201,835 matches
-
natural, foarte tipic foarte intens masă omogena cu incluziuni rare de semințe oranj-roșie intensă natural, tipic intens fină, densă, omogena natural, tipic intens masă omo genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor de pielita roșie cu nuanță cafenie medie puțin tipic slab perce tibil grosiera, fluida puțin cu gust de produs caramelizat slab
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
rare de semințe oranj-roșie intensă natural, tipic intens fină, densă, omogena natural, tipic intens masă omo genă cu incluziuni rare de semințe și porțiuni de pielita roșie cu nuanță bruna medie natural, tipicitate medie medie grosiera, mai putin densă, omogena natural, tipicitate medie medie masă neomogena cu prezența semințelor și particulelor de pielita roșie cu nuanță cafenie medie puțin tipic slab perce tibil grosiera, fluida puțin cu gust de produs caramelizat slab perceptibil masă neomogena stratificata cafenie intens, străin netipic nepercetib
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Parametrii de lucru: presiunea Parametrii de lucru: durată de sterilizare Aplicație : se vor organiza secvențe de procese tehnologice în industria prelucrării legumelor și fructelor 64 65 LUCRAREA 10 ANALIZA ȘI CONTROLUL CALITĂȚII SIROPURILOR ȘI SUCURILOR DE FRUCTE 1. Analiza siropurilor naturale de fructe 2. Analiza sucurilor de fructe 3. Determinarea conținutului de metale grele La fabricarea siropurilor se admite un conținut de 10% glucoză, raportat la cantitatea de zahar prescrisa în rețetă. Nu se admite folosirea de substanțe sintetice aromatizante, colorante
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
siropurilor se admite un conținut de 10% glucoză, raportat la cantitatea de zahar prescrisa în rețetă. Nu se admite folosirea de substanțe sintetice aromatizante, colorante, conservante sau îndulcitoare. Se admite adaosul de acizi alimentari tartric sau citric la toate siropurile naturale. Pentru siropurilor naturale din fructe citrice se admite adaosul de colorant alimentar. Caracteristici organoleptice la siropuri tabelul 10.1. Caracteristici Condiții de admisibilitate Natură siropului numai dintr-un singur fel de suc Aspectul Lichid siropos, uniform, limpede, fără consistentă gelatinoasa
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
un conținut de 10% glucoză, raportat la cantitatea de zahar prescrisa în rețetă. Nu se admite folosirea de substanțe sintetice aromatizante, colorante, conservante sau îndulcitoare. Se admite adaosul de acizi alimentari tartric sau citric la toate siropurile naturale. Pentru siropurilor naturale din fructe citrice se admite adaosul de colorant alimentar. Caracteristici organoleptice la siropuri tabelul 10.1. Caracteristici Condiții de admisibilitate Natură siropului numai dintr-un singur fel de suc Aspectul Lichid siropos, uniform, limpede, fără consistentă gelatinoasa Culoarea Uniformă, apropiată
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
alimentar. Caracteristici organoleptice la siropuri tabelul 10.1. Caracteristici Condiții de admisibilitate Natură siropului numai dintr-un singur fel de suc Aspectul Lichid siropos, uniform, limpede, fără consistentă gelatinoasa Culoarea Uniformă, apropiată de aceea a șucului respectiv Miros Bine precizat, natural, specific șucului respective, fără miros străin Gust Plăcut, dulce acrișor, specific fructului respective, fără gust străin Corpuri străine lipsa Caracteristici fizice și chimice la siropuri tabelul 10.2. Caracteristici Condiții de admisibilitate Substanță uscată solubila, grade refractometrice, La 20°C
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Caracteristicile chimice ale băuturilor răcoritoare tabelul 10.2. Caracteristici Pe bază de concentrat tip Cola Pe bază de sucuri sau sucuri concentrate de fructe și/sau legume Pe bază de siropuri din fructe și plante aromatice Pe bază de arome naturale și/sau sintetice CO2 5g/l CO2 4g/l CO2 2g/l CO2 4g/l CO2 2g/l CO2 4g/l CO2 2g/l Substanță uscată solubila, grade refractometrice 8-9 6-9 6-9 6-9 6-9 6-9 6-9 Dioxid de carbon, g
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
Consistentă fructelor Fructe moi nedestrămate, bine pătrunse cu sirop; Pentru dulceața de mure sau zmeura se admit fructe destrămate maximum 25%, iar pentru celelalte dulcețuri 10%. Culoarea fructelor Fructe de culoare apropiată , caracteristică varietății și cât mai apropiată de cea naturală. Aspectul siropului Lichid siropos, sticlos ; Se admit particule de pulpa în suspensie, prezența sâmburilor în suspensie la dulceața de zmeura, afine, mure, fragi ; Nu se admite prezenta corpurilor străine și a impurităților minerale. Înălțimea stratului de sirop fără fructe este
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
