801 matches
-
trimitere la o enunțare de distanță (istorică). Propoziția Pn5' la perfectul simplu subliniază, prin anaforicul ASTA, reluarea primei secvențe, la momentul întreruperii. Această descriere intratextuală a monologului lui Kaliayev confirmă foarte bine natura narativă a acestuia, însă nu este suficientă. Naratologia post-structuralistă ne-a permis să înțelegem și să teoretizăm necesitatea interpretării povestirii în cadrul interactiv în care apare. Replica (2) a lui Foka ("Și?") arată că Kaliayev, naratorul-recitator, a evaluat greșit capacitățile interlocutorului său. Termenii contractului inițial nu sunt decât parțial
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai interesant decât cele care au fost până acum citate. 4. Înscrierea dialogului în povestire Multă vreme, modalitatea de inserare a dialogului a pus probleme scriitorilor, atât de ordin tehnic, cât și estetic. Unul dintre aceștia, deși recunoscut specialist în naratologie și semiotică, afirma cu privire la acest lucru, în a sa Apostilă la Numele trandafirului: Conversațiile au fost pentru mine o foarte mare problemă pe care totuși am reușit să o rezolv prin scris. Există o tematică, prea puțin tratată în teoriile
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
semiotică, afirma cu privire la acest lucru, în a sa Apostilă la Numele trandafirului: Conversațiile au fost pentru mine o foarte mare problemă pe care totuși am reușit să o rezolv prin scris. Există o tematică, prea puțin tratată în teoriile de naratologie, cea a turn ancillaries, un artificiu prin care naratorul dă cuvîntul altor personaje. [...] E o problemă de stil, o problemă ideologică, o problemă poetică, asemeni alegerii unei rime, unei asonanțe sau introducerii unei paragrame. E vorba de încercarea de găsire
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Revizuiesc aici schema de la pagina 36 din Eléments de linguistique textuelle. (fr.: tiroir) Termenul denumește un concept cu sensul de "care generează episoade paralele, fără legătură între ele". (n. trad.) 11 Pentru o expunere mai detaliată a cercetărilor moderne în naratologie, fac trimitere la Textul narativ, publicat în aceeași colecție. Aristotel, Poetica, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1965, traducere de D. M. Pippidi,VII, 15-20, p. 75. (n.tr.) Ibid.,VII, 10-15, p. 75 (n.tr.) Ibid., pp. 64, 30-35
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt puține!)20: -algie (*rinalgie), -crație (autocrație, birocrație, tehnocrație), -fagie (*aerofagie, *energofagie), -filie (*pedofilie, *zoofilie), -fobie (aerofobie, *claustrofobie, *demonofobie), -fonie (*cvadrifonie, *francofonie), -gamie (bigamie, poligamie), -grafie (*ecografie, *filmografie, iconografie, *geooceanografie, *holodentografie, *mamografie, *scintigrafie, *serigrafie), -logie (*climatologie, *imagologie, *implantologie, *iridologie, *mediologie, *naratologie, *pneumologie, *profesiologie, *ufologie), -manie (anglomanie, *diplomanie, *eclipsomanie), -metrie (*izometrie, *oscilometrie), -patie (angiopatie, *mateopatie), -plastie (rinoplastie), -scopie (radioscopie), -terapie (electromecanoterapie, electromasoterapie*, mezoterapie*), -termie (*silicotermie), -tomie (splenectomie) etc. Cele mai multe sunt preluate ca atare, dar câteva sunt create pe teren românesc (vezi: diplomanie
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de la I. L. Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Pavel Dan la Marin Preda, Constantin Țoiu, Nicolae Breban, D. R. Popescu, Gheorghe Crăciun, Ioan Lăcustă ș.a.) are ca obiectiv stabilirea și sublinierea „invarianților”, a unei tipologii a operelor. Deschise către poetică și naratologie, interpretările tind la fixarea momentelor relevante „în aventura căutării unor universalii ale narațiunii”. Varietatea grilelor critice aplicate dă seama de mobilitatea și suplețea exegetului, cercetarea la obiect fiind prezidată de perspectiva istorică și teoretică într-o simultaneitate care îi individualizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
și această judecată nici nu ar trebuie să ne mire, pentru că „fiecare este ispitit de propria sa poftă (care), zămislind, naște păcat, iar păcatul odată săvârșit, odrăslește moarte...” (Iacob 1.14-15) Filolog, în primul rând, Tatiana Niculescu Bran stăpânește arta naratologiei, printr-o deschidere (în incipitul romanului) a unui imperfect involuntar („ostenea”), înăOțător, c un crescendo generos („Sculatul de câteva ori pe noapte, nipți la rând, îl ostenea din caleafară. Canicula se întindea cleioasă peste clădirile și șoselele capitalei...”). Medievalul cantant
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Lucia Cireș, I. H. Ciubotaru, Algeria Simota, Rodica Șuiu, Silvia Ciubotaru, Gh. Hrimiuc-Toporaș, Victor Durnea, Andrei Corbea, Ioan Holban, Ofelia Ichim ș.a. Cu studii privind literatura română sau diverse literaturi străine, istoria culturii, istoria mentalităților, cu cercetări de imagologie, genealogie, naratologie ș.a. au colaborat Gavril Istrate, Traian Cantemir, Const. Ciopraga, Eugeniu Sperantia, Theofil Simenschy, Maria Platon, Maria Carpov, Adrian Marino, Al. Husar, Natalia Cantemir, Al. Zub, Liviu Leonte, I. D. Lăudat, N. Crețu, Iulian Popescu, Leonida Maniu, Ion Pop, Mircea Popa, Adrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285397_a_286726]
-
lectorul avizat să poată identifica o slăbiciune cronică a gândirii moderne: respingerea alternativelor și a perspectivelor multiple. 231. Termenul text este un concept fundamental al postmodernismului cu funcție metodologică. Este vorba despre o lărgire a sensului conotativ din lingvistică și naratologie. Orice realitate poate fi considerată, prin analogie, un text (scris sau vorbit) - prin urmare, poate fi supusă unei abordări hermeneutice. Ideea că orice proces, fenomen sau lucru poate fi interpretat în multiple moduri constituie o axiomă a gândirii postmoderne. 232
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoretic al studiului literaturii. El apelează la o vastă bibliografie critică, selectată din patrimoniul diferitelor școli de cercetare ori spații culturale (francez, german, anglo-saxon etc.), evoluția acestui gen literar prin definiție proteic fiind observată la toate nivelurile: origini, ideologie, intertextualitate, naratologie, tematism, convenții de lectură, stilistică, estetică etc., într-o sinteză eseistică bogată în asocieri și disocieri, ce promovează puncte de vedere, ipoteze ori concluzii personale. Studiile nu sunt nicidecum niște istorii convențional descriptive, alcătuite prin enumerare de date de istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
și literatura română și literatură comparată. În 1977 și-a susținut doctoratul la Heidelberg, sub îndrumarea lui Walter Biemel, cu teza Merleau-Pontys Phänomenologie der Sprache. Principalele preocupări se îndreaptă spre cercetarea fantasticului, a avangardei și a suprarealismului, a legăturii dintre naratologie și interpretarea literară a autobiograficului, iar în domeniul istoriei literaturii române - spre eminescologie. Contribuie cu prezentări ale scriitorilor români la Brockhaus Enzyklopädie și la Kindlers Neues Literaturlexikon, este prezentă în reviste academice și în volume de sinteză apărute în Germania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
naratologice 57. Pornind de la cunoscutul model narativ pe două nivele, Dorrit Cohn propune un model narativ pe trei nivele, ce poate fi aplicat în analiza textelor factuale: référence/ histoire/ discours 58. Nivelul pe care îl au în comun istoriografia și naratologia este histoire. Conceptul de referință în poetica ficțională are conotații non-factuale, chiar dacă denotează elemente ale lumii ficționale preluate direct din lumea reală. Procesul care transformă datele arhivelor într-un text istoric cu formă narativă diferă calitativ de procesul prin care
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Munteanu, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967. Bahtin, Mihail, Probleme de literatură și estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefață de Marian Vasile, Univers, București, 1982. Bahtin, Mihail, Problemele poeticii lui Dostoievski, traducere de S. Recevschi, Univers, București, 1970. Bal, Mieke, Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, traducere de Sorin Pârvu, cuvânt-înainte de Monica Bottez, Institutul European, Iași, 2008. Barthes, Roland et al., Littérature et réalité, Seuil, Paris, 1982. Bataglia, Salvatore, Mitografia personajului, traducere de Alexandru George, Univers, București, 1976. Berberova, Nina, Afacerea
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
generice", în Philologica Jassyensia, anul II, nr. 2, 2006, pp. 115-120. Platon, Dialoguri, traducere de Cezar Papacostea, Editura IRI, București, 1995. Popovici, Vasile, Eu, personajul, Cartea Românească, București, 1988. Popovici, Vasile, Lumea personajului, Echinox, Cluj-Napoca, 1997. Prince, Gerald, Dicționar de naratologie, traducere de Sorin Pârvu, Institutul European, Iași, 2004. Richards, I. A., "Cele două funcții ale limbajului" (cap. XXXIV), în Principii ale criticii literare, traducere de Florica Alexandrescu, cuvânt înainte de Anca Roșu, Univers, București, 1974. Ricoeur, Paul, Eseuri de hermeneutică, traducere
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Romancieri interbelici, Livia Iacob
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
265 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 28. 266 Ibidem, p. 24. 267 Ibidem, p. 248. 268 Vezi G. Nivat, op.cit, p. 146. 269 G. Nivat, Le phénomène Soljénitsyne, ed. cit., p. 75. 270 Mieke Bal, Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, traducere de Sorin Pârvu, cuvânt-înainte de Monica Bottez, Institutul European, Iași, 2008, p. 37. 271 Vezi Philippe Lejeune, "L'autobiographie à la troisième personne", în Je este un autre. L'autobiographie, de la littérature aux médias, Seuil
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
point de vue, unde folosește termenul de "distanță estetică"; este al doilea sens al conceptului, consemnat de Gerald Prince în dicționarul său și definit drept "spațiul (metaforic) dintre autor, personaje, situațiile și evenimentele narate și narator" (Gerald Prince, Dicționar de naratologie, traducere de Sorin Pârvu, Institutul European, Iași, 2004, p. 60). 282 Jean Cathala, "Réflections sur l'Archipel du Goulag", în Magazine littéraire, nr. 86, martie 1974, p. 7. 283 A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, traducere, note și tabel cronologic
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
unui prozator care construiește, în fapt, a treia sa serie romanescă, după "ciclul lugojan" din anii '80 ("Pietrele", "A treia zi", "Spitalul", "Om și Lege") și vastul proiect din "Cei o Sută". Numai că noul roman scapă determinărilor fixate de naratologie, pentru a adopta regula lipsei de reguli: aceste vocalize, adunate în niște caiete sînt "rodul cîte unei zile", scrie Gheorghe Schwartz, în care "un sunet cheamă după el alt sunet, o literă altă literă și iată cum se naște acest
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
care este însușirea dominantă, se sprijină pe o francă disponibilitate de a admira, strunită de luciditatea circumspectă. Ispitit de escalada în teoretic, analistul își construiește strategia de interogare a unui text făcând apel la propunerile de dată mai recentă ale naratologiei, de unde preia o seamă de „concepte operaționale”. Cu sau fără ele, dar mânuind o cheie de lectură cât mai puțin uzitată, eventual nefolosită încă, criticul se angajează de predilecție în explorări cu un grad ridicat de dificultate. Ușor polemice, disociative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
Fără a emite judecăți morale, autorul realizează o clasificare și o analiză minuțioasă a „strategiilor identitare” din lumea literară, de la rezistența poltică până la autocenzură. O temă similară abordează și studiul Povestirile vieții (2003), situat la joncțiunea între sociologie, psihologie și naratologie. Folosindu-se metoda abordării biografice, în care subiecții - în cazul de față lucrători într-o întreprindere socialistă - sunt încurajați să-și povestească trecutul, se urmărește din alt unghi același proces al configurării structurilor identitare. Culegerea de proză scurtă Cheta la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate umană are o poveste, deținută sau nu în comun, care rămâne, ca orice poveste, transistorică și transculturală ca viața. Din acest motiv, naratologia, ca studiu formal al narațiunii, a fost înțeleasă încă de la începuturile ei ca proiect capabil să depășească granițele disciplinarității și limitele media. Deloc întâmplător, Claude Bremond atrage atenția asupra acestui aspect important în orice discuție despre fenomenele narative nonliterare: . Această
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
mai mulți cercetători, în discipline diferite, sunt interesați de procesele, rezultatele și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și funcțiile povestirii, frecvent interpretate de teoreticienii narațiunii ca mișcare spre interdisciplinaritate care, înțeleasă ca schimb mutual, amplifică importanța bazei de idei, a conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]