42,752 matches
-
problematice a conceptului de națiune" și sentimentul că națiunile istorice sunt comunități sociologice puternice; "convingerea că există o specificitate istorică a națiunilor și naționalismului" (acestea sunt specifice epocii moderne); evidențierea faptului că identitățile colective sunt social-create și că, în consecință, națiunea este un produs cultural creat de elite pentru a servi unor necesități și interese; angajarea în explicații sociologice care derivă națiunile și naționalismul din condițiile socio-politice ale modernității, folosind o metodă ce utilizează date din lumea recentă și contemporană. În
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
națiunilor și naționalismului" (acestea sunt specifice epocii moderne); evidențierea faptului că identitățile colective sunt social-create și că, în consecință, națiunea este un produs cultural creat de elite pentru a servi unor necesități și interese; angajarea în explicații sociologice care derivă națiunile și naționalismul din condițiile socio-politice ale modernității, folosind o metodă ce utilizează date din lumea recentă și contemporană. În toate orientările amintite s-au formulat definiții ale naționalismului. Combinând elementele moderniste cu cele ale definițiilor postmoderne, Smith 9 definește naționalismul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
amintite s-au formulat definiții ale naționalismului. Combinând elementele moderniste cu cele ale definițiilor postmoderne, Smith 9 definește naționalismul drept "mișcarea ideologică pentru obținerea și menținerea autoguvernării și independenței în numele unui grup ai cărui membri consideră că ea constituie o "națiune" reală sau potențială". Și, realizând o sinteză a tuturor orientărilor pe care le-a analizat, el identifica aspectele definitorii ale acestei ideologii astfel 10: "Ideologia naționalismului se poate reduce la propozițiile sale esențiale și principalele puncte de vedere rezumate astfel
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
tuturor orientărilor pe care le-a analizat, el identifica aspectele definitorii ale acestei ideologii astfel 10: "Ideologia naționalismului se poate reduce la propozițiile sale esențiale și principalele puncte de vedere rezumate astfel: 1. lumea este în mod natural divizată în națiuni, fiecare având caracterul și destinul său specific; 2. națiunea este sursa întregii puteri politice și loialitatea față de ea predomina asupra tuturor celorlalte loialități; 3. dacă vor să fie liberi și să se realizeze, oamenii trebuie să se identifice cu o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
aspectele definitorii ale acestei ideologii astfel 10: "Ideologia naționalismului se poate reduce la propozițiile sale esențiale și principalele puncte de vedere rezumate astfel: 1. lumea este în mod natural divizată în națiuni, fiecare având caracterul și destinul său specific; 2. națiunea este sursa întregii puteri politice și loialitatea față de ea predomina asupra tuturor celorlalte loialități; 3. dacă vor să fie liberi și să se realizeze, oamenii trebuie să se identifice cu o națiune și să-i aparțină; 4. libertatea globală și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fiecare având caracterul și destinul său specific; 2. națiunea este sursa întregii puteri politice și loialitatea față de ea predomina asupra tuturor celorlalte loialități; 3. dacă vor să fie liberi și să se realizeze, oamenii trebuie să se identifice cu o națiune și să-i aparțină; 4. libertatea globală și pacea sunt asigurate în funcție de eliberarea și securitatea națiunilor; 5. națiunile pot fi eliberate și realizate doar în propriile lor state suverane". Naționalismul, ca orice ideologie politică, pune la dispoziția individului un intreg
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
față de ea predomina asupra tuturor celorlalte loialități; 3. dacă vor să fie liberi și să se realizeze, oamenii trebuie să se identifice cu o națiune și să-i aparțină; 4. libertatea globală și pacea sunt asigurate în funcție de eliberarea și securitatea națiunilor; 5. națiunile pot fi eliberate și realizate doar în propriile lor state suverane". Naționalismul, ca orice ideologie politică, pune la dispoziția individului un intreg univers, dar, ea este mai puternică decât oricare altă ideologie fiindcă exploatează tocmai fondul cultural al
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
predomina asupra tuturor celorlalte loialități; 3. dacă vor să fie liberi și să se realizeze, oamenii trebuie să se identifice cu o națiune și să-i aparțină; 4. libertatea globală și pacea sunt asigurate în funcție de eliberarea și securitatea națiunilor; 5. națiunile pot fi eliberate și realizate doar în propriile lor state suverane". Naționalismul, ca orice ideologie politică, pune la dispoziția individului un intreg univers, dar, ea este mai puternică decât oricare altă ideologie fiindcă exploatează tocmai fondul cultural al unei comunități
