1,358,563 matches
-
zilele trecute, schimbările de program. Ca în bancul cu insul care întreabă: "Fiți amabil, îmi puteți spune unde trebuie să cobor pentru stația cutare ?". Sigur că da, orientați-vă după mine, Dvs. coborîți la prima înaintea mea". Am vizitat Muzeul Național de Artă, secția "artă europeană". Surpriză plăcută: nu dezamăgește, chiar văzut după mari muzee europene. Surprize neplăcute, trei. Prima, lipsa vizitatorilor. A doua, legitimațiile de gazetar, valabile pretutindeni în lume, nu sînt acceptate decît dacă lucrezi la o publicație de
Vara în capitală by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14935_a_16260]
-
vorba unui titlu mai vechi, competiția continuă. Poeziile sînt foarte diverse ca manieră stilistică și desigur și din punct de vedere valoric. Faptul că această diversitate e acceptată (în ciuda preferințelor clare ale unora dintre comentatori) spune ceva despre sistemul literar național pe care cenaclul virtual îl reflectă (în care s-au ars etape și au coexistat stiluri și școli variate), dar și despre natura mai deschisă a comunicării în rețeaua electronică (solidaritatea creată prin canalul de comunicare ar putea fi mai
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
o misiune; e un public cu rol de leader cultural". Aceiași sociologi propun, ca resort psihologic al spectatorului, "plăcerea de a fi împreună, sau mai degrabă, cum scria Seneca, a fi împreună fiind singur"... Din același studiu aflăm că Frontul național vede în festival "o manifestare elitistă și pariziană", avînd ca efect invadarea orașului de către străini. Or, cifrele indică altceva: publicul majoritar provine chiar din acea sferă regională a Franței (Nisa-Lyon), parizienii fiind pe locul al doilea.Cît despre străini, doar
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
Magdalena Boiangiu A fost nevoie ca patru oameni de teatru să muncească la textul lui Noel Coward ca să-l facă demn de exigențele Naționalului bucureștean, deși autorul avea reputația unui dramaturg îndemânatic, bun cunoscător al sforilor și regulilor scenei... dar, nu toate reputațiile rezistă când le iei la bani mărunți. Idee greu de acceptat când e vorba de propria carieră, dar atât de lesne
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
mult pentru Noel Coward. Nu l-au transformat într-un geniu, dar i-au demonstrat talentul. întrebarea e dacă a meritat. ASTEPTÂND LA ARLECHIN de Noel Coward. în românește de Dana Lovinescu. Adaptare de Radu Beligan și Liviu Dorneanu * TEATRUL NAȚIONAL "I.L. CARAGIALE" * Data reprezentației: 23 februarie 2002 * Regia și versiunea scenică: Ion Cojar * Decorul: Liliana Cenean, Ștefan Caragiu * Costumele: Janine * Distribuția: Rodica Popescu Bitănescu (Bonita Belgrave), Ileana Iordache (Cora Clarke), Sanda Toma (Maud Melrose), Simona Bondoc (May Davenport), Catița Ispas
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
în "Luceafărul" din 1962. Marin Bucur scrie implicat fericit în acțiunea de identificare, acțiunea lui, susținută prin transcriere și comentare, împlinind volumul Restituiri. Articole. "Bucureștiuri", "diverse", mofturi", note, însemnări, texte literare și traduceri din ziarele: "Alegătorul liber", "Uniunea democratică", "Voința națională", "Constituționalul", "Era nouă", "Gazeta poporului" - ... (1986). Lui i se datorează inițierea Bibliografiei I. L. Caragiale. I. Cremer identifică multe titluri, în Date noi despre începuturile publicistice și literare ale lui I. L. Caragiale, extras din "presa noastră". Dar și în cazul său
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
Scrieri despre teatru. Versuri. Ediție îngrijită și cronologie de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav. Prefața Eugen Simion. Univers Enciclopedic, București, 2000; III. Publicistica. Ediție îngrijită de Stancu Ilin, Constantin Hârlav. Prefața Eugen Simion. Univers Enciclopedic, București, 2001. Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă. Colecția "Opere fundamentale".
