moment intrînd în îmbucături succesive și intermitente, unele după altele, și din cauza unui oareșce sentiment de frică, născut în mare parte din disperare și durere, bineștiuta și înfricoșătoarea năvală a sîngelui (2). Nu putea zări masa la care era așezat Judecătorul și-n fața căreia stăteau în picioare tatăl său și inamicul acestuia, dar îi putea auzi... (3) În cazul de față, prima frază nu reprezintă în exclusivitate perspectiva
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la Sticlărie. O parte din camarazi și-au pierdut viața, dar cei ce am rămas, nu ne-am dat. Participant în linia întâi pe frontul de la Mărășești veteranul Gh. C. Mazurul arăta că: în compania mea erau 160 de oameni. Năvala dușmanilor ne-a surprins când spălam rufele în Siret. Așa cum eram, am pus mâna pe arme și le-am arătat noi ce înseamnă lupta corp la corp cu baionetele. Din 160 n-au mai rămas în viață decât 22. Acolo
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lucru demn de reținut și pentru satul Vatra, care se pare a fost refăcut pe vechea vatră cu specificarea că a fost mutat mai către pădure pentru a da posibilitatea populației să se poată retrage în păduri în caz de năvală a dușmanilor. Bătrânii din satul Vatra susțineau cu mai mulți ani în urmă că biserica care s-a construit în Vatra s-a făcut cu lemnele chiar de pe locul unde a fost amenajată. E posibil ca tot din această perioadă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
au aruncat în subsolul conștiinței, nu pot dispune de ele ori de câte ori ar dori. Tolba cu amintiri, mai burdușită sau mai goală, reprezintă tezaurul mnemic al fiecărui om, tezaur ce nu poate fi nici cântărit, nici evaluat. Când amintirile plăcute dau năvală peste noi și le retrăim cu nostalgie, chiar prinși de griji ori de nevoi, le întâmpinăm cu bucurie. Trebuința de optimism Chiar dacă viața a intrat pe panta coborâtoare și lunecoasă a senectuții, Chiar dacă speranțele sunt tot mai palide și mai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
apus. Și pulberea câmpiei: se înalță deasă ca o negură de munte sau îi albește pe luptători ca pleava risipită de vânt peste arie, într-o zi de seceriș. Tot ce se petrece se petrece, asemănător, și în lume: atacul, năvala și iureșul, înfruntarea, împotrivirea dârză, străbaterea, oprirea din avânt, retragerea. Armata, numeroasă ca frunzele și florile primăverii, înaintează ca un foc care cuprinde totul în flăcările lui; ca un puhoi care târăște spre mare trunchiuri și mâl; sau ca acele
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și dă drumul apelor la vale este întrecut de curgerea lor, care târăște, cu zgomot mare, pietriș. Ciudata comparație este de fapt o miniaturizare a referentului ei din narațiune, dar, curgerea apei pe un șanț neavând nimic înfricoșător, cum este năvala Scamandrului îndârjit împotriva eroului, accentul cade pe scăparea de sub control a unei forțe, indiferent dacă mare sau mică, pe care tot tu ai provocat-o. În același context, Ahile, îngrozit, iese din apele înverșunate ale râului și caută să se
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
și le spuse: Măi copii, în coșul acesta este câte o pâine pentru fiecare dintre voi. Să veniți în fiecare zi să vă luați pâinica, până ce se va îndura bunul Dumnezeu și ne va trimite zile mai bune. Copiii dădură năvală la coș, întrecându-se fiecare să apuce pâinea ce i se părea mai mare și mai frumoasă și apoi plecară, fără să mulțumească binefăcătorului lor. Dintre toți, numai Irina, o fetiță îmbrăcată în haine sărăcuțe, dar curate, stătu la o
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
de la dreapta. Dinainte, când ne vrăjesc dracii prin înfățișările materiei, de dinapoi, când ne stârnesc amintirea păcatului prin gândurile ce le-am avut mai demult; de la stânga, când tulbură sufletul prin patimile trupești și neînfrânate; și de la dreapta, când dau năvală asupra sufletului prin mândrie și slavă deșartă<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri și răspunsuri, răspunsul 21, în Filocalia, vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 214. footnote>. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, precizează că omul poate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
să biruim genunea; Nu ne temem câte râpi ne-adastă, n-auzim cum mormăie furtuna, știm atât, că mergem sus pe creastă. Suntem jnepii și urcăm întruna. Râd de-mpleticita noastră turmă brazi trufași cu vârful lung de fiere; râsul lor, năvala nu ne curmă și mușcăm din piatră cu putere și-i lăsăm pe povârniș în urmă. Suntem jnepii, mergem în tăcere. Dacă-n calea noastră sar șuvoaie, le sorbim cu sete neînfrântă. De ne-mproașcă roca cu pietroaie, răzvrătirea ei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
măruntaiele). De fapt, ar fi extrem de greu, aproape cu neputință, să transpun totul în cuvinte nimerite. A fost ceva oribil din punct de vedere moral, spiritual, de parcă măruntaiele puturoase dinlăuntrul tău ar țâșni la suprafață și ar deveni însuși universul: năvala unei emanații degajate de un rău spiritual, sumbru și pe jumătate inform, ceva de care nu poți scăpa niciodată. „Indetașabil“, îmi amintesc că a fost cuvântul care „mi-a venit în gând“ o dată cu impresia faptului. Dar imaginile vizuale pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am reușit cu destulă ușurință să mă agăț de proptelele pentru mâini și pentru picioare, și să mă opintesc afară din valuri. De fapt, nu-i greu să te ca]\ri pe stânca joasă, numai că, așa cum am mai arătat, năvala valurilor te saltă și te smulge întruna, și e cu neputință să-ți înfigi degetele de la mâini și de la picioare suficient timp încât să te poți smulge din apă. Cât m-am scăldat în mare, m-am gândit la lipsa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
