778 matches
-
că aveam nevoie neapărat de femeie, în dimineața aceea când m-a întâlnit umblând peste câmpuri, aplecat ca un om de Cro-Magnon, aproape în patru labe. Ce căutați? a zis într-un târziu. Cheia de la cameră. De la Sevgin? Aoleo, e nasol dacă i-ați pierdut-o, nu vă mai lasă aia să plecați... Țârțâc râdea spunând asta, cu un fel de veselie imbecilă, mai mult în ochii mici de tătar decât în gura fără dinți. Că finalul istoriei a fost fericit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
care apare discret, aproape nevăzută, cu farfuriile fierbinți. Se lasă o tăcere respectuoasă, punctată doar de ciocnitul polifonic al tacâmurilor de porțelanul farfuriilor. Abia după o masă sănătoasă, ca la turci, se poate trece la discuțiile serioase. - Măi Lică, e nasol. Fata asta trebuie să fugă la turci. - Da’ ce-a făcut? - E urmărită de poliție acolo la ea-n Babadag. Cic-ar fi pus foc la casa unei femei de-acolo, gazda mea la care-am stat... N-a pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
OK! Dacă reușești să iei legătura, spune-i și ei, dacă nu știu drumul. Acestea fiind zise, am pornit-o spre tren cu pași mai tinerești. Nu știu cum se face, de la Mare trebuia să plec totdeauna pe o zi cu vreme nasoală. Plouă și acum mărunt, sâcâitor, ca într-o dimineață când, plecând din Mangalia cu un grup de colegi de facultate, ploaia ne-a silit să ne sechestrăm, cu vreo trei ore înainte de plecarea trenului, într-un compartiment cu niște bucureștence
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
la restaurantul unde ne întâlnim, o parte din mine vrea să fugă să renunț definitiv la idee și să‑mi cumpăr în schimb o pereche de pantofi. Dar nu pot. Trebuie să o fac. Și asta‑i partea cea mai nasoală. Motivul pentru care simt că mi se strânge stomacul și mi‑au transpirat mâinile este că asta chiar contează pentru mine. Nu pot să‑mi spun că nu contează și că nu e important, cum fac în majoritatea cazurilor. Pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
s‑o citești. Eu una nu mi‑aș face griji. De fapt, chiar te rog să arunci la coș Daily World, eu așa aș face. Pur și simplu... pune‑l direct la coș, fără măcar să‑l deschizi. Au scris ceva nasol, nu? zic cu teamă. Că am picioarele groase sau ceva de genul? — Nu, nu e nimic! zice Suze. Nimic! Ia zi, ai ajuns la Rockefeller Center? Cică e foarte mișto. Sau la F.A.O. Schwartz? Sau... — Termină, Suze, o întrerup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și una din Berlinul de Est, trimise de colegii tatei, dintr-o fericită deplasare de serviciu, peste petele scorojite de la ultima inundație a vecinului de deasupra. Și, pentru că meseria m-a prins, am mai adăugat o poză cu Maradona, cam nasoală, din Informația Bucureștiului și una cu Rolling Stones pe care am găsit-o Într-un teanc de Nouvel Observateur, L’ Express, Paris Match, mi le-a aruncat nea Victor, ultima oară când a călcat pe la noi. Ia-le, bă, puță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de obicei unicul lor spectator/ascultător, fiind și unicul urmaș male, nu neapărat macho al familiei, dovada incontestabilă a iremediabilei ei decăderi. 2. În privința lui Buni s-a stabilit că ea aude/vede/ține minte din ce În ce mai puțin, mai prost, mai nasol. În plus, practica ne-a demonstrat că În cazurile, extrem de rare, când ea are revelația că se află la mijloc, obiect de mișto, de ironii familiale, supărarea ei ține doar un sfert de oră, după care zâmbește cu amabilitatea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
liberté, citatul l-am cules din cartea lui Camus, pe care Letiția Arcan a uitat-o la noi când a fost ultima oară, și ce sperată a venit după ea, o adusese bărba-su, la ultima lui călătorie afară! E un nasol Petru Arcan, marele profesor, dar cel puțin, dacă și-a adus L’Homme revolté, poți fi sigur că nu face ca Colonelu’ de ta-su lui Gimmi cu John le Carré, Arcan roade tot, citește tot, era plină cartea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Închidă, uleioase, tăcute, deasupra mea, acoperindu-mă, cu frig și beznă. Al cui ești? Al cui ești? Cine? Eu sunt oaia cea pierdută... De fapt, nu aș vrea Într-adevăr să vreau să merg acolo, doar dacă ar fi prea nasol și m-aș gândi c-o să fie Încă și mai și, atunci Îmi aduc aminte de Mihnea și-mi spun: lasă, ai răbdare, Înghite-o și p-asta, oricând poți să treci dincolo, În cinci ori În treizeci de minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
