1,048 matches
-
conștiința și capacitatea fiecăruia de a trăi viața celuilalt, prin recunoașterea valorilor culturale, naționale și universale. Conștiința, recunoașterea valorilor și capacitatea fiecăruia de a trăi viața celuilalt sunt pietrele de temelie pentru fiecare popor și pentru orice construcție social-planetară. Din neștiință,însă,trăim într-olumea în care banul, câștigul, profitul, au ajuns să facă lege împotriva omului și împotriva naturii. “În general, arta de a guverna consta în capacitatea de a lua cât mai mulți bani de la o parte din cetățeni, pentru
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
pot guverna toate popoarele înlănțuite și înghițite de peste 100 de ani în sfera de putere a Timpurilor Moderne. Pentru că nu s-au rescris de sute de ani aceste tratate, dogme și doctrine politice, cei care ajung la guvernare - despotismul - din neștiință, violează pactul social, deschid calea anarhiei și apoi trăiesc ca în Paradis. În timp ce popoarele sărace își uită primordiile și își pierd suveranitatea, pentru că nu mai știu ce înseamnă monarhie, republică, stat național, popor liber, independent și suveran. Pentru că devin din
SCRISOAREA NR.73. (PARTEA A DOUA A EPISTOLEI ADRESATