811 matches
-
Drumul până la chilii l-am făcut fără vorbe, ca de obicei. Singurele cuvinte pe care le-am auzit au fost cele adresate veverițelor: „V-ați dus la culcușurile voastre, neastâmpăratelor? Apoi după atâta zbânțuială vă va fi deajuns. Noapte bună, năzdrăvanelor!” Cuvintele acestea semănau - după ton - mai mult cu cele ale unui părinte către copiii lui. De fapt și vorbele pe care mi le adresa mie ascundeau sub cămașa lor aceeași căldură părintească... Ajunși la chilii, știam ce urmează... Când m-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lumea pentru atâta lucru. Am zis și eu ce am zis... așa la necaz... Nu te supăra bătrâne”. Când călugărul a dat cu ochii de mine, a zâmbit cu o urmă de jenă în priviri... Îl certam și eu pe năzdrăvanul de Martin . Uite ce mi-a făcut, bată-l norocul să-l bată! - mi-a arăta el o ruptură în gard. Să te ajut, părinte, să pui la loc stuful rupt? N-ai face rău. Pe urmă, om coborî pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și se înclină galant spre Toinette. În general, Marelui Komandir îi plăceau femeile. Le aprecia până și pe cele mai puțin înzestrate. Știa, din experiență, că există întotdeauna compensații, unele chiar deloc neglijabile. Auzise despre întâmplarea hazlie dinainte de Crăciun, când năzdrăvanul cățel al doamnei Ledoulx tăvălise relațiile româno-franceze pe orizontala covorului consular. Se amuzase copios. Așa încât Toinette primi acum din partea lui un zâmbet și o privire anume, al căror subînțeles nedescifrat pe deplin o obsedă toată seara. Ea uitase deja de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
unele evenimente la care a asistat. Rămâne de istorisit În ce mod această operă, pierdută pe vremea mongolilor, a reapărut În miezul epocii noastre, prin ce peripeții a putut să intre În stăpânirea mea și, mai Întâi, prin ce noroc năzdrăvan am aflat de existența ei. Mi-am spus deja numele, Benjamin O. Lesage. În pofida rezonanței franceze, moștenire din partea unui strămoș hughenot emigrat În vremea lui Ludovic al XIV-lea, sunt cetățean american, născut la Annapolis, Maryland, pe malurile micului golf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
pune nu ar vindeca rănile pricinuite de viciul uman. Continuăm să trăim într-o tenebroasă rutină. Natura divină își cere iertare după ce curcubeul sparge cu gingășia sa de culori zidul mohorât clădit de furtună. Atunci vor apărea zburdalnici mieii albi, năzdrăvanii văzduhului ce filtrează în lâna lor mițoasă blândele mângâieri ale soarelui. Copacii se vor reface oblojiți de vraciul blond purces din răsăritul lumii. Degetele strivite vor înverzi și-n semn de recunoștință vor saluta cântând un imn luminii. Iarba se
Prin urmele noptilor ude de primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
îmbulzeau împrejurul cârciumii lui Busuioc, să afle ce-o fi pus la cale aseară boierii la curtea bătrânului. Primarul, mieros și glumeț, le spunea mereu: ― Măi băieți, nu vă pierdeți vremea degeaba, măi!... Ori așteptați să mai vie călăreții cei năzdrăvani?... Vedeți-vă de treburi, măi oameni! ― Ei, săracii călăreți, că bine-au mai glăsuit! zise Marin Stan puțin cherchelit, după ce poposise un răstimp la tejgheaua lui Cristea. Altfel cine ar mai fi adunat pe boierii noștri la sfat și la
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
școala și trebuie să plec la liceu. Vacanța asta a trecut așa repede! Ca tot ce-i bun. Se sfârșește repede. Seara, după ce toți s-au aciuat în casă,Toaibă a deschis vorba: Știi tu, Marandă, ce mi-o spus năzdrăvanul ista de Gruia? De unde să știu, dacă nu am auzit ce-o spus? Să auzi numai ce i-o putut trece prin cap și să te minunezi! Ia să aud și eu, Gruia, mamă. Lui Gruia îi plăcea felul lui
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vor întâlni să sărbătorescă întoarcerea Pălăriosului și a noului prieten. Și acum „Somn ușor, îngeraș la căpușor “... ! Fulgușorul de nea Fulgușorul de nea era cel mai mic fulg al Zânei Zăpadă. Bineânțeles că așa cum sunt toți mezinii, era cel mai năzdrăvan și cel mai curios, dar și cel mai alintat dintre toți fulguleții. - Mamă? Și eu va trebui să ies din castelul nostru de gheață și să te părăsesc? Crivățul și Zăpada se priviră și începură să râdă cu poftă spre