deslușea sforăitul îndepărtat al unui automobil pe drumul de lângă hotelul Raven. Și în capul meu, o bâzâială abia perceptibilă, rezultat, probabil, al vinului pe care-l băusem. Și un zgomot ritmic, șuierat, urmat de ecoul unor bufniri surde, produs de năvala apei care se retrăgea din Cazanul lui Minn. Gândul la cazan răscoli în mine o nouă spaimă îngrozitoare: Hartley știa oare să înoate? Până acum, nu-mi încolțise încă gândul că o zbughise din casă pentru a se azvârli drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
irezistibile emoții filiale. Ar putea Titus să treacă de partea cealaltă? Oare Titus însuși putea ști? În sfârșit, înotă îndărăt spre stânca abruptă și, agățându-se cu mâinile și cu degetele de la picioare, își înălță cu ușurință trupul gol din năvala valurilor care se zvârleau înainte și îndărăt. Se cațără, se legănă pe creasta stâncii și se așeză gâfâind. — Titus, dragul meu băiat, îmbracă-te repede, uite prosopul. Se supuse, măsurându-mă din priviri. Ce s-a întâmplat? Plecăm undeva? — Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Hlinka și Mihai Dascălu, la lansarea care a avut loc la Muzeul Național de Artă Naivă Pitești. După încheierea lansării de carte, am fost deosebit de impresionat de faptul că o mare parte din pictorii naivi prezenți la expoziție au dat năvală peste noi ca să cumpere cartea. Fiecare era deja cu o sută de mii în mână, căci știau dinainte cât costă cartea, ne întrebaseră deja. Din păcate sau din fericire, am epuizat tot stocul, au rămas doar câteva exemplare care trebuiau
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
peisaj, la stațiile de cale ferată prin care treceam și mă bucuram când vedeam locomotivele mai deosebite trăgând vagoanele colorate, fie de marfă, fie de persoane. Atunci, fără să știu, anticipam viitoarele mele pasiuni. Ajungând acasă toți copii au dat năvală în curte cu toate că pe poartă scria “câine rău “. Câinele nostru nu a mușcat niciodată pe nimeni, lătra doar la cei pe care nu-i cunoștea, dar după ce le întindea laba totul era bine. Toți au vrut să știe cum a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în fața unei alimentare“, și-a zis Vasile B. și a traversat strada spre parcul din fața Ministerului. Ar fi vrut să apese pe un buton, să se deschidă o portiță și toate ideile care-i forfoteau bezmetic în cap să dea năvală afară. Pentru Vasile B. viitorul era un timp confuz, de care se îngrijeau alții: președintele, guvernul, soția, asigurările sociale. Și, deodată, viitorul căpăta o măsură. Nu o zi, nu o lună, ci două săptămâni. Media pe care medicul evitase să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
condiții, "românii [din Dobrogea, n.n.] n-au nicio rezervă de păpușoi"2342. Totodată, "oltenii așezați de curând pe marginile graniței spre Bulgaria, nefăcând deloc porumb anul trecut, sunt acum în lipsă (...) de ale mâncării, ceea ce i-a făcut să dea năvală la lucrările portului și tunelului. Câți nu încap se întorc plângând înapoi, grupuri-grupuri, după ce flămânzesc câteva zile pe străzile orașului"2343. Situația era disperată "afară de regiunea plășii Silistra Nouă, unde cultura cerealelor e foarte restrânsă"2344 ca urmare a faptului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Toți au făcut ooo! și statuia nu mai avea secrete, dar era ea toată un mister și nimeni, niciodată, nu putea să afle ce voia să spună, oricîtă lumină am fi aruncat peste ea. Apoi lumina s-a stins și năvala s-a dus. Au plecat să cumpere amintiri, cîte un Moise de material plastic, să-l arate acasă atunci cînd vor descrie poziția, aspectul și dimensiunile exacte ale statuii. Oamenii, ca să fie crezuți, trebuie să vină cu dovezi și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de bune în fața intrării artiștilor și destul de sus pentru a avea o privire de ansamblu asupra arenei. Ne instalăm confortabil și simt în suflet emoția aceea unică prin care orice copil între 3 și 93 de ani așteaptă, la circ, năvala artiștilor în arenă. Și totuși, în mod obișnuit, nu-mi place circul. Țin bine minte că nu mi-a plăcut nici cînd eram copil. Poate pentru că în copilăria noastră au fost prea multe lacrimi în lume pentru ca să mai fi putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
întunecat, pe un cal negru. Ea strigă după ajutor și fuge. Prințul cel negru fuge după ea. Atmosfera basmului fiind creată și pretextul spectacolului ce avea să urmeze, încheiat, lupta pentru prințesă poate să înceapă. Și în arenă intră djighiții. Năvală de cai nebuni cu glezne de oțel și gură tare, cu gît lung și crupă nervoasă, cu harnașament sumar, solid, dar strălucitor. Hei! Strigătul iese deodată din șapte piepturi. Neașteptat, strident, deznădăjduit ca un urlet în deșert. Caii întețesc goana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]