apă sau bulion............................. 31 34 LUCRAREA 5 Analiza și controlul produselor precoapte în vid................................ 3538 LUCRAREA 6 Analiza și controlul produselor termosterilizate și pasteurizate(ÎI) produse acidifiante ..................................................................................... ........................ 39-42 LUCRAREA 7 Analiza și controlul produselor concentrate din legume.................... 1.Analiza șucului natural de tomate............................................................ ..... 2.Analiza bulionului șI a pastei de tomate.......................................................................... .. 3.Determinarea conținutului de clorura de sodiu.................................................................. 4.Analiza la muștar, ketchup, boia de ardei........................................................ 43 - 54 43 45 46 54 LUCRAREA 8 Analiza și controlul calității produselor pasteurizate, termosterilizate
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
46 54 LUCRAREA 8 Analiza și controlul calității produselor pasteurizate, termosterilizate (III) compoturile.................................................................. .................... 1.Analiza compoturilor...................................................... .......................... LUCRAREA 9 - Documentare în fabrici de conserve........................................ ........... 55-60 55 61-64 LUCRAREA 10 Analiza și controlul calității siropurilor și sucurilor de fructe......... 1.Analiza siropurilor naturale de fructe............................................................. 2.Analiza sucurilor de fructe............................................................... .......... 65 -70 65 66 LUCRAREA 11 Analiza și controlul calității produselor concentrate obținute din fructe............................................................................ ......................................................... Analiza dulceții, a gemurilor, a pastelor și a jeleurilor de fructe.......................................... 71 -78 71 LUCRAREA 12 - Operații pregătitoare
etsdfs by sadfasd [Corola-journal/Imaginative/567_a_933]
-
al formei și un generator de sens. Pentru activarea acestor valențe e nevoie de mobilizarea integrală a organismului poetic, proces în care o funcție esențială revine afectivității. Generarea realului poetic, prin activarea celor două valențe, se savîrșește prin reducția stării naturale a realului obișnuit și integrarea lui într-un nou sens. Trei feluri de procedee identifică teoreticianul pentru generarea realului poetic: intensive, reductive și proiective. Diversitatea acestor procedee exprimă ideea de libertate a subiectului poetic/liric. Acesta e un instaurator al
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
realul, odată relaționați, generează realul poetic. Important, în această relație e faptul că activitatea subiectului liric anulează condiția pasiv obiectuală a realului, conferindu-i un nou sens. Tocmai acest potențial de reinaugurare semantică, activizat în relația subiect liric-real, convertește pasivitatea naturală a realului în activitate generatoare de real poetic. În procesul generării realului poetic, obiectele lumii imediate "au ieșit din ordinea obiectuală, a lucrurilor neînsuflețite, și au devenit adevărate personaje, la fel de prezente și active ca și eul liric care le-a
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
a lungul secolelor. înscris în contextul larg al literaturii universale, studiul romantismului nu reprezintă astfel, "contemporaneizarea cu orice preț a unei literaturi din trecut", ci ne oferă, așa cum aspiră, în Argumentul la volumul I, și autoarea, "o restituire necesară și naturală a valorilor într-un prezent poate prea dispus la demolări și negativări". Este, într-adevăr, un "romantism recuperat", o carte modernă - nu doar în domeniul profesional, ci și ca atitudine față de realitatea contemporană: "comentariul a stăruit asupra textului ca restituire
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
trei scrieri ale sale din antologie nu ne ajută să vedem prea multe în poezia sa. Totuși, Urme vagi merită să fie citită cu atenție și cu un pic de considerație, întrucît autorul reușește în ea o conexiune a peisajului natural cu acela al relației umane, pe care o punctează aluziv: Cade frunza de fag din vîrf de septembrie/ peste malul arămiu al unui alt septembrie, / rîndunele trag cu aripile lor norii de sus / în apele mele adînci, / iar mlădițele de
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
de o logodnică. După un chef la cramă, cu vin spumos, alături de grupul lui Bașaliga, Vicol Antim va fi instalat într-una din camerele vilei "Katerina". Va avea astfel prilejul să cunoască secretele acestei lumi izolate și stranii. Profesorul de naturale Croicu studiază mediile naturale închise, de felul Vladiei, și le urmărește modul de autoreglare. Pasiunea lui o reprezintă fluturii, iar dintre ei o specie extrem de rară, Vanessa Ligata. Are o colecție de variante coloristice apropiate, dar falsuri ale speciei, și
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
un chef la cramă, cu vin spumos, alături de grupul lui Bașaliga, Vicol Antim va fi instalat într-una din camerele vilei "Katerina". Va avea astfel prilejul să cunoască secretele acestei lumi izolate și stranii. Profesorul de naturale Croicu studiază mediile naturale închise, de felul Vladiei, și le urmărește modul de autoreglare. Pasiunea lui o reprezintă fluturii, iar dintre ei o specie extrem de rară, Vanessa Ligata. Are o colecție de variante coloristice apropiate, dar falsuri ale speciei, și pândește momentul apariției unui