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
-i nimic, voi rămâne fidel dragului meu 7, care m-a răsplătit pentru statornicie. După câteva tururi ieși din nou 7, apoi 12 și iar 7 de cinci ori la rând, ca și cum nu mai existau alte numere decât acest șapte năzdrăvan. Ce uluire s-a stârnit printre jucători!... În istoria cazinoului constănțean nu se mai întîmplase ceva analog. Am auzit pe cineva din spate: ― Dă-i înanite! Ai să spargi banca! Mi-a venit în minte cazul englezului Wells care, pe la
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dulciurilor” Era o zi frumoasă de toamnă, păsările ciripeau vesele, pregătindu-se de o călătorie care se apropia cu repeziciune. Soarele era palid, dar era destul de cald. Oamenii, cu inima plină de dorință, culegeau porumbul cu răbdare. Eu, un năzdrăvan ce eram, am plecat la un pârâiaș în care erau câțiva peștișori. Am plecat mai în josul râului, pentru că sus nu mișca niciun pește și era o liniște tulburătoare... Deodată, pârâiașul, ca printr-o minune, se transformă într-un iaz
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
au nevoie de ele pentru a munci sau care își găsesc liniștea doar apelând la astfel de metode. Dar noi avem altele, unele mult mai frumoase și mai interesante: ne putem cățăra în copaci, putem arunca în apă cu pietre năzdrăvane, putem culege margarete și sânziene de pe marginea drumului, putem alerga pe derdeluș și apoi putem să ne lipim obrajii dogoriți de scoarța rece a unui tei, salcâm sau nuc...putem!... suntem liberi, avem timp și putem cunoaște toate-n jur
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
învățat mereu Ce e bine și ce-i rău Pentru asta-ți mulțumesc Și să știi că te iubesc! Brașoveanu Ana-Maria Școala Gimnazială Ruginoasa 1 Martie 1 Martie a venit, Primăvara a sosit, Să ne-aducă nouă-n dar, Mărțișorul năzdrăvan! Mărțișorul cel haios, Împletit în alb și roș, Agățat de mititei Și de toți colegii mei! Ghiocelul Vestitorul primăverii A ieșit de prin nămeți, Să aducă ajutorul Copilașilor deștepți. Ei oferă ghiocei Tuturor mămicilor; Să le spună ”mulțumesc” Și un
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
era caldă încă, dar trebuie deja să v-o scoateți din minte, pentru că nu ea e eroina. Am tot soiul de fantezii erotice, dar nu și din astea. Dacă-aș fi găsit în așternut o femeie de cauciuc în locul oiței năzdrăvane, poate că, mai știi... Dar n-o mai lungesc degeaba. I-am cunoscut în dimineața aceea pe poeții irlandezi care urmau să ne traducă poemele în limba lor, niște băieți care-aveau să se țină timp de două săp tămâni doar
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ia, mă duc pe Branciu, să aduc niște nisip pentru Ion a lu’ Moise, ai grijă, să nu se stârnească furtuna și..., las’ pe mine, chiar dacă știu să înot ca toporu’, are cin’ să mă salveze, ia, uită-te la năzdrăvanii ăștia!, și, dac-o fi ș-o fi, ..., oi face rost și de niscavai boi, bine, nea Fănică, să trăiești, să trăim cu toții...” “Foaie verde maghiran Ca Gheorghe, băiat mai rar: Scoate boii din coșar, Pe Murgu și pe Cezer
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Rățușca Un rățoi mai năzdrăvan Făcea baie într-un lighean, Vărsa apă peste tot Cu al său aprig înot. Când trecu un șoricel Îl udă pe mititel: -Hei rățușcă năzdrăvană Dute-n lacul din poiană, Acolo poți înota Fără a mă mai uda! Dar rățoiul curios
R??u?ca by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83583_a_84908]
-
Rățușca Un rățoi mai năzdrăvan Făcea baie într-un lighean, Vărsa apă peste tot Cu al său aprig înot. Când trecu un șoricel Îl udă pe mititel: -Hei rățușcă năzdrăvană Dute-n lacul din poiană, Acolo poți înota Fără a mă mai uda! Dar rățoiul curios A sărit în iarbă jos, Privindu-l pe șoricel Spuse: -Uită-te la el! Eu sunt mare înotător, Aici mă antrenez de zor Făcând salturi în
R??u?ca by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83583_a_84908]
-
-l pe șoricel Spuse: -Uită-te la el! Eu sunt mare înotător, Aici mă antrenez de zor Făcând salturi în piscină. Crezi că eu am fost de vină C-ai trecut tu pe aici?! Vezi...ia seamă la pisici! Și rățoiul năzdrăvan A sărit iar în lighean.
