1,096 matches
-
două personaje complementare (fie surori, fie soție și amantă ale aceluiași bărbat); sensibila și vulgara, interiorizata și petrecăreața, lucida și senzuala. Cea mai realizată operă a sa este romanul Prințul Ghica (I-III, 1982-1986), epică modern-existențialistă pe fundal istoric. Sunt narate evenimentele politice petrecute între 1858, când beiul de Samos, „conservator și progresist în același timp”, revine în România, și 1866 - detronarea lui Cuza, la care Ion Ghica are o contribuție importantă, urmând a fi - în guvernul următor - prim-ministru. Marile
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
Arcă a lui Noe”, navă cosmică uriașă trimisă în spațiu cam prin anul 9000, regăsește Pământul, mutat între timp pe alt amplasament și devenit un fel de muzeu istoric al unei umanități care se extinsese pe numeroase planete. Faptele sunt narate cu o oarecare superioritate amuzată de un pretins scriitor din anii 50 000, dar în final cititorul află că textul ar fi opera unei mașini de redactat care, scăpată de sub supraveghere, ar fi lucrat singură. În acest florilegiu luxuriant de
FARCASAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
recunoaștere”, Biroul pentru Culegerea Informațiilor și Cercetare din cadrul Departamentului de Stat (INR) și departamentele de culegere a informațiilor din cadrul armatei, FBI și Departamentele Trezorerie și Energie (par. 3.4 șfț). Textul decretului este disponibil pe site-ul National Archives, www.nara.gov/fedreg/codific/eos/e12333.html. 49. Avi Shlaim, „Failures in National Intelligence Estimates: The Case of the Yom Kippur War”, World Politics 28, nr. 3 (aprilie 1976), pp. 368-369. 50. Alexander Orlov, Handbook of Intelligence and Guerilla Warfare (University
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
discursuri. Au mai fost atribuite lui Draconțiu și alte poeme în hexametri care provin din aceleași cercuri și din aceeași epocă; unul este intitulat Întru lauda soarelui (In laudem solis), iar celălalt este Boala lui Perdica (Aegritudo Perdicae) unde este narată iubirea incestuoasă a lui Perdica pentru mama sa Castalia. Aceste poeme sunt interesante (chiar dacă nu e sigur că au fost scrise de Draconțiu) pentru că ne ajută să cunoaștem acest mediu literar african în care practicarea credinței creștine nu era resimțită
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
detaliilor; apoi așa-zisul Anonim Valesian, o operă anonimă constituită din două secțiuni, din care prima e scrisă de un păgân din secolul al patrulea care trăiește în timpul împăratului Constantin, în timp ce a doua parte e opera unui creștin antiarian care narează istoria domniilor lui Odoacru și Teodoric; este un scriitor care sesizează schimbarea apărută în politica din ultima parte a guvernării lui Teodoric și e o sursă foarte importantă pentru cunoașterea vieții lui Boethius, pe care îl laudă foarte mult, condamnându
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
derivând dintr-un trunchi comun cu Letopisețul de la Bistrița și Cronica moldo-germană. Se păstrează în două versiuni descoperite de Ioan Bogdan la Kiev și la Sankt Petersburg și intitulate Povestire pe scurt despre domnii Moldovei. În Letopisețul de la Putna se narează întâmplări petrecute între 1359 și 1526, adică de la domnia lui Dragoș Vodă până la cea a lui Ștefan cel Tânăr, multe dintre ele relatate și în Letopisețul de la Bistrița. Cu toate acestea, letopisețul, în cele două variante ale lui, conține informații
LETOPISEŢUL DE LA PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287789_a_289118]
-
fi istoric, trebuie o natură de artist”. Mare istoric e acela care transmite cititorului „iluzia că trăiește în timpul cu care se ocupă, între oamenii pe care îi studiază”. E performanța pe care o realizează el însuși prin iscusința de a nara, descrie și portretiza, prin nota de umor introdusă, când e cazul, în relatare, prin comentarii ironice și sarcastice, nu rareori, prin patosul mâniei, dar mai ales prin duioșia unor caracterizări, prin vibrația evocărilor. Posibilități de cultivare a unor asemenea însușiri
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
genial al nevrozei, care depășește orice catalogări: simbolist, decadent, instrumentalist. O prezentare interesantă, prin filiațiile parnasiene pe care le stabilește, face C. Cantilli la un volum al lui Al. Macedonski, Bronzes. Tot el ține cronica sportivă și publică un reportaj narând aventura „velocipedică” a sa și a lui Al. Macedonski (Pe velociped între București și Brașov). S.C.
