576 matches
-
Nu știu, dar s-ar putea să fie așa. Criza asta ar putea să fie șansa Republicii Moldova, deci și a noastră. V.A. : Lucrurile nu sunt niciodată, pe veșnicie, bătute în cuie. Deși nu știu cum se putea face altfel, tratatul sem‑ nat cu Ucraina, sub administrația Emil Constantinescu, îl socotesc cam grăbit încheiat. Iată, acum chiar Kievul cere să nu se mai repete Pactul Ribbentrop-Molotov, gra‑ ție căruia Ucraina s-a îndestulat cu Bucovina de Nord și ținutul Herței ; iar românii care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
sunt exprimate aceste scuze, spun deschis că îmi vine să mă ascund în casă că i-am adus la putere pe acești incompetenți, care mai sunt și mândri că sunt incompetenți, care apar și hăhĂie : „Ha, ha, v-am guver‑ nat prost. Dar voi sunteți de vină ! Aveți ce meritați !“. CĂ sute de mii de oameni au căzut sub pragul de sărĂcie. Ani de zile pragul de sărĂcie fusese target la Banca Mondială din București - știu, că am lucrat în programele
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
plu, de la unii primari, care au fost eficienți la ei în localități, pentru că primarul e mai ușor de dat jos și e mai ușor verificabilă și performanța lui, sperăm să se ridice câțiva dintre ei care să fie buni administratori nați‑ onali. Oameni precum Klaus Iohannis sau primarul din Brașov, acest gen de oameni. Dar e o speranță destul de modestă pentru că și ei tre‑ buie să facă unele compromisuri ca să fie eficienți, pen‑ tru că alocarea guvernamentală e discreționară. Și atunci
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
-n Occident ? CĂ e mai bine ? Nu. Pentru că se consideră că moderni‑ zarea occidentală aduce prosperitatea și succesul, nu din motive normative, că e mai bine pentru sufletul tău, ca națiune. În țări ca a noastră, pentru sufletul tău, ca nați‑ une, tot cu Catedrala sau Moscheea Neamului rămâi, pentru că asta este aspirația. E o aspirație colectivistă, identitară, nu e o aspirație de performanță. Și, vorba ceea, națiunile au suflet, nu sunt echipe de olimpici la matematică. D-asta nu iubim
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se mai întorcea, dădeau iluzia că plutește. Acum i se putea zări și spatele drept, dezgolit, pe care dungile omo- plaților cădeau ca niște schițe de Picasso. Și un parfum puternic de flori crude de primăvară venea dinspre ea, ema- nat din mișcările provocatoare ale șoldurilor. — Spune-i tu ceva, domnișorule Cristian, a sărit Pribeagu. — Io ? Ce să-i spun, Sachi ? Spune-i tu. — Eu arăt ca o iapă deshidratată, ești nebun ? — Păi, și ce să-i spun ? ! — Gata, știu, știu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
la timp. — Țineți-văăă ! Însă viteza era prea mare, iar când caii au tras brusc spre dreapta, trăsura nu i-a mai urmat. O ruptură, de parcă s-ar fi crăpat lumea în două, le-a țiuit urechile, apoi s-au răstur- nat în lateral. Fernic a sărit în față, Cristi în spate, iar Pribeagu s-a dus cu trăsura câteva zeci de metri, de-a dura, cu tot cu caii care rămăseseră prinși și fuseseră dați peste cap, urlând în ultimul hal. Și apoi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
putea înțelege vreodată pe deplin. Totul avea o ordine anume și o balanță atât de firească, încât numai o forță superioară, care nu poate fi explicată, ci doar simțită prin grație și dragoste, ar fi putut dirija atât de minu- nat lucrurile. Fernic a luat-o mai departe pe lângă Victoriei, îndepăr- tându-se ușor spre stânga, ca să se poată vedea bine bule- vardul, cu toate detaliile lui. A și coborât puțin, a încetinit, și Cristi și-a dat seama că Ionel începuse
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a doamnei Cecilia Petrescu, la care locuia un ofițer austriac de stat-major. În timpul cât era la masă, ea îi aducea ziarul Le Temps. Noi îl luam și, în sufragerie, cu per delele lăsate, citeam principalele articole și știri prietenilor adu nați împrejurul mesei. Ei scriau repede și plecau, ducând buna vestire mai departe și aruncând biletele copiate pe străzile frec ven tate. Iar ziarul trebuia să se găsească peste două ore la locul lui pe masa ofițerului. [Tot astfel aflarăm mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
