1,580 matches
-
și de atrocități ce jalonează drumul lui Corto. Asia ce adăpostește comoara lui Alexandru Macedon este un tărâm dominat de interacțiunea dintre marile grupuri ce se ambiționează să cucerească teritoriile ce supraviețuiesc agoniei imperiilor. Dezertori turci, adoratori ai sectei asasinilor, naționaliști armeni și bolșevici își dispută întinderile de pământ peste care se întinde umbra revoluției. Ca și în Siberia, Corto este personajul-punte dintre epoci și lumi. La granița dintre Persia și Uniunea Sovietică, o convorbire purtată pe cel mai amical ton
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
numai al nostru, ci a devenit universal. Îmi aduc aminte din timpul studiilor universitare că Eminescu a fost anatemizat, pur și simplu, de regimul comunist și nu era citat decât prin magnifica sa Doină - atribuindu-i-se epitete de xenofob, naționalist șovin și că nici vorbă să se apeleze la opera sa literară. S-au spus atâtea și atâtea despre viața lui și mai ales despre dispariția lui tragică, dar parcă lipsea ceva din ceea ce se spunea. Mai anul trecut s-
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
trei luni în urmă, a fost unul dintre cele mai serioase semne că progresul era posibil. Acum Al-Shafi era recunoscut ca liderul de facto a cel puțin jumătate din populația Palestinei, cei care nu sprijineau Hamasul, ci se identificau cu naționaliștii laici ai mișcării Fatah a lui Arafat. Nu ocupa un post oficial - exista încă un șef și un președinte - dar nimic nu se putea mișca fără el în tabăra simpatizanților Fatah. Maggie încerca să-i descifreze chipul. Fotografiile care înfățișau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
largă de obiecte vechi de mii de ani. Toate au o trăsătură comună: confirmă continuitatea evreilor pe acest teritoriu... Maggie desfăcu o altă sticlă de whisky în miniatură. Poate era doar o coincidență: Guttman și Nour erau amândoi arheologi, amândoi naționaliști, uciși amândoi într-un interval de douăzeci și patru de ore. Citi mai departe. ... era autodidact, dar a ajuns o autoritate respectată în domeniul esoteric al inscripțiilor antice. A depășit oare limite atât etice, cât și legale pentru a-și aduna tezaurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
1908... Doi bărbați de vârste apropiate, ambii scormonind Pământul Sfânt ca să demonstreze că le aparținea lor, triburilor lor. Era o întâmplare, își zise Maggie. Dar în același timp era ciudat. Una din crime stârnise dreapta evreiască, cealaltă îi iritase pe naționaliștii palestinieni și acum ambele tabere amenințau să spulbere cea mai importantă șansă de pace pe care probabil o vor avea cele două state într-o epocă întreagă. Maggie își aruncă privirea peste minibar, gândindu-se să-și umple iarăși paharul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
sionist religios. Nu erau pentru el costumul negru și cămașa albă a ultraortodocșilor, mulți dintre ei manifestând un interes scăzut, dacă nu chiar o dezaprobare totală pentru un stat laic. Ben-Ari era mai degrabă un israelian modern, viguros și un naționalist fervent, liderul unui partid al cărui crez era că Israelul trebuie să aibă granițe cât mai largi. Guttman îl declarase trădător al cauzei lor doar pentru faptul că ocupa o poziție în cabinetul lui Yariv, așa cum făcuseră și ceilalți membri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
lui Avraam, dăltuite manual, vorbind despre cei doi fii ai săi, Isaac, părintele evreilor, și Ismael, părintele musulmanilor. Doi frați, un evreu și un arab. „Fratele meu...“ spusese Shimon Guttman. Dacă ar fi putut, Uri ar fi zâmbit. Tatăl său, naționalistul înflăcărat și intransigent, se folosea de clișeul cel mai tocit al stângii kumbaya, fraternă și sentimentală - acela că evreii și arabii sunt frați. Chiar și aici, cu trupul zdrobit și simțurile copleșite de cea mai îngrozitoare tortură, simțea un val
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
un caz genial de criptografie. Oare exista vreun spărgător de coduri în lumea asta care să-și dea seama că atunci când un vultur fanatic se referă la „fratele meu“, omul la care face aluzie nu e nimeni altul decât încăpățânatul naționalist palestinian Ahmed Nour? Capitolul 61 Ierusalim, vineri, 12.20 p.m. Maggie se holbă la mesaj, iar fruntea i se descreți și zâmbi. Cunoștea un singur Vladimir și acela era Vladimir Jabotinski, mentorul și pseudonimul lui Shimon Guttman. Vladimir junior putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