R??u?ca by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83583_a_84908]
-
A fost al lui Făt-Frumos, Năzdrăvan și grațios. Cu trăsura sau călare Te duce-n viteză mare, Cu potcoave de oțel... Ghiciți cine e de fel?!
Calul by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83617_a_84942]
-
la poveste! Fă una cât de lungă poți!“. Pe pagina următoare începea o poveste cu un băiețel, o fetiță și un brotac fermecat. Acesta se transforma spre final într-un director de școală, care le făcea complice cu ochiul copiilor năzdrăvani și zicea, sec, la deznodământ, „Oac!“. Mi-am amintit de pagina ei și de cât de mult adevăr conține despre ce va să zică să fii scriitor.
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
10) E o floare de pe mare, cine-i cată-n față moare. Mulți feciori de împărați, de războinici lăudați Le-au cerut ca s-o li-o dee, ca cu chipul de femee Să-mpodoabe c-o icoană viața lor cea năzdrăvană, (15) Da-mpăratul nici gândește să li dee - așa comoară, Ale casei lui mai mândre și mai trainice odoară. Da-ntr-o sară-n drum de țară cine dealul mi-l coboară? Trei feciori voinici de frunte ca trei șoimi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Pe-o părechi de pirosteie clocotește un cazan, Doisprezece smei în juru-i dorm adânc întinși pe burtă, Împrejur de pirosteie se cocea o mare turtă (135) Și-n cazan notând în zamă clocoteau v-o două vaci. Hei, își zise năzdrăvanul - dete badea de colaci! Și deși în fața vetrei dorm șezând smeoaice mame, El atins de-acea mireasmă a clocotitoarei zame, Doi tăciuni luă în hîrbu-i, un cărbune în lulea (140) Și luând o bucățică din o vacă ce fierbea, Iată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Ce n-o luați Domnia - Voastră, că sunteți mai tari, mai mulți? - Ei, pe noi ne simte - ndată, să ne - apropiăm desculți, Suntem duhuri necurate și-mpăratul cela Roș Are-n vatră în cenușa. un cățel și un cucoș; (155) Năzdrăvani-s, bată-i naiba, cum ne simt îi vezi că-ndrugă, Unul bate, altul cântă... ș-o tulim urât la fugă. Să s-apropie nu poate decât omul pământean. - De-i așa, poi las-pe mine... zice Strolea cel viclean. Îl
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
îi varsă plumb în vinele - ostenite. Frații lui când văd cât doarme, ei se pun pe șopotite Și mărunt se sfătuiră ca picioarele să-i taie, Să se laude c-omorîră ei pe smeii în bătaie. 525L-ar fi omorât, dar cesta, năzdrăvan fiind, nu pot. Ei făcură cum gândiră și-l lăsară - așa schilod. La pornit pe fete scoală... Iar Călin de multă trudă Nu simți nici o durere, numa-n somnu-i greu asudă, Chiar picioarele în traistă i le iau, cu ei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai adânc, mai întunecos, mai mare - dorul voiniciei. Toate steteau în loc, numai Făt-Frumos mergea mereu, urmărind cu cântecul dorul inimii lui, și cu ochii buzduganul, ce sclipea prin nori și prin aer ca un vultur de oțel, ca o stea năzdrăvană. Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul căzând se isbi de o poartă de aramă, și făcu un vuiet puternic și lung. Poarta era sfărâmată și voinicul intră. Luna răsărise dintre munți și se oglindea într-un lac mare și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sălbatecele sale vânători, se depărtase cale de-o zi. Făt-Frumos luă fata în brațe și punînd-o pe cal, sburau amândoi prin pustiul lungului mărei ca două abie văzute închegări ale văzduhului. Dar Genarul, om nalt și puternic, avea un cal năzdrăvan cu două inimi. Motanul din castel mieună dintr-un cap, iar calul Genarului necheză cu vocea lui de bronz. - Ce e? - îl întrebă Genarul pe calul năzdrăvan - ți s-a urât cu binele? - Nu mi s-a urât mie cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]