1,115 matches
-
ziduri; făcându-și apariția, întreaga ei prezență nu este decât durere și zbucium. Face apel la zei să răzbune moartea nedreaptă a tatălui și să pedepsească dragostea nelegiuită. O singură dorință o stăpânește: să vină Oreste, să aducă salvarea; gândul neîmplinirii actului justițiar o umple de revoltă, revoltă îndreptată împotriva zeilor înșiși: „De-o fi ca răpusul meu tată Sărmanul să zacă pe veci Morman de țărână și colb Și ucigătorii să fie Scutiți de pedeapsa dorită, Să piară din lume
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
de mult, de mult, din anii studenției mele, deși el încercase să-mi dea un semn prin Toamna Culturală Hușeană, dar eu am fost crudă și nemiloasă, așa cum au fost și alții cu mine. M-am răzbunat pe el pentru neîmplinirile mele... Era toamnă cu frunze aurii și eu mă plimbam abătută pe Copou și deodată m-au “ars” parcă doi ochi aflați în goana unui Cielo și m-am oprit, și ochii aceia au privit înapoi, în spațiu și în
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
cât și cei din România și mai cu seamă cei care vor urma după noi, nu trebuie să uite niciodată nenorocirile și suferințele prin care a trecut poporul român de la Nistru, pân’ la Tisa. Vremea a trecut nepăsătoare peste atâtea neîmpliniri și răni nevindecate încă. După căderea comunismului, în decembrie 1989, alți guvernanți s-au cocoțat la conducerea României, tot atât de nevrednici și neputincioși ca și cei din perioada neagră a dezmembrării statului român, atrași numai de setea puterii și înavuțirii. Nici
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și mutra mea stâlcită, pe cerul spoit cu bere și-urină, rula-n premieră filmul Anului Nou. Avortonul care mă pocnise-mi arăta viitorul mai clar decât cel mai iscusit dintre astrologii posturilor TV: în rânjetul lui se scăldau toate neîmplinirile unei vieți de ratat. Bulevardul 1 Mai devenise un imens ring de box unde se-nfruntau mii de oameni, bărbați și femei lovind cu bâte și cuțite, zdrobindu-și oasele cu plumbi și potcoave ascunse-n mănuși, crăcănați peste mormanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe drumul cunoa? terii o resimte pe m?sur? ce descoper? c? aceast? lume, nu numai c? nu poate fi supus? Întru totul ra?iunii umane, ci, dimpotriv?, cu fiecare mister dezv?luit, con?tiin?a imperfec? iunii semn al neîmplinirii „ce domin? În contingent" spore?te nelini?tea omului În fă?a imensului necunoscut. Felul cum reu???te Eminescu s? creeze spa?îi poetice unice folosind mereu acelea?i elemente de peisaj (luna, soarele, stelele, p?durea, codrul, lacul, teiul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de empatie, dragostea pentru copii, spiritul de echitate, tactul pedagogic, stăpânirea de sine și delicatețea sufletească, pasiunea pentru disciplina pe care o predă, calități ce asigură eficiența muncii didactice. Atunci când relația profesor-elev este negativă, ca urmare a unor insuficiențe și neîmpliniri ale celui dintâi, se ivesc din nou carențe în viața școlară. Copilul vrea să vadă în profesor, nu numai tehnicianul preocupat de buna desfășurare a procesului instructiv-educativ, ci și omul care se apropie cu înțelegere și căldură de problemele, trăirile
Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
Polonia și Ungaria. Pentru realizarea acestei alianțe era necesar ca raporturile moldo-polone să se schimbe radical. Ioan Albert nu avusese nici un motiv ca să atace Moldova în 1497. Faptul că Ștefan cel Mare recunoscuse și suzeranitatea regelui Ungariei s-a datorat neîmplinirii obligațiilor pe care regele polon și le asumase prin jurământul de la Colomeea. Era nevoie de noi tratative, care să reglementeze relațiile dintre Polonia și Ștefan cel Mare. După evenimentele din 1497, era necesară stabilirea unor noi raporturi între cele două
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pentru el, și care, în final, la o lună distanță, se află la marginea aceluiași sat, dar îndreptându-și pașii în sens invers, părăsind perimetul acesta, în care a crezut că se va regăsi, uitându-și, deliberat, viața dinainte cu neîmplinirile, dar, în special, cu dramele care au traversat-o, fără a se afla finalul e deschis dacă, în cele din urmă, acest "sejur" a avut sau nu valoare terapeutică, dacă l-a vindecat sau, măcar, i-a atenuat suferința, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