Integrala Caragiale (II) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14931_a_16256]
-
a colaborat la emisiunile culturale ale postului de radio "Europa liberă". Din 1979, pînă în iunie a.c., cînd a ieșit la pensie, a lucrat în domeniul relațiilor publice, ocupîndu-se mai ales de o serie de proiecte culturale, legate de muzeele naționale din Franța. A participat, regulat, la diverse expoziții personale și de grup. În 1997, i-a apărut, la Editura Cartea Românească, volumul Un fir de mărar și cerul albastru, despre care revista România literară a publicat, la timpul potrivit, o
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
subtitlu la formularea în termenii epocii: Producția cinematografică din România. 1897-1970, cu semnăturile scurtate ale autorilor așezate modest după: "de I. Cantacuzino și B. T. Rîpeanu". Fiindcă antetul era ocupat de tutela instituțional-editorială dublă: Institutul de Istoria Artei și Arhiva Națională de Filme - la volumul I, 1, la volumul I, 2 adăugîndu-se supraetajările fiecărei instanțe: Academia de Științe Sociale și Politice a Republicii Socialiste România, respectiv Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. Vocația criticii literare și calificarea filmologică occidentală din
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
deține și ultimul cuvînt - sinteză implicită a "seriei de volume", prin trecerea comasată de la "mica enciclopedie" (605 pagini format 13/20) la "istoria cronologică" (678 pagini format 17/24). Impresia unor rime vindicative cu superproducțiile pe peliculă ale "epopeei cinematografice naționale" fiind totuși contrazisă de însușirea discretă a unor pronunțări critice față de specia în cauză. Fie și ca apendice anonim la citările ample și nominale din apologeți, în alineatul despre capul de serie al "epopeei", Tudor (1963), în fapt recoafare a
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
am înșelat și că totul este doar propagandă ieftină mi-a oferit-o pe tavă Guvernul (trei miniștri plus premierul au onorat întîlnirea de care vorbesc) care a adoptat la mijlocul lui iulie o Hotărîre prin care clădirea neterminată a Bibliotecii Naționale trece din administrarea Ministerului Culturii și a Ministerului Educației și Cercetării în aceea a Regiei Autonome a Protocolului de Stat. Cu alte cuvinte, imobilul destinat de regimul comunist Bibliotecii Naționale este confiscat de Guvern care dorește să-și facă în
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
lui iulie o Hotărîre prin care clădirea neterminată a Bibliotecii Naționale trece din administrarea Ministerului Culturii și a Ministerului Educației și Cercetării în aceea a Regiei Autonome a Protocolului de Stat. Cu alte cuvinte, imobilul destinat de regimul comunist Bibliotecii Naționale este confiscat de Guvern care dorește să-și facă în el sediu propriu. Înainte de a da și alte detalii ale Hotărîrii (publicată în "Monitorul Oficial" din 13 iulie a.c.), să spun că situația fondului de carte din Biblioteca Națională este
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
Bibliotecii Naționale este confiscat de Guvern care dorește să-și facă în el sediu propriu. Înainte de a da și alte detalii ale Hotărîrii (publicată în "Monitorul Oficial" din 13 iulie a.c.), să spun că situația fondului de carte din Biblioteca Națională este dezastruoasă și bine cunoscută guvernanților. Dacă ei erau cu adevărat preocupați de soarta cărții românești, trebuiau să caute soluții concrete care să împiedice degradarea celor 13 milioane de volume, risipite în multe localuri și depozite insalubre, expuse creșterii pînzei
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
nu numai că nu caută banii necesari spre a sfîrși lucrarea, dar pasează fără să ezite imobilul, perpetuînd astfel pe termen nedefinit tragedia cărții românești. Conform Legii Depozitului Legal, cel puțin un exemplar din fiecare tipăritură se păstrează la Biblioteca Națională. În ce condiții, am văzut. Culpa ministerului este deopotrivă materială și morală. Bibliotecarii, care au ieșit în stradă, ar putea alege calea justiției. Pe cine să sperie însă? Ei n-au aflat cu ce emoție se referă guvernanții la cultură
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
aflat cu ce emoție se referă guvernanții la cultură cînd se reunesc în Forum? Hotărîrea de Guvern este nu doar anticulturală în spirit, dar nu e capabilă să-și respecte litera proprie. Se afirmă anume în articolul 6 că Biblioteca Națională va avea un sediu asigurat "prin preluarea unor imobile adecvate, conform metodologiei legale". Deocamdată, singurul lucru evident este că sediul (neterminat, cum este) al Bibliotecii se confiscă. Despre eventualii "înlocuitori", nici un indiciu. Cît despre banii din care va fi amenajat
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
și urale, imaginea realității. Poate că nu s-a crezut zeu, ci numai prea mare pentru o țară așa de mică, dar atunci a început construirea acelor vaste clădiri, mai late decât Cnossosul și Coloseul roman, printre care o Bibliotecă Națională în ale cărei caturi încap larg cele șaptezeci și șapte de ministere ale Apocalipsei. Atâta doar că numerele scamatorului, costisitoare la culme și cu repertoriu sec, îmbătrâniseră odată cu el, peste imagine se așternuse colbul, ca și pe imensele șantiere cu
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
Prosport") îl ignoră. Mai ales televiziunea pare a prefera (doar e vară!) culisele sportului în locul sportului propriu-zis. Ca să spun că tot ce nu e fotbal aproape că nu există ca eveniment sportiv. Marile evenimente sînt vînzările de locuri în Divizia Națională, prețul jucătorilor, declarațiile agramate ale cîte unui jucător și conflictele dintre antrenori și cluburi. Turul Franței care ocupă zilnic ore bune pe canalul amintit trece așa dar neobservat în media românească. Și ce eveniment! Și ce spectacol! Săptămîna a doua
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
domino.kappa.ro) și verbul a șpăgui: mai rar, pentru că se folosesc mai mult locuțiunile (a da/ a lua șpagă), dar pe care îl găsim totuși în texte, de exemplu la participiu - "Ultimul buticar taxat, amendat și șpăguit" (arhiva Curierului Național).