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
un prealabil al oricărei alte ideologii. Spre deosebire de liberalism sau de socialism, în naționalism nu este prezentă supoziția opțiunii, naționalismul prezentându-se că o forță destinală. Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza conceptului central al acestei ideologii: națiunea. Coordonatele națiunii Conceptul de "națiune" desemnează o realitate ce a fost înțeleasă în multiple moduri. Hobsbawm 11 arată că, până în secolul al XIX-lea, națiunea a însemnat: provincie sau teritoriu de origine al cuiva (sensuri avute prin secolul al XVI
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
al oricărei alte ideologii. Spre deosebire de liberalism sau de socialism, în naționalism nu este prezentă supoziția opțiunii, naționalismul prezentându-se că o forță destinală. Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza conceptului central al acestei ideologii: națiunea. Coordonatele națiunii Conceptul de "națiune" desemnează o realitate ce a fost înțeleasă în multiple moduri. Hobsbawm 11 arată că, până în secolul al XIX-lea, națiunea a însemnat: provincie sau teritoriu de origine al cuiva (sensuri avute prin secolul al XVI-lea în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
ideologii. Spre deosebire de liberalism sau de socialism, în naționalism nu este prezentă supoziția opțiunii, naționalismul prezentându-se că o forță destinală. Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza conceptului central al acestei ideologii: națiunea. Coordonatele națiunii Conceptul de "națiune" desemnează o realitate ce a fost înțeleasă în multiple moduri. Hobsbawm 11 arată că, până în secolul al XIX-lea, națiunea a însemnat: provincie sau teritoriu de origine al cuiva (sensuri avute prin secolul al XVI-lea în zona franceză); o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Și, cel mai bine se vede acest lucru în analiza conceptului central al acestei ideologii: națiunea. Coordonatele națiunii Conceptul de "națiune" desemnează o realitate ce a fost înțeleasă în multiple moduri. Hobsbawm 11 arată că, până în secolul al XIX-lea, națiunea a însemnat: provincie sau teritoriu de origine al cuiva (sensuri avute prin secolul al XVI-lea în zona franceză); o colectivitate unită de Bürger, ce are obiceiuri, moravuri și legi comune (după sensul dat de J. H. Zedler în secolul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de locuitorii săi individuali considerați că un intreg" (conform Dicționarului Academiei Spaniole Regale); ansamblul cetățenilor a caror suveranitate colectivă instituia statul că "un intreg indivizibil" (după John J. Lalor (ed.), Cyclopedia of Political Science, 1889). Analizând încercările de definire a națiunii, Hobsbawm 12 constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Dicționarului Academiei Spaniole Regale); ansamblul cetățenilor a caror suveranitate colectivă instituia statul că "un intreg indivizibil" (după John J. Lalor (ed.), Cyclopedia of Political Science, 1889). Analizând încercările de definire a națiunii, Hobsbawm 12 constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în maniera marxiștilor austrieci, pentru care naționalitatea se poate adaugă
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Science, 1889). Analizând încercările de definire a națiunii, Hobsbawm 12 constată existența definițiilor obiective (care privesc națiunea prin elemente precum teritoriu, apartenența etnică, cultura, limba, istorie) și a celor subiective, în două variante: colectivă (în maniera lui Renan, ce definește națiunea că un "plebiscit zilnic") și individuală (în maniera marxiștilor austrieci, pentru care naționalitatea se poate adaugă indivizilor oriunde s-ar afla aceștia, dacă ei vor să o afirme deschis). El consideră că niciuna dintre acestea nu reușește să încadreze conceptual
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
că niciuna dintre acestea nu reușește să încadreze conceptual realitatea pe care o vizează, atitudinea inițială potrivită pentru un cercetător fiind agnosticismul. De aceea, "că o premiza de lucru, orice grup uman destul de numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
numeros ai cărui membri se consideră o "națiune" va fi tratat în consecință". Analizând preocupările apărute în deceniul opt al secolului trecut, Smith 13 identifica două mari curente ce au disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne, "consecințe inevitabile ale revoluțiilor care constituiau modernitatea" și, de aceea, pe cale de a dispărea odată cu condițiile modernității. Națiunea este "o comunitate politică teritorializată, o comunitate civică
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne, "consecințe inevitabile ale revoluțiilor care constituiau modernitatea" și, de aceea, pe cale de a dispărea odată cu condițiile modernității. Națiunea este "o comunitate politică teritorializată, o comunitate civică de cetățeni egali", creată de către elite în mod conștient, divizate în grupuri sociale cu interese specifice și ale cărei principii de solidaritate sunt găsite în comunicare și cetățenie. A face parte dintr-
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
o comunitate politică teritorializată, o comunitate civică de cetățeni egali", creată de către elite în mod conștient, divizate în grupuri sociale cu interese specifice și ale cărei principii de solidaritate sunt găsite în comunicare și cetățenie. A face parte dintr-o națiune înseamnă să ai resurse și capacitatea de a face ceva. Cât despre naționalism, acesta a fost văzut că o ideologie a modernizării, fiind, împreună cu națiunile, "construct social și creații culturale ale modernității, planificate pentru o epocă a revoluțiilor și a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cărei principii de solidaritate sunt găsite în comunicare și cetățenie. A face parte dintr-o națiune înseamnă să ai resurse și capacitatea de a face ceva. Cât despre naționalism, acesta a fost văzut că o ideologie a modernizării, fiind, împreună cu națiunile, "construct social și creații culturale ale modernității, planificate pentru o epocă a revoluțiilor și a mobilizării de masă". Perenialismul consideră că națiunea este "o comunitate politică etnoculturala", de descendentă comună, persistentă și imemoriala, înrădăcinată în spațiu și timp, într-o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de a face ceva. Cât despre naționalism, acesta a fost văzut că o ideologie a modernizării, fiind, împreună cu națiunile, "construct social și creații culturale ale modernității, planificate pentru o epocă a revoluțiilor și a mobilizării de masă". Perenialismul consideră că națiunea este "o comunitate politică etnoculturala", de descendentă comună, persistentă și imemoriala, înrădăcinată în spațiu și timp, într-o patrie istorică, o comunitate a poporului, oglindind nevoile și aspirațiile acestuia, un tot unitar, cu caracter și voință unică, apartenența la aceasta
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
comună, persistentă și imemoriala, înrădăcinată în spațiu și timp, într-o patrie istorică, o comunitate a poporului, oglindind nevoile și aspirațiile acestuia, un tot unitar, cu caracter și voință unică, apartenența la aceasta fiind "o stare de a fi". Principiile națiunii sunt considerate a fi cele ale "legăturilor ancestrale și culturii autentice". În fond, pe aceste două direcții s-au desfășurat dezbaterile pe tema națiunii. Un modernist precum Hobsbawm observa că, în majoritatea definițiilor din secolul al XIX-lea, elementul etnie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
unitar, cu caracter și voință unică, apartenența la aceasta fiind "o stare de a fi". Principiile națiunii sunt considerate a fi cele ale "legăturilor ancestrale și culturii autentice". În fond, pe aceste două direcții s-au desfășurat dezbaterile pe tema națiunii. Un modernist precum Hobsbawm observa că, în majoritatea definițiilor din secolul al XIX-lea, elementul etnie nu era văzut ca fiind esențial pentru că o comunitate să fie socotita drept o națiune. El are în vedere sensul pe care l-a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
aceste două direcții s-au desfășurat dezbaterile pe tema națiunii. Un modernist precum Hobsbawm observa că, în majoritatea definițiilor din secolul al XIX-lea, elementul etnie nu era văzut ca fiind esențial pentru că o comunitate să fie socotita drept o națiune. El are în vedere sensul pe care l-a impus Revoluția franceză, citându-l pe Maurice Block 14, care spunea că "experții francezi s-au împotrivit cu îndărătnicie oricărei încercări de a face din limba vorbită un criteriu de naționalitate
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Cu toate acestea, după cum remarcă Hobsbawm 16, elementul etnic și lingvistic nu era cu totul neglijat în conceperea naționalității în afara cadrelor statale. "Diversele elemente folosite mai tarziu pentru a defini o naționalitate non-statală erau, fără îndoială, prezente, fie asociate cu națiunea revoluționară, fie creându-i problemele; și cu cât pretindea mai mult a fi una indivizibila, cu atat caracterul ei eterogen îi crea probleme. E aproape sigur că, pentru majoritatea iacobinilor, un francez care nu vorbea franceză era suspect și că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]