doar o potențialitate. Donia e, așa cum am arătat, un factor de destabilizare a "cumințeniei" pe care o doresc locuitorii satului și, îndeosebi, oamenii școlii. Arătată cu degetul, bârfită de-a dreptul și în sat și la școală, tânăra profesoară are neîmplinirile ei, deziluziile care o determină să-și arate personalitatea distinctă de a celorlalți. Aceste date o îndeamnă să-i facă o vizită neanunțată lui Daniel Durban pentru a-i vorbi despre frământările ei. Are neprevăzuta șansă, cu acest prilej, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cotidianul practic, în transcedental (nu aventurat în transcendență). Astfel, omul este, fatalmente, destinat să se-ncerce și se încearcă prin muncă. "Mulți lucrează, dar puțini gândesc", spune poetul subliniind gândul că munca poate să producă o împietrire în sclav, o neîmplinire. Tot astfel e riscantă rămânerea numai la idei (la apriorismul ideologic), dacă nu se ajunge la o manifestare a caracterului, a sâmburelui moral. Eminescu vorbește, apoi, că omul ca atare e al Omenirii, dar în arătarea lui definită, mărginită el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Bacovia" se arată, totuși, prea generală. Elemente ale narcisismului sunt găsite deopotrivă la nivelul biografiei și al operei, Theodor Codreanu situându-se printre acei exegeți ai lui Bacovia care refuză să vadă în viața cotidiană a acestuia un șir de neîmpliniri și de platitudini. Biografismul tradiționalist nu putea avea, aici, nici un fel de căutare, deoarece nu a produs, până acum, decât constatări banale, care au dus la un impas. O revigorare a monografiei de acest tip i se datorează lui Constantin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
amalgamate, așa cum și-a propus autorul. Notațiile sunt diferite tematic, pot sta alături două însemnări fără nici o legătură între ele. Lângă notele personale, autobiografice, și sunt suficiente asemenea situații, pot sta reflecții filosofice, concluzii ale unor experiențe erotice, ale unei neîmpliniri, dar și rezumate literare. Anul 1967 este mai fertil din punctul de vedere al notațiilor, progresul raportat la nivelul de înțelegere și interpretare este evident. Student fiind, e preocupat de finalitatea studiilor, problematica este aprofundată dintr-o perspectivă ontologică iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
îi oferă nu numai momente de tensiune sufletească ci și de meditație gravă asupra inutilității efortului câtă vreme o cultură se poate asimila din lecturi într-o deplină libertate. Notațiile sunt grave, un sentiment de zădărnicie îl stăpânește deseori, teama neîmplinirii aspirațiilor creatoare își face loc. Mediul existențial e rudimentar, lipsit de cea mai elementară înțelegere, iar refugiul într-o singurătate stăpânită de cărți este singura salvare. Din această pricină a devenit "un soi de persona non grata în comuna Bogdănești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
timp determinat, raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare, constituit din conținutul lucrării scrise, avantajarea unor studenți timizi sau care se exprimă defectuos pe cale orală, etc. Verificarea scrisă implică un feed-back mai slab, în sensul că unele erori sau neîmpliniri nu pot fi eliminate operativ, prin intervenția profesorului. Cum este și firesc, ambele variante de verificare se cer a fi desfășurate oportun și optim de către profesori; * examinarea prin probe practice se realizează la o serie de discipline specifice, cum ar
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
fără nici o exaltare, fără filantropie, ambele deopotrivă străine filosofiei și caracterului lui Kant. Kant socotea că ceea ce obsedează conștiința omului și a popoarelor este, desigur - viitorul. Aceasta rămâne pentru totdeauna, ideea cea mai străină de partizanat, de Înstrăinare și de neîmplinire. Despre ipostaza istoric-instaurată a unei păci eterne, În lumea umană, Kant credea cu tărie că nu Înseamnă o simplă idee deșartă, ci o problemă care se rezolvă treptat (căci epocile În care asemenea idealuri se realizează - sublinia filosoful - putem spera
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
înlăture „barajele psihologice" dintre educator și copil pe de o parte, și dintre copil și ceilalți copii pe de altă parte. Copilul mic, deficient de auz, trebuie să învețe să facă față unor situații dificile, cum ar fi, de exemplu, neîmplinirea imediată a unor dorințe. Copiii și tinerii deficienți de auz sunt puși în situația de a face eforturi personale pentru soluționarea unor dificultăți din aceeași familie tipologică cu cele întâlnite în relațiile interpersonale normale. Dacă la auzitori înțelegerea unor lucruri
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
elevi - părinți; - situații tensionate cu colegii sau superiorii; - proiectare didactică; - modalități de evaluare. La acestea se pot adăuga cu ușurință și: - lipsa experienței În domeniul profesional;neîncrederea În forțele proprii; - cunoștințele practice insuficiente, iar cele teoretice ineficient implementate În practică; - neîmpliniri legate de nevoile, aspirațiile, așteptările personale; - restricții impuse de autoritate;insatisfacții legate de evaluarea performanței. Dintre atributele care pot defini un climat tensionat pe care Îl poate trăi un profesor, chiar de la debutul activității sale, sunt: frustrare, nepăsare, distanțare afectivă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