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
și în iubire. Imposibila plecare din Vladia, de care vorbesc toți, ține tot de constrângerile misterioase ale unei dictaturi. "Copaciu socotea că e bine ca oamenii să se teamă de ceva" (p. 269), detesta discuțiile pe care Croicu, profesorul de naturale, le provoca întrebând oamenii dacă sunt fericiți, voia să înstăpânească ordinea și să potolească dorințele (p. 273). Dar Bașaliga era cel mai tare în Vladia prin puterea invenției, adică a minciunii, dovedită prin întreținerea încrederii în transportul imaginar de vin
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
puternic, e cel mai insistent" (p. 307). Inginerul e un ficționar desăvârșit, cu scopul de a stăpâni lumea. Imaginația lui întreține iluziile altora. Avea, de pildă, un fel de laborator secret unde pregătea fluturii pe care îi căuta profesorul de naturale. Răspândește ideea că, în mod tainic, K. F. avea o grădină unde își cultiva trandafirii despre care răspândea apoi zvonul că i-au fost aduși de prinț de la Paris. Demitizările de acest fel sunt și ele rodul unei imaginații productive
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
cultiva trandafirii despre care răspândea apoi zvonul că i-au fost aduși de prinț de la Paris. Demitizările de acest fel sunt și ele rodul unei imaginații productive și eficiente. În atmosfera de singurătate din Vladia, exacerbarea secretelor era un fenomen natural. Misiunea inginerului era să întrețină iluziile (p. 309). Pentru el, adevărul era o invenție printre altele. Fiecare își cultivă ficțiunile lui. Ingenios elaborat, până a părea chiar artificios, romanul Vladiei se complică, în cele din urmă, într-o narațiune despre
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
sorginte folclorică sunt sublimate, în partea a III-a (Adagio ma non troppo), dar și în finalul ultimei secțiuni (Molto vivace), cu ecouri de bucium, redate de corni prin intervale de cvintă și octavă perfectă și septimă mică (emiterea armonicelor naturale). Imaginea luminoasă a copilăriei este potențată și de melopeea cornului englez, care sugerează o anumită atmosferă pastorală, reminiscență a ambianței sonore receptate în arealul natal, dar și de secvențele melodice preluate din practica ansamblurilor lăutărești țigănești. Structurile sonore, asemănătoare, pe
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
Fenomenul, petrecându-se chiar în ziua de hram a lăcașului, a fost considerat ad-hoc minune dumnezeiască. Ulterior, în săptămânalul ŤLuminať, părintele Dumitru a argumentat această interpretare arătând că un curcubeu inelar cercle-en-ciel nu are nimic de a face cu fenomenul natural omonim, care apare exclusiv arc-en-ciel; și doar vara, după ploaie, niciodată iarna. Este de remarcat că preotul se bucura de oarecare faimă și înainte de acest eveniment ceresc, fiind autor de cărți bisericești lucrate în tiparniță proprie pe cheltuiala sa și
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
plantările, toate tăierile și fasonările. Nimic nu mai depășea linia. Rostul vieții lui era întreținerea în verde; o întreținere constantă, duel necurmat cu excrescențele rebele, cu vlăstarii, cu întrepătrunderile anapoda de vrejuri și crengi, cu lipsa de noimă a creșterii naturale. Era și el acolo: ședea pe o cracă, scund, gras, pătrățos, pipăindu-și lavaliera înfoiată de sub bărbuța tunsă scurt, deja cărunție. Nu mai putea coborî din copac. Își tot lărgise proiectul, se tot cățărase; o viață nu-i ajunsese pentru
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
polimerii electroactivi sunt cunoscuți sub denumirea de mușchi artificiali .Lucrarea are drept scop determinarea unor parametri electromecanici ( deformare, coeficient electrostrictiv și timp de raspuns) în vederea studierii posibilității folosirii acestora la construcția unor actuatori cu performanțe similare cu cele ale mușchiului natural. Studiile prezentate fac parte dintr-un Grand încheiat cu Ministerul Educației și Cercetării.
ELASTOMERI POLIURETANICI CU PROPRIETATI DE ?MUSCHI ARTIFICIALI? by MAGDA IRIMIA () [Corola-journal/Science/84133_a_85458]
-
sens. Citatul lui Rorem, care ne oferă o perspectivă intimă a părerii sale asupra a ceea ce ar putea fi dincolo de procesul dialectic, mai precizează: „Această abandonare este, literal, un extaz în sensul ... unei distanțări de sinele nostru și de utilizările naturale afirmative pe care le conferim lui Dumnezeu. Finalul «Numelor divine» a trecut în mod explicit în revistă funcția extatică a negației în Scripturi, acest aspect putând fi observat pe tot parcursul tratatului” (Paul Rorem, op. cit., p. 186); Adam B. Cleaveland
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, Viața și scrierile Sfântului Maxim Mărturisitorul, în col. Filocalia ..., vol. II, București, Editura Humanitas, 1999, p. 22. footnote>. Așa cum am precizat deja<footnote Vide supra
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]