REVISTA MODERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289232_a_290561]
-
ființă superioară, condamnată de realitatea ostilă la nedreptate perpetuă. Monografie a feminității, surprinsă în câteva posibile ipostaze - sensibilitate, frivolitate, agresivitate, gingășie -, cartea e alcătuită din mici schițe caracterologice. Aventură la Brașov (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din București) continuă firul întâmplărilor narate în Băiat de București, cu unele reminiscențe autobiografice. Dacă anterior fusese investigat universul mirific al copilăriei, acum e urmărită adolescența. Obiceiuri brașovene, întâmplări și întrebări iscate de vârsta protagonistului ar fi putut suscita interesul lectorului dacă prozatorul nu le-ar
STEFANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289903_a_291232]
-
care se încing și ei, pentru o pretinsă icoană făcătoare de minuni a Fecioarei, apărută pe fereastra unei maghernițe, unde un tânăr din asistență, Miron Goia, recent bacalaureat, nu vede decât o pată de mucegai. În bună parte autobiografic, romanul narează viața acestui tânăr care, în cele din urmă, ajunge profesor suplinitor la țară. După un timp va fi promovat inspector școlar-șef. În ultima vară a regimului ceaușist se vede trimis, ca împuternicit al partidului, în campania de recoltare: prilej
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
ipoteze îndrăznețe, să meargă împotriva curentului. Ca autobiograf, Mc Closkey alunecă deseori nu atît în melodramă, cît într-un patetism destul de discret, ce-i drept, dar nu mai puțin agasant. Ceea ce strică tonul acestei povestiri este faptul ca ea e narată de vocea feminină, de Deirdre, chiar și în capitolele concepute ca intenție din perspectiva lui Donald. O voce feminină triumfătoare, care încearcă să prezinte cronica acestei transformări identitare ca pe un colosal succes. Dar narațiunile identitare sînt, prin definiție, deschise
O cronică identitară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17132_a_18457]
-
Or, tocmai când spațiul înconjurător pare mai autentic și mai viu, tânărul țăran își mărturisește starea: Am fost luat direct din somn La treaba asta neînțeleasă. Moartea ia pe cineva direct din somn, dacă admitem că poemul lui Ion Alexandru narează ce are loc într-una din posibilele durate de apoi... Dar și în lumea de toate zilele se întâmplă ca trimișii puterii totalitare să ia direct din somn fracțiuni importante de populație și să le trimită "la o treabă neînțeleasă
Două poeme de la sfârșitul anilor '60 by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17144_a_18469]
-
culturale păstrate și transmise cu grijă, pe cale orală de la o generație la alta, indiferent de locul sau zona de rezidență. Putem spune că abia după 1755 numele Acadia devine mitic aidoma modelului ei Îndepărtat, Arcadia grecilor. Romanul Antoninei Maillet, Pélagie-la-Charrette narează lunga călătorie de Întoarcere din colonia americană Georgia În patria natală, a unui grup de acadieni. Deportații călătoresc În căruțe trase de boi și, de la un ținut la altul, de la o colonie la alta numărul lor crește cu noi exilați
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
și în Nopțile din underground (1972), unde meditația horațiană asupra trecerii timpului ia forme dramatice, iar nostalgia după dragostea apusă se transformă în suferință. Un roman, Viața la-ntâmplare (1938), cu evidentă tentă autobiografică, aducând notații pitorești din lumea „haimanalelor”, narează tribulațiile - o iubire ratată, o prietenie pierdută - la care e supus protagonistul, în încercarea disperată de a se integra vieții trepidante a capitalei. În colaborare cu Mihail Straje, S. a mai publicat, în 1940, o culegere de traduceri intitulată Interpretări
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
folosit, pe altă treaptă artistică, de Mihail Sadoveanu. Dar S. nu poate renunța la o rostire care e a sa și care sună inadecvat la personajele istorice, după cum nu reușește să se desprindă de pilda moralizatoare, tentat cum e să nareze aventuri situate în istorie. Nu lipsite de firesc sunt câteva scene de viață cotidiană din palatul domnesc. El este și autorul volumului de publicistică Noutăți extraordinare (1907) și al unei lucrări intitulate Sufletul animalelor (1914). SCRIERI: Christ și Cesar, București
SCORŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără conflicte mari.” Ceea ce urmează în roman contrazice această imagine. Timpul este viclean, răbdarea nu e decât o formă de acumulare pentru o nouă criză. La sfârșit, când drama Moromeților este narată și, prin ea, imaginea vieții liniștite spulberată, prozatorul revine asupra notației de început: „Timpul nu mai avea răbdare.” Este una din multele imagini ale simetriei în literatura lui P., plină de evoluții închise, de ample mișcări în cerc, și vrea
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Ioana), acțiunea se mută la oraș (București), și de aici, pe urmele evenimentelor, în alte centre europene. O scenă se petrece în cabinetul lui Hitler, alta la cartierul general al armatei engleze, un personaj ajunge pe frontul de Răsărit și narează ce vede acolo etc. Romanul are structura unui evantai și îmbrățișează, racordând totul la un punct fix de observație, un număr enorm de fapte și destine. Ideea care stă în spatele acestor evaziuni, neobișnuite în proza românească, este simplă: istoria timpurilor
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Sartre în Cuvintele. P. vorbește despre personajele din cărțile sale anterioare (Nilă, Ilie, Paraschiv, Gheorghe, „omul chemat” din Delirul, Megherel ș.a.) ca de niște indivizi cu o stare civilă precisă și reia la persoana întâi scene pe care le-a narat înainte, indirect, în opera de ficțiune. Trecerea de la universul livresc la cel existențial se face fără nici o pregătire specială. Prozatorul este sigur de complicitatea și de puterea de înțelegere a cititorului său; fratele Nilă, portarul unui bloc de pe strada C.