la frate său, Alex. Catargi, căruia contribui să i se dea legațiunea din Petersburg. Deși nu era înaltă, dar subțire, avea o înfățișare impozantă, un tact deosebit, o inteligență subtilă și un aer de grande dame, care îi prindea minu nat în rolul ei. Cu toate capriciile și fanteziile reginei, a știut să mențină la Curte o bună ținută și o atmosferă demnă, care se împrăștie repede mai târziu. Avea greutăți cu intimii reginei, dar îi neutraliza pe cât se putea. Unul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
același obiect), m-a chemat deci la el și-a adus vorba despre noul redactor a cărui angajare deja o semnase. Știu că sunteți neliniștiți, mi-a spus, dar să știți că e un bun poet și un om minu nat, un om rar. Eu tăceam, cu o mină probabil neîncrezătoare. E un om minunat, a reluat Utan, cu un accent de însuflețire pe care nu i-l mai sesizasem niciodată, și dă-mi voie, a continuat el, să fac o
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
lună; sau de conțopiști la Închisoarea Văcărești, plătiți pe ștatele gardienilor, iarăși cu 54 de lei pe lună; sau din ceea ce primeam ca scriitori de adrese la „Administrația Publică“, organul revendicărilor notarilor de primării de țară; sau de la Deșteptarea (subvențio nat de marii negustori greci din Brăila și Galați, În concurență cu marii negustori ovrei) și a cărui țiitoare legitimă, coana Fo ti nica, pentru gologanii ce-i primeam de la scrisul și lipitul benzilor și al mărcilor, ne trântea de-a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-l atingi cu mâna, În care, la Începutul lui 1901, doi băieți de liceu au săvârșit o crimă „fină“ din motive obscure și nemaiîntâlnite de atunci și până acum. Unul dintre băieți era fiul generalului Candiano-Popescu, ofițerul de artilerie demisio nat din armată și Înapoiat din Franța cu titlul de avocat; cap al „revoluției“ și al „republicii“ de veselă memorie de la Ploiești, În 1870; reintrat la 1877 În armată, În luptele de peste Dunăre, de unde s-a Înapoiat cu un steag turcesc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din tabără plini de râie și de păduchi exantematoși. Locotenentul Brațu Aurel sta În mintea mea de atunci la antipodul moral al soldatului brancardier Turcu Ion: simplu și curat la suflet ca Îngerii cei neștiutori de carte; credincios și Închi nat trebilor sale mărunte, dar cu ecouri și semnificații Îndepărtate; culegând răniții sau ținând țucalul bolnavilor și schimbându-le cearșafurile ude de sudorile fierbinți ale febrei recurente și ale tifosului exantematic; fără a crâcni și fără a se feri de gloanțe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tipărite. [...] Singurătatea și oboseala scriitoarei „cu picioarele subțiri și călătoare ca niște suveici de aur“ au dat totuși - și asta numai pe urma miracolului literar pomenit - roade neașteptate și pulsând din plin În paginile cu descrieri de călătorie prin Ba nat, Țara Făgărașului, Țara Bârsei, Țara Cibinului și a Crișului (Ideea Europeană, Viața Românească și Cugetul românesc, 1922-1923); sau adunate tăcut și pentru sine, cu amănunțimi de cercetător pasionat și avizat, În carnete de drum Înțesate cu notări pitorești și competente
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de roluri, realizabilă mâine-poi mâine, și anume: femeile să fie oricând dispuse a ceda bărbaților, iar aceștia să se complacă În oarecare rezistență. Ca de pildă când, acum de curând, la șaizeci și patru de ani ai mei, am decli nat grațioasa ofertă de a-mi deveni neapărat nevastă (așa calic cum mă știți și mă vedeți), primită din partea unei femei mai tânără cu peste patruzeci și cinci de ani și, pe lângă asta, frumu șică, inteligentă, cultivată, talentată, suflet artist, bună
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Sau, dacă voiți, rețeta aplicată frumoasei mele proprietărese de acum treizeci de ani, văduvă tânără, Înaltă, mlădioasă, culti vată, proastă cât Îi sta bine și coborând În mijlocul nostru din plin veac al XVIII-lea, inclusiv jegul cucoanelor de atunci asezo nat cu mult fard și eau de-senteur; venită Într-o doară după cărți la treaba mea editorială și plecată fără nici o carte la sub țiorile ei calde și fericite, cu complicitatea mesei din depozitul Întunecos și cu cheia pe dinăuntru. Sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de pomină. Când m-am trezit dimineața, amețit Încă de excese, eram singur. Nu putuse Înțelege ca generozitățile mele să rămână nerăsplătite. DEȘI EROU SENTIMENTAL CAPABIL DE EFUZIUNI, DEVOtamente și generozități romantice față cu femeile, de parcă aș fi fost mâ nat spre ele ca purtat pe unde providențiale de lebăda mistică a lui Lohengrin, cavalerul În armură albă de