fiind, criticul, în tentativa de a da o notă originală interpretărilor operei literare are sentimentul bizar al unei investiri personale inconștiente. Și asta pentru că este interesat de inconștientul Autorului. Ciudata osmoză duce la o stare deconcertantă de incompletudine, de perpetuă neîmplinire euristică. Impresia noastră a devenit o certitudine abia când am recitit un fragment al cărții lui Marthe Robert: "Pentru o lectură psihanalitică a operelor literare (și implicit pentru comentarea studiilor care propun o asemenea lectură), idealul ar fi, desigur, o
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
întâlnim decât o dublă incompletudine", accentuată de caracterul particular al lecturii psihanalitice, care, în afară de competență, presupune o angajare personală, dacă nu chiar o investire inconștientă, sursa unor posibile distorsiuni, datorate rezistenței sau entuziasmului criticului și cititorului. Sentimentul de incompletudine, de neîmplinire, ar putea să explice de ce non-analiștii care scriu despre relația dintre psihanaliză și literatură sunt tentați de fiecare dată să plece de la opera lui Freud, străduindu-se să manipuleze în cunoștință de cauză instrumentele de interpretare freudiană, dar asumând riscul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
identitatea ("we are what we myth")232 și asumând-o, să vedem, în om și poet, exact ceea ce a fost; un individ când exuberant, când mohorât, care a iubit și a suferit din iubire, opera sa având culmile, dar și neîmplinirile inerente. Din perspectiva laturii sale umane, un eminescolog avizat și pe deplin credibil e încă și mai tranșant: "Eminescu nu era decât scribul neglijent și grăbit al propriului său geniu"233. Afirmația, seducătoare pentru un cititor lipsit de prejudecăți, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
a trezirii bruște din hipnoza prelungită a unui spirit adormit și dezorientat. Analitic vorbind, orice crimă împotriva unei autorități este repetarea celei originare prin care ne-am ucis tatăl real sau pe cel din ceruri, răzbunând alungarea din Paradis sau neîmplinirea promisiunilor redării Paradisului făcute de comuniști. Un alt aspect este conținut de realizarea conformității masei populare și egalizarea spiritelor printr-o identificare absolută, ce presupunea un proces de dizolvare a identității eului individual în el/noi impersonal. Conflictul latent al
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fantezie, teatral”, Cioran conchide: „cred că am moștenit și defectele unora și ale altora, așa încât sunt un «român absolut»” (12 iulie 1974 Ă 605). În fine, crede în fatalitate Ă și n-o mai disprețuiește, căci „datul” e și „noroc”, neîmplinirea e (și) împlinire. De fapt, în această ecuație fragilă își înscrie Cioran existența și Ă poate lașă sau poate curajoasă Ă justificarea. Nu (mai) crede în fapte și are o teorie foarte simplă, de care-i vorbește lui Bucur țincu
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ar fi suferit enorm de servituțile morale ale anonimatului, la Paris el descoperă că anonimatul e chiar o grație; doar că ea a devenit inaccesibilă și nu-i mai este la îndemână. Că ar fi rămas aici același? Firește, aceeași neîmplinire, nedatorată conjuncturilor biografice, rămase străine. Dar, oricât de rece în fața lui, traseul exterior contribuie la limpezirea înțelegerii propriului sine. Poate că, într-adevăr, oriunde, Cioran ar fi fost același; i-ar fi lipsit însă experiența care să-l facă să
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
spune. De ce? De unde pot să vină? La ce bun să mă îndoiesc de mine câtă vreme, în principiu, m-am exclus din sfera actelor, deci din sfera valorilor și a ierarhiei lor?” (III, 66). Altundeva: „Mă simt strivit de povara neîmplinirilor mele” (I, 176). Așa încât, disputat de chemări opuse, Cioran se interoghează din nou asupra propriei identități. E convins la un moment dat că trăiește la marginea speciei. În loc să se bucure, căci este ceea ce visează, reclamă un crez: „Nu numai că
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
uneori, cum am văzut, apologia Infernului, i se pare că i-ar fi urât până și în Dumnezeu: „Mi-ar fi urât până și-n Dumnezeu, mai cu seamă în el. În teama asta de un plictis suprem, văd motivul neîmplinirii mele religioase” (I, 262). Comunicarea cu Dumnezeu rămâne, însă, unul dintre reperele gândirii cioraniene. La un pas de credință, el simte că ar fi fost și la un pas de sfințenie, pe care ar fi ratat-o: „Și când mă
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]