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
este de ordin sentimental. Un intelectual, Victor Petrini, se vede închis pentru o faptă pe care cititorul nu o află decât la sfârșit, după ce biografia personajului este povestită de el însuși. Un roman, așadar, de o mie două sute de pagini narat la persoana întâi. Motivul detenției este politic, însă tema politică se pierde și se regăsește în râul unei istorii vaste. O istorie care începe cu o intrigă sentimentală, ca toate marile romane din secolul al XIX-lea. Petrini o cunoaște
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Al. Brătescu-Voinești, Mihail Sadoveanu, D. D. Patrașcanu, I. A. Bassarabescu, Ion Agârbiceanu. Mai mult decât aceștia, cu excepția ultimului, prozatorul din Calea sufletului își privește fără duioșie afișată mica lume de umili funcționari, militari cu grade inferioare, pensionari și alți bătrâni, narează în general fără efuziuni lirice, fără descripții ample de natură, fără nostalgia timpurilor defuncte, fără aureolarea „bătrânilor”, ca în povestirile lui Emil Gârleanu. El nu duce obiectivitatea până la impersonalitatea naratorului, asemenea lui I. L. Caragiale, insinuează chiar un palpit de simpatie
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
mare «boom»”. Majoritare numeric, piesele de atitudine contemplativă iau frecvent forma unor crochiuri, schițe de peisaj, inspirate de locuri diverse, de pe toate continentele (Teheran, New York, New Delhi etc). Proza, mai ales nuvelele, se remarcă prin virtuozitate, prin iscusința de a nara, de a provoca suspans și a-l prelungi, nelăsând să se întrevadă deznodământul. Cele mai antrenante texte deschid o enigmă, invitând cititorul să participe la dezlegarea ei, ca în Plicul verde (1987), unde narațiunile părăsesc tărâmul realității și au o
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
se întrevadă deznodământul. Cele mai antrenante texte deschid o enigmă, invitând cititorul să participe la dezlegarea ei, ca în Plicul verde (1987), unde narațiunile părăsesc tărâmul realității și au o turnură fantastică. Romanele lui T. sunt de alt tip prozastic. Narând întâlnirea unor foști absolvenți ai Liceului Militar din Craiova, Întâlnirea pierdută (1982) punctează, prin rezumarea și reproducerea de fragmente din conversațiile ce se încing, atât momente din viețile comesenilor, cât și principalele evenimente istorice, politice, sociale petrecute de-a lungul
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
schimb, Ț. se remarcă aici prin trei aptitudini exploatate la capacitate maximă în romanele ulterioare: decupajul precis al detaliilor, finețea analizei psihologice și abilitatea de insinuare a ambiguității într-un discurs aparent inofensiv. Citabile sunt îndeosebi Trompete după-amiaza, unde se narează eșecurile burlești a doi cineaști în tentativa de a regiza un film deja „regizat” - sugestie a relațiilor imprevizibile dintre „artă” și „realitate”, și nuvela titulară a volumului, care, prin bovarismul personajelor, este o prefigurare a „căderii în lume”. Desprinderea lui
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
pierdute. Incertitudinile și întrebările se lămuresc pe măsura desfășurării evenimentelor, iar zbuciumul protagonistului, straniu la prima vedere, își dezvăluie treptat sensurile, suferința sa implicând chiar o dimensiune tragică. Ambiguitatea construcției este de atmosferă, dar și efect al modalității de a nara. Registrele temporale se întrepătrund, notațiile din prezent alternează cu ecourile subiective ale unor întâmplări petrecute în trecut. În Răzbunare ratată. Noaptea papagalilor (1982), carte în care sunt incluse două microromane, U. pune în pagină anchetele întreprinse de un căpitan de
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
subit de o omenire rapace, atrasă de știrea că subsolul localității ascunde petrol. Preludată de o proiecție anticipativă asemănătoare unui videoclip, narația propriu-zisă începe cu venirea ultimului „invadator”. Dând curs, ca în romanele precedente, înclinației spre insolit, spectaculos, senzațional, T. narează și aici întâmplări bizare, expune situații șocante, menite să impresioneze, să incite cât mai intens curiozitatea cititorului. Gustul pentru straniu, pitoresc, grotesc, pentru ceea ce iese din comun operează decisiv în construcția personajelor. Există însă unul de o încântătoare puritate: Copila
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]