1,059 matches
-
-le, altora bâzâindu-le ca niște muște ...”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al Treilea împotriva arienilor, LVIII-LIX, în PSB, vol. 15, p. 390) 76 „Ei susțin un lucru îndrăzneț, dus până dincolo de toată rușinea, de toată neștiința, disprețuind toată șovăiala. Fără cea mai mică teamă, condamnă opinia cu adevărat dreaptă și fără pată, aprobă mai degrabă fără cercetare tot ce le place, chiar dacă apare cu totul de neadmis. Observă cum sunt prinși în lanțurile neștiinței”. (Sf. Chiril
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de toată neștiința, disprețuind toată șovăiala. Fără cea mai mică teamă, condamnă opinia cu adevărat dreaptă și fără pată, aprobă mai degrabă fără cercetare tot ce le place, chiar dacă apare cu totul de neadmis. Observă cum sunt prinși în lanțurile neștiinței”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. II, în PSB, vol. 40, p. 54) „Nu pot să nu mă uimesc mult de lipsa de evlavie a ereticilor. Căci folosesc cele ce li se par că micșorează demnitatea Unuia Născutului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
facem celor dedați la astfel de fapte rele? Dar iată că Apostolul nu ne răspunde: Aruncați-vă asupra lor, apucați-vă la ceartă cu ei și bateți-i cu pumnii, ci Depărtați-vă de ei. Dacă ei făceau aceasta din neștiință, sau din amăgire, ar fi trebuit să se îndrepte; dar fiindcă de bunăvoie păcătuiesc, atunci fugiți de ei, zice. Și în alt loc Apostolul spune aceasta: Să vă feriți de orice frate care umblă fără de rânduială (II Tes. 3, 6
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de valabilitatea ei. Limbajul matematic este certificatul de atestare a generalității unei cunoștințe. Fără el, omenirea nu ar putea atinge precizia unei descrieri pertinente a universului înconjurător. În al treilea rînd, e uimitoare ușurința cu care profesorul își poate recunoaște neștiința sau neputința de a înțelege ceva. Citez un scurt fragment dn prefața cărții: "Feynman a fost odată rugat de un asistent de la Caletch să explice de ce particulele cu spin 1/2 se supun statisticii Fermi-Dirac. A măturat sala cu privirea
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
Merge înainte ca o brumă. Sunteți nemângâiați și lacrimi cad, Plouă pe voi cu amintiri fierbinți, Nu căutați în urma celui drag Căci veți găsi doar umbre care zac. El a plecat și voi vreți să îl vedeți, Dar orbiți în neștiința celui drept. De ce când iar în minte el apare Voi tremurați și vă visați în al său piept? De ce sunteți atât de stăruitori De lacrimile ce cad ca un izvor? Nu știți să le ștergeți, doar priviți Spre o eternitate
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
că i-am îndrumat cu vorba, cu inima, cu sufletul și chiar cu fapta - uneori. În toate împrejurările le-am fost și părinte copiilor mei - elevii mei și uneori chiar și pentru părinții lor. Când elevii mei comiteau greșeli din neștiință sau nevinovăție copilărească, i-am judecat prin ochii și inima fostului copil ce am fost și eu la rândul meu. În felul acesta unii copii erau mai apropiați de mine, decât de părinții naturali și așa i-am câștigat de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
umblând cu aerul că Împrumută bani cu dobândă pentru comanderiile europene, miros și ei ceva. Sunt excluși de la secret, și Într-un gest de orgoliu național decid să Înțeleagă totul pe cont propriu. Cum, noi, Poporul Ales, suntem ținuți În neștiință față de secretul secretelor? Și țac, Începe tradiția cabalistică, tentativa eroică a celor din diaspora, a emarginaților, de a le face În ciudă domnilor acelora, dominatorilor care pretind că știu totul.“ „Dar făcând astfel, le dau creștinilor impresia că știu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