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
să găsesc formula enumerării lor, pe cât de concentrat, pe atât de convingător. I.L. Caragiale - Opere. I. Proză literară. Ediție îngrijită de Stancu Ilin, Nicolae Bârna, Constantin Hârlav. Prefața Eugen Simion. Colecția "Opere fundamentale". Editura Univers Enciclopedic, București 2000, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă.
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
decât se găsește astăzi în majoritatea capetelor noastre" (Literatura română și străinătatea II). În 1908 adăuga noi pagini însemnărilor mai înainte pomenite în care arăta cu satisfacție că domeniul istoriei a cunoscut o evoluție importantă: "Însă renașterea și întemeierea istoriografiei naționale se datorește profesorilor universitari mai noi, d-lor N. Iorga și D. Onciul, cărora li se poate adăuga din partea studiilor paleo-slavice d. I. Bogdan. Comoara de documente, descoperită și pusă la îndemâna publicului de nepilduita sârguință a d-lui Iorga, soliditatea
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
însemnate...". Astfel într-un interval de timp foarte scurt literatura istorică a făcut, în opinia lui Maiorescu, în țara noastră progrese semnificative și ajunsese să se situeze la nivel european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să redacteze sinteza. În ciuda premiselor atât de favorabile injoncțiunea politicului în istorie a zădărnicit și atunci realizarea unui tratat de istorie a românilor. Iată despre ce este vorba. În 1899 la 23
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
puțin competent literat în ale poeziei" (se simte frustrarea că n-a fost însărcinat el însuși cu scrierea acestui capitol); dar și această nominalizare i se pare acceptabilă. Însă nominalizarea unui ilustru necunoscut în persoana lui Colescu-Vartic, redactor la Voința Națională, colaborator la alcătuirea unor volume de documente despre 1848 și Unirea Principatelor, pentru capitolul de istorie contemporană, alături de personalități de excepțională valoare și competență, nu i se mai pare mentorului Junimii acceptabilă. Vă puteți închipui", spune Maiorescu, "că la auzul
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
care sânt convins că va părea monstruos oricărui membru din acest Senat, când îl aude acum enunțat de mine, cei patru profesori însărcinați cu partea istorică cea mai puțin delicată și-au zis: cum merge asta?" Cum desemnarea redactorului Voinței Naționale frizează absurdul, Maiorescu, împreună cu istoricii nominalizați pentru capitolele de istorie veche și medievală, crede că "d. Colescu-Vartic e acolo numai o figură interpusă, poate numai ca un scriitor în sensul material al cuvântului: și că îndărătul lui e un alt
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
să poată superviza textul lui Colescu-Vartic înainte de publicare. Spre surprinderea lor și a lui Maiorescu cererea nu le-a fost acceptată, fapt care a dus la eșuarea proiectului. România n-a prezentat la Expoziția de la Paris o sinteză de istorie națională în două limbi de circulație, o sinteză atât de necesară unui public occidental prea puțin familiarizat cu realitățile Carpato-Dunărene. Era absolut normal ca patru istorici români de mare anvergură să dorească să supervizeze textul unui autor care era departe de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
-i convingă pe ceilalți autori să accepte punctele sale de vedere, a renunțat la proiect, sacrificând dintr-un meschin interes politic o operă care ar fi contribuit la mai buna cunoaștere în Occident a realităților românești și la sporirea prestigiului național. " Ce are a face politica cu literatura" avea să exclame Maiorescu atunci când Panu a cerut să nu se publice în Convorbiri Literare "Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu. Ori de câte ori un interes de partid intervenea în domeniul academic, cenzura maioresciană
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]