argint din poemul wagnerian - nici una Însă din aceste frumoase ale mele de odinioară nu m-au răsplătit, precum Elsa de Brabant, cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și păroase? Dispar blondele!... Cultivați blondele!... Dar dificultatea cea mare, cum și norocul cel mare, e În descoperirea bărbatului, respectiv a femeii care, departe de a se asemăna și potrivi (fugiți de cei sau de cele cu care vă asemă nați „ca două picături de apă“ În gusturi, sentimente și vederi!), se completează cu necesitate. [...] șugubățul de Aristofan povestește filozofilor bețivani și homosexuali tolăniți, la ospățul celebrat de Platon, pe paturile lor din jurul mesei În potcoavă despre acel neam de oameni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
atât de încremenit, încât până și C. și-a dat seama că „mă schimbasem la față“. și într-adevăr eram consternat, iar dacă aveam ori nu dreptate să fiu este o altă problemă: important era faptul că eu eram conster nat și că tu nu te simțeai mai puțin vesel... știu că râsul molipsitor se iscă tocmai atunci când circumstanțele ar pretinde seriozitate. Am încercat să-ți ofer și această circum stanță atenuantă. Dar ea se potrivește mai degrabă unui C. și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Te sărut și îți promit că te voi ține la curent cu toate noile noastre evenimente. Pierre, din Satulung, Augustei la București 4 august 1954 Draga mea Mămică, Află că ne-a mers foarte bine. Toată noaptea am dormit minu nat, dar de coborât am coborât nu la Dârste, ci chiar la Brașov, deoarece acolo există magazie de bagaje. La șapte și jumătate dimineața eram de-acum la Satulung și ne-am instalat în aceeași cameră în care am stat pe
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fără de odihnă. Cum dejucați planurile diabolice ale spionilor nemți care vor să-i treacă pe trădători peste graniță. Apoi, când vați făcut public dosarul de la CNSAS, o altă lovitură de maestru! Excelentă pentru inducerea în eroare a dușmanului. Că dumneavoastră nați fost Felix, ci Dorin. Că n ați fost cadru deale noastre, ci urmărit de noi. Că am încercat să vă racolăm, dar că nam reușit și că dumneavostră nați făcut altceva decât „să dați țeapă Securității“. (Ca orice băiat cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de maestru! Excelentă pentru inducerea în eroare a dușmanului. Că dumneavoastră nați fost Felix, ci Dorin. Că n ați fost cadru deale noastre, ci urmărit de noi. Că am încercat să vă racolăm, dar că nam reușit și că dumneavostră nați făcut altceva decât „să dați țeapă Securității“. (Ca orice băiat cu ochii albaștri, aveți, desigur, umor cu carul...) Că nu ați știut că firma la care lucrați înainte de ’89 a fost a Securității (și - perfect! - nici o vorbă că ea alimenta
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
am pierdut gradul politic (responsabil de grupă, adică un fel de „caporal“), am rede venit simplu soldat, dar mă bucur de simpatia a doi mari șefi de ai mei, ceea ce e imens. Mi-au dat voie, [chiar] m-au îndem nat să fac contestație în legătură cu mobila, și au să inter vină prin sindicat ca să obțină mărturia unor foști colaboratori ai tatei cum că mobilele sunt ale mele. În fiecare dimineață alerg peste tot, fără să obțin mare lucru; ieri am stat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cei care aveau părul și barba roșii și/sau pistrui pe față. Se credea că aceștia „sunt evrei” sau că „se trag din ei” ori că „au Însu șirile lor”. „Oamenii roșii” sau „cei cu părul roș” sunt „oameni Însem nați”, „răi”, „necurați sau diavoli”, „primejdioși”, „vicleni”, „abrași” sau „răi la piez” (aducători de ghinion), „cari de obiceiu deoache lumea” <endnote id="(32, pp. 501-503 ; 149, p. 100)"/>. Faptul că evreii și, În general, oamenii cu părul roșu au puterea de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu care românii transilvăneni au perceput soarta evreilor, mai ales În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și În prima jumătate a secolului al XIX-lea, asemănând-o cu propria lor situație socio- politică În cadrul Imperiului Habsburgic : discrimi nați, oprimați, rătăcitori, lipsiți de țară și de drepturi <endnote id="(264, pp. 123-127)"/>. Iată câteva exemple de asemenea analogii Între imaginea evreului (biblic sau contemporan) și imaginea românului despre el Însuși : „Ca și jidovii, ce pentru necredința lor, până a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]