galben ale pământului, dizolvate În maro, pe măsură ce planul se Îndepărta, și apoi Într-un albastru-deschis, la linia orizontului, pentru a reveni la albastrul-Închis al hainelor personajului tocmai sus, În tăriile cerului. - Parcă depărtarea... spuse, Într-un târziu, ușor rușinat de neștiința lui. - Extraordinar! exclamă Giovanni. Puțini și-ar fi dat seama. Într-adevăr. Depărtarea. Cum ai ajuns acolo? - M-a dus culoarea... mărturisi Alexandru. Culoarea m-a luat din planul apropiat, unde nu mă reține nimic, căci trei dintre personaje dorm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pe baza spuselor martorilor, că pichetul s-ar fi construit în adevăr pe teritoriu unguresc, 3500 de pași dincoace de graniță. Dispozițiile ulterioare ale ministerului sunt cunoscute. "Nemere " zice că încălcarea de teritoriu nu s-a putut întîmpla decât din neștiința organelor române respective. Locul pe care s-a construit pichetul e îndealtmintrelea o pustietate în care arareori se rătăcește vreun om. {EminescuOpXII 292} "Pesther Lloyd" primește din București informațiunea că în privirea aceasta guvernul nostru s-a arătat foarte prevenitor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unor vieți pline de o activitate salutară și binecuvântată atât pentru consângenii lor cât și pentru tronul căruia sânt supuși și monarhia de care se țin. Pornind de la niște începuturi mici, dar muncind cu dezinteresare pentru ridicarea poporului lor din neștiință și sărăcie, acești bărbați se ridică încet în văzul lumii prin merite reale, prin muncă, prin iubire de adevăr. Târziu - la adâncă bătrânețe abia - se lasă asupra lor aureola meritului recunoscut de Coroană chiar, dar acea recunoaștere totuși vine, ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sistem vicios, o însărcinare mare, domnul respectiv e totodată un om mare. Sîntem noi oare de vină daca adevărul curat, spus neted, e deja o injurie? Ne propunem câteodată a fi foarte urbani - ce folos? Adevărul simplu, descoperirea simplă a neștiinței și a mărginirii multora din partidul de la putere este deja o atingere. Cauza e simplă. Nu sânt oamenii la locul lor, nu sânt ceea ce reprezintă. Compararea între ceea ce sânt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și condițiunea acestei alianțe, operate la Iași, nu știm. Și, cu toate că nu știți, discutați trei coloane de polologhie. Nu-i vorba, cam așa faceți cu toate cestiunile: discutați făr-a ști asupra lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
polologhie. Nu-i vorba, cam așa faceți cu toate cestiunile: discutați făr-a ști asupra lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de n-are omul încotro apuca să scape de lihnirea ce produc inteligenței cuvintele neînsoțite de un înțeles
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cam așa faceți cu toate cestiunile: discutați făr-a ști asupra lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de n-are omul încotro apuca să scape de lihnirea ce produc inteligenței cuvintele neînsoțite de un înțeles concret. D-acolo apoi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu se cerea decât absolvarea liceului însuși și depunerea unui concurs ca vai de capul lui. Oare latineasca și greceasca sânt de vină că o generație întreagă de ignoranți - exceptăm profesorii cu studii academice - umplu catedrele liceale și gimnaziale, predîndu-și neștiința lor drept știință, că niște somnoroși fără vocațiune se pun pe carte până ce pot trece vrun concurs și după aceea leagă cartea de gard, nu mai citesc absolut nimic și dictează numai an cu an același caiet vechi și unsuros
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e: poate o criză ministerială să țină atât de mult fără să-și afle o soluțiune? Formula cauzală a acestor întîmplări, fie-n mare fie-n mic, e următoarea: Incapacitatea e sub radicali erijată în titlu de merit, mărginirea și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Toți fiind egali în privirea acestei părți negative, e natural ca toți să aibă ambiția de-a servi patria în rangurile cele mai înalte, de vreme ce nu există între roșii nici o inteligență superioară care s-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
UNA DIN NENOROCIRILE ACESTEI ȚĂRI... Una din nenorocirile acestei țări este că toate nulitățile pretențioase câte aspiră la portofolii nu știu nimic alta decât Codul, n-au învățat decât cum să facă paragrafii să se bată în capete. Cu toată neștiința lor, [î]i vedem însărcinîndu-se cu orice funcție a statului, chiar cu acelea cari cer de la titular cunoștințe tecnice sau speciale de resort. Astfel un advocat care în viața-i n-a fost nimic alta decât advocat devine [director] de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-l Brătianu nu se sfiește a recomanda în Senat pe un om ca d. Costinescu ca unicul bun pentru a ocupa o înaltă demnitate în stat, pe un om de o elementară ignoranță, e evident că d-sa a ridicat neștiința la rangul de titlu de recomandație. Orice ignorant ambițios [î]i poate cere d-lui Brătianu o laudă egală. Când, în chiar Camera roșie, unii membri ai partidului guvernant, oameni poate simpli, dar cinstiți, se-ntreabă cu mirare de unde amicii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de principii de drept. Un drept natural sau rațional ar fi fost opus dreptului pozitiv, ca fiindu-i superior și universal valabil, cerându-se În numele rațiunii Înlăturarea drepturilor care o contrazic, acestea nefiind decât aberații ivite din arbitrar, violență sau neștiință, În schimb, secolul al XlX-lea vede În această „rațiune” doar o sumă de reflecții condiționate subiectiv ale fîlosofiilor dreptului natural și, În nici un caz, de acord cu ele Însele, În legătură cu ceea ce ar fi drept În opinia fiecăruia. Vis-à-vis de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că, având în vedere stadiul înapoiat de dezvoltare al statului român și numărul mic al țăranilor știutori de carte, colegiul unic ar putea deveni un „factor reacționar”. Socialiștii erau adepții votului universal și se pronunțau vehement împotriva colegiului unic deoarece, neștiința de carte îi îndepărtau pe cei mai mulți țărani de dreptul de a vota. Socialiștii au început să desfășoare o largă campanie în favoarea votului universal încă din toamna anului 1913. În acest scop au organizat mari întruniri în sala „Dacia”, „Ollelen” din
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cantitate foarte mare de frunză de dud, hrana de bază a micilor viețuitoare, și de o cameră aerisită, spațioasă și foarte curată. În primul an nu am știut ce înseamnă un gram de sămânță. După ce am împărțit sămânța, profitând de neștiința mea, unii au luat mai puține grame astfel încât „m-am pricopsit” cu cinci grame de care trebuia să mă ocup. Încă de la 50 venirea în comună, am fost surprinsă de numărul mare de duzi de pe lângă școli. Când am aflat cu
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
un talent înnăscut în a se descurca în orice împrejurare și multe relații la județ. Adeseori dădea aceste produse doar cui voia. Deși era obligat să aducă tabelele la primărie pentru a fi contrasemnate, nu făcea acest lucru, profitând de neștiința noastră. Distribuirea rației de zahar și de ulei întârzia în fiecare lună destul de mult. Se întâmpla ca aceasta să fie micșorată cu știință de președintele Cooperației, pentru a face anumite favoruri celor de care avea nevoie. 94 Într-o zi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
personale, căci guvernele nu vor fi susținute și sprijinite decât de aspiranții la funcțiuni. În fine în o asemene țară va fi cu neputință înființarea unui guvern democratic, bazat pe ideea libertăței, căci voturile se vor da întotdeauna sau prin neștiință de cătră țărani sau după interes egoistic de cătră agricultori și funcționari, căci clasa cea adevărat liberă de oameni, industriașii, lipsind din o asemene țară, va lipsi numaidecât și libertatea, care nu este altăceva decât expresiunea oamenilor liberi, iar democrația
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
000 lei noi. Cu toate aceste compania sericolă ceruse de la guvern ca să împiedece ieșirea seminței din țară, pentru a sili astfel pe producătorii noștri a se ocupa cu cultura gugoașelor, dar această cerere nu fu ascultată, dovedind cea mai mare neștiință în chestiunele de cea mai mare însemnătate pentr-o țară. Cu ceara, tot din cauza nepăsărei guvernului în chestiuni economice, s-a întîmplat iarăși o scădere și o pierdere din cele mai mari în avuția țărei. Pe timpul lui Alexandru cel Bun
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să urmeze estrase "ad rem " din Românul și Timpul, nu ne putem opri de a face o singură observare, care ni se pare a esprima adevărul, fără nici una din drapările intenționale ale restului presei. Ceea ce caracterizează pe organizatorii repezi este neștiința de carte, neștiința în cestiunile pe cari le dezleagă c-o copilărească ușurință. Căci finanțele sunt o știință, ele stau în legătură cu știința economiei politice, cu știința administrației. Într-o țară unde sunt deputați și jurnaliști care au studiat atâta pe cât
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]