submina Cartierul Musulman, spunea.“ — Dar s-a dus totuși. Era curios. —Era arheolog, spuse Maggie cu un zâmbet înțelegător. —Întotdeauna. Așa că a vrut să vadă. Maggie și-i imagină pe acești doi bătrâni, de pe poli ideologici diferiți, unul ultrasionist, celălalt naționalist palestinian, urmând un grup de turiști prin tunelele vechi pe care le văzuse și ea de dimineață. Oare era posibil ca Shimon Guttman să fi fost ghidul lui Ahmed Nour, arătându-i cele mai îndepărtate colțuri ale Zidului de Vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pentru mine și mi-au Împărtășit poveștile lor personale, În ciuda dificultății de a-și aminti un trecut dureros. Le sunt Îndatorată În special bunicilor armence și turcoaice care au un talent aproape natural de a transcende Înseși granițele pe care naționaliștii de fiecare parte le iau de bune. Multe mulțumiri lui Marly Rusoff și Michael Radulescu, agenții mei literari și prietenii mei dragi, pentru sprijinul lor neegalat, efortul și amiciția lor. Îi mulțumesc lui Paul Slovak pentru Îndrumările editoriale, Încrederea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
anonim în speculațiile de armonizare a culorilor și a formelor pure. Avem deci pentru înțelegerea artei noi un punct de reper și de plecare specific național”. Ideea va fi reluată și dezvoltată în articolul programatic „Modernism și tradiție“, unde acuzele naționaliștilor cu privire la dispariția din arta nouă a subiectului și a peisajului, purtătoare de mesaj identitar, „specific românesc” și valorificabil propagandistic, sînt ironizate corespunzător: „...peisajul în care stejarii sînt verzi ca românul și viceversa”; „florile lui Luchian cari, precum se știe, erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tinerime“, unde imprecațiile negatoare la adresa artelor „prostituate” cedează, în partea a doua, locul unor afirmații „constructive”, culminînd cu: „România se construiește azi!”. Pe această linie „aurorală”, eroii fondatori de la Contimporanul se vor întîlni, la un moment dat, cu mesianismul tradiționalist/naționalist al lui Octavian Goga care, răspunzînd unei anchete despre Tudor Arghezi, găzduită în paginile revistei, afirma: „Sînt de partea moderniștilor, fiindcă, în toate împrejurările și în toate sensurile, am simțit laolaltă cu premergătorii. Am adesea sentimentul că ne găsim în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ilustrațiile au fost realizate de cei tineri. Azi încă trebuie să citim polițiștilor tot ce jucăm și prezentăm publicului. Vă puteți imagina capul poliției înaintea poeziei lui Tzara. Avem și o reacțiune artistică în frunte cu toți profesorii. Sînt falșii naționaliști reacționari și polițiști cari mănîncă și dorm cu tricolorul, cari înjură tot ce e modern fiindcă inteligența lor nu ajunge să discerne între artă și politică. Ei nu știu că revoluția artistică și cea politică nu au nimic comun. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dușman neobosit al ordinii clasice, organice, ierarhice, sănătoase, nobile, constructive și creatoare în spirit „național”. Spectrul conspiraționist al masoneriei iudeo-bolșevice, autoare a unui presupus plan de subminare a valorilor fundamentale ce constituie identitatea autohtonă (ortodoxia, românitatea, ruralitatea ș.a.), bîntuie mințile naționaliștilor (ostili din principiu cosmopolitismului anarhic al avangardei). Fapt este că, dincolo de orice considerații colaterale, apariția Anarhismului... a reprezentat o breșă: dat afară pe ușă din citadela universitară, „anarhismul” avangardist intra timid pe fereastră. Abordarea de tip „clasificator” se asociază, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de la Universitatea din Iași. Spațiul acordat lui Constantin Emilian poate părea prea extins în raport cu valoarea și importanța studiului său. Mi s-a părut însă că Anarhismul poetic rezumă întru cîtva perspectivele conservatorismului estetic post-maiorescian din România interbelică: nu ale celui naționalist sau spiritualist/ortodoxist, ci ale esteticii „clasicizante” situate în descendența lui Ovid Densusianu și undeva la jumătatea drumului între E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu. Mai mult: între perspectiva estetică a lui Pompiliu Constantinescu sau Perpessicius și cea a lui Constantin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Grielescu te folosește ca paravan, mi‑a spus. Tu, unul, nu te‑ai fi Împrietenit cu antisemiții ăștia. Dar erau prietenii Velei, așa că li te‑ai ploconit și i‑ai oferit lui Grielescu exact ce căuta. În anii treizeci, ca naționalist român, era violent pornit Împotriva evreilor. El nu era un arian - era un dac. Cunoșteam destul de bine toate astea. Știam că Grielescu avusese o legătură strânsă cu C.G. Jung, care se vedea pe sine ca un soi de Christ arian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
paralizând transporturile aerian, feroviar, naval și rutier, a făcut imposibilă plecarea mea de acasă, din provincie, spre a participa, În ziua de sâmbătă, 19 decembrie, la a doua comemorare a regretatului nostru camarad Constantin Em. Bucescu, mare cărturar, patriot și naționalist creștin, strălucit orator, excelent recitator (având memorie fantastică) și cozeur fermecător, ale cărui rămășițe telurice se odihnesc În cimitirul Sfânta Vineri din Capitală. Însă, neuitând data trecerii sale În veșnicie, vreau să-l evoc printr-o amintire din vara anului
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Liceul Industrial din Brăila, pe care l-a urmat cu succes deplin Între anii 1935 și 1943. Intrând În Frăția de Cruce din acest liceu, el Își desăvârșește buna educație părintească din primii săi unsprezece ani, completând-o cu cea naționalist legionară. Când, la 9 ianuarie 1938, Împlinea 14 ani și era În clasa a III-a de liceu, a văzut, Într-o publicație, chipul fotografic al lui Corneliu Codreanu, a rămas fascinat Într-atât Încât a exclamat: Iată-l pe
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
l-au acordat Statele Unite ale Americii generalului securist (recte comunist ucigaș) Ion Pacepa și din prigoana inumană la care avea să fie supus legionarul episcop Valerian Trifa de către același stat foarte democrat (S.U.A.). Tribunalul Penal Internațional Îi judecă numai pe naționaliști, nu și pe comuniști, nici pe democrați, la fel ca Tribunalul de la Nürnberg, În fața căruia au compărut doar naziștii, nu și bolșevicii, cu toate că Uniunea Sovietică săvârșise mult mai numeroase crime de război, la loc de frunte situându-se cel mai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
depunerea jurământului, toate cele 14 state ale Uniunii Europene și Israelul rup relațiile diplomatice cu Austria. Strâmbătăți asemănătoare (potrivit „principiului” totalitar al democraților că de drepturi și de libertăți democratice trebuie să beneficieze doar democrații și comuniștii, ci nu și naționaliștii) se petrecuseră În decembrie 1937 (când alegeri corecte sunt anulate pentru a se opri ascensiunea legionarilor) și În noiembrie 1946 (când alegerile profund falsificate sunt validate de marile puteri, permițând astfel comuniștilor să conducă, legal, România). Așadar, nu legionarii, ci
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
99). Prin această frază, pe care nimeni nu v-a cerut-o, domnule Neștian, dovediți un lichelism și un zel fără margini, devenind mai bolșevic decât chiar comuniștii cei mai Înrăiți din 1982, căci un atac atât de mișelesc la adresa naționaliștilor, a legionarilor, Într-o carte de metodică nu putea să-i treacă prin minte nici demonului Iulian Vlad, unul dintre succesorii demonului Pacepa la conducerea blestematei Securități. Mai cu seamă pentru acest ultim citat, care pe mine m-a umplut
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
1939): Vorbesc cu Iorga despre chestia Bulgariei; e de părere să le cedăm Cadrilaterul” (Armand Călinescu, Însemnări politice, pagina 431, editura Humanitas, 1990). II. Intervenția lui Nicolae Iorga În Consiliul de Coroană din 23 august 1940: „ ...cu privire la Cadrilater, eu sunt naționalist, nu expansionist, anexarea Cadrilaterului a fost o greșeală; eu am fost Împotriva anexării la timpul său. E justificată retrocedarea către Bulgaria”. (Mircea Mușat Și Ion Ardeleanu, România după Marea Unire, vol. II, partea a II-a, pagina 1291, ediția din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
definitivă, Împreună cu familia, din țară. La sfârsitul lunii martie a anului 1981 se stabilește În S.U.A., la Bridgeport. Timp de 7 luni, cât trăiește În exil, constată cu amărăciune ucigătoare că America-i pentru comuniști (ca Pacepa) mumă, iar pentru naționaliști - ciumă. Era În perioada prigonirii marelui prelat și patriot Valerian Trifa. Dezolat și scârbit la culme, revine În țară la sfârșitul lunii octombrie a aceluiași an (1981). Din cauză că s-a Înapoiat singur (familia a refuzat să-l urmeze), Securitatea din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Asta cu telefonul era epocală, zicea: ieftin, curat; sigur, mai era ceva de pus la punct, Berg explicase ce, dar Thomas nu fusese atent; nu crezuse o iotă. Iar altădată, povestea cu arienii. Anticarul spunea că aflase asta de la un naționalist din Franța, care, de fapt, era neamț alsacian - călătoriseră, În urmă cu cîteva luni, În același compartiment de tren, Între Copenhaga și Strasbourg. Franco germanul, cam exaltat, zisese că era vorba de o situație limită, trebuia găsită o soluție, chiar
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ea automat spre glorie. Sau pasiunea, focul, elanul și chiar teroarea... Franța este opera entuziasmului, mai mult decât a raționalismului și a clasicismului. De altfel, pasiunea oarbă pentru logică i-ar folosi mai mult decât logica. Unii cred că sânt naționaliști dacă flatează stările de fapt ale unei țări și găsesc în istoria ei singurul îndreptar. Sau cum vorbesc ei, de "virtuțile tradiționale". Cum de n-au observat că aceste vituți ne-au ținut pe loc atâta vreme? Nu este bun
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]