vrut să spun că nu e vina ta că tatăl tău a reacționat în felul ăsta. Dacă n-ar fi fost faza cu drogurile, atunci probabil că s-ar fi întâmplat altceva. Asta înseamnă căsnicia... se mai întâmplă și chestii nasoale. Jake a dat din cap, deși nu părea tocmai convins. Când ai vorbit ultima oară cu el? —Aseară. Fiona s-a ridicat și s-a dus la ceainic, după care a turnat apă fierbinte în două căni. A sunat ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
fost terminată. A, crede-mă că prima săptămână n-am făcut decât să plâng și nici în a doua n-am fost cu mult mai brează. Julia a schițat un zâmbet, dar ochii îi erau triști. Dar indiferent cât de nasol m-am simțit, am știut tot timpul că, într-un final, o să mă simt O.K. și că e mai bine așa, decât să stau cu un bărbat atât de slab. Deborah își închipuie c-a câștigat, dar premiul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
s-a aplecat în față și-a bătut în lemnul mesei pentru noroc. Iar David mi-a spus că zilele trecute puștiul s-a certat și cu maică-sa din cauza mea. Se pare că vaca aia bătrână a zis ceva nasol despre mine, iar Jake a sărit să mă apere. Și eu m-am crucit când am aflat! — Tipa știe de faza cu drogurile? a întrebat-o Alison. Fiona a clătinat din cap. Nu. David s-a gândit foarte bine, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Tu nu ești. Da’ nimeni n-a zis că ar fi. Ea, vreau să zic. Ai zis doar că n-ar trebui să uiți de maică-sa, așa cum o știi și așa mai departe. Da’ și asta-i o treabă nasoală. FĂră să faci nimic, fărĂ nici un motiv, te trezești cu fata asta exact cînd aveai mai mare nevoie de ea, vine la tine din proprie voință, adorabilă, iubitoare și plină de iluzii În privința ta și, cînd ea doarme lîngă tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu greu să renunț la politețea englezească și să nu scap ceva de genul „scuze“, ceea ce ar fi însemnat să dau dovadă de slăbiciune. Oricum, ea s-a făcut că plouă. —Eu ocupasem deja patul ăla și-l vreau înapoi. Nasol! Aproape mecanic, își întoarce capul aproape la o sută optzeci de grade și-mi aruncă o privire care mă îngheață. E atât de lungă și nu cred că am greșit când am comparat-o cu un extraterestru. Arată ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
întoarce „serviciul“. Capitolul XXIV Jake trage vânturi în somn. Presupun că sunt de vină ouăle marinate pe care le-a mâncat, fiindcă nu i s-a mai întâmplat până acum. Fereastra e deschisă, iar mirosul nu e chiar atât de nasol. Mai mult, sunt destul de amețită ca să consider asta un semn al naturii sale umane supuse greșelii. Sunt pe punctul de a mă îndrăgosti de el. Sunt pe punctul să-mi pierd capul. Dacă mai face un singur lucru minunat, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ședea mereu tăcut, cu un aer profund deprimat. Nu-ți dădea chiar fiori, totuși - Jim era mult prea trist ca să dea fiori; nu avea mutră de criminal în serie în devenire. Și exact din pricina tristeții sale profunde, fetele se simt nasol în preajma lui. Simțim că ar fi cazul să facem ceva - ca femei, suntem presate de uzanțe sociale să-l înveselim, ceea ce nu este valabil și pentru bărbați, care sunt liberi de această responsabilitate. Și totuși, se pare că nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Mă întorc umil și bag palma deschisă în cutia de sticlă a casierei. Păi da, că eu trebe să am grijă de toți gură-cască. Calm, foarte calm, îi răspund: doamnă, nu vă enervați, că mă enervez și eu și iese nasol. Auzi la el, îi spune hohotind bodygard-ului. Mai are și nervi, după ce că nu știe pe ce lume trăiește. Îmi umple palma cu vreo cinșpe monede fără valoare. Le strâng pe toate în pumn, apoi le azvârlu în sus. Aerul stătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
atunci chiar cî mi-o pus Dumniezău mâna-n cap! când se entuziasma, o lua pe botoșănească. Târziu îmi dau seama că am uitat-o pe madam Ciolpan în gară la București. Rămăsese să ne aștepte în față la Informații. Nasol, a ratat o megașansă! Ne culcăm mai devreme, să prindem loc în față la coadă mâine. Eu dorm cu capul la picioarele Sabinei. Înnebunit de iureșul de bani, dibui și dau de Pepita. O mângâi pe creștet, o desfac cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
noastră pe două luni. Japoneza-cu-chip-de-bronz se încăpățânează să plătească ea. Am inspirația să o întreb când are tren și îmi răspunde senin că în jumătate de oră. O luăm la fugă. Coborâm la metrou cu ochii pe ceas. Ar fi nasol să piardă rezervarea. Țâșnim din vagoane și alergăm. Maiko, plină de mâncarea tradițională românească, nu mai poate, se sufocă. O trag după mine. Cade în genunchi, dar fața îi rămâne senină, impenetrabilă. N-am încotro: îi încolăcesc genunchii cu brațul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
porcit! A defulat, jigodia! Ne-a fentat! Ne-a dus! Ne-a tras pe nas! Este pișat pe el, uită-te și tu! E leoarcă, e ud, la ultima expresie! De sus și până jos! Gunoiul! Ceea ce este cu adevărat nasol, e că i-a distrus și salteaua amărâtului de Vierme! E jale! E băltău! Măcel! Privește! Hip-hip-hip...! Bâl-bâl-bâl...! Hop-hop-hop...! Pufff...! face din nou Big Sile, pe nepregătite. Neinteligibil, vag, abscons. Mort de beat. Da... Într-adevăr! Pe suprafața de o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-ți fie lecție! "Să intri iarăși în eternitate, Pe poarta viselor emasculate!" Corect! Jucăm în patru, cu o mână moartă, până se-ntoarce Nae de la zbenguială, întărește Fratele, mixând de zor cartonașele soiose. Sunt o groază de lucruri, infinit mai nasoale, în cer și pe pământ. Noroc! El și cu Poetul, ciocnesc paharele prăzulii, în dușmănie, mai-mai să le ciobească. Taie tu, cărțile, Bossule! îl învită Avocatul. Pacostea aia de Sile, ce-nvârte? Ce mai zice? Zice de drag și de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
bine numai prin cârciumi! Am intrat, am văzut că nu e nimeni, am făcut o tură de onoare și, când să ieșim, deșteptu' de Vierme a dat în marșarier, ca chiorul, a dărâmat o armură și a spart o oglindă. Nasol! Atuncea au început să zbiere sirenele și s-au blocat ușile, taman când încercam și noi să agățăm vechiturile astea, frumos, la locurile lor! Și Poetul își întinde disprețuitor vârful pantofului, către grămada de arme albe, movilite pe podea. Prostii
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cadânelor de profesie!) Achtung, bă, mocofanilor, achtung! Nu v-ar fi o brumă rușine, cu ăsta, mortu', cu parditu', de pe dric? se bagă peste ei Apostatul. Și-acilea vă găsirăți ca să vă beșteliți și să vă circăriți? Hai! Nu fiți nasoli, că mă supăr! Sărmanu', cum se duse el, în floarea-florilor, la nici cincizeci de ani... se screme Buletin, apoftegmatic, întristându-se la comandă. Al doilea infarct, nu l-a mai iertat! Sărmanu' om! Și nici măcar copii n-a avut. Păi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ești proastă, fe! San bengaili? Ești nebună? Așa i se dă omului, o veste rea? Păi, puteam s-o-mbuligesc! Magma an pace! Lasă-mă în pace! Ba nu te las! Uite, fa, ca să știi și tu cum se dă o știre nasoală: Ieri de dimineață, Forzoso a rupt zgarda și lanțu' și a fugit ca din pușcă, prin spatele curții, până la heleșteu, ca turbatu ', după cățele. Nitam-nisam, ce i-a venit lui, de s-a urcat într-o vechitură de barcă și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se ocupe de această dificilă treabă. Dar în privința zborului în atmosferă, era cu totul alta povestea. De data asta pilotul muncea mai mult decât mașina. Nori bulbucați, bruni și cenușii, înhățară astronava. ― Fiți atenți la mizeria asta. Dedesubt cred e nasol. La fel ca Dallas, Ripley cugeta. Undeva în acest infern de culori întunecate, sub ei, o altă navă urla. la intervale regulate, un apel disperat, uman, înfricoșător. Toată această galaxie lipsea din hărțile lor astronautice , așa că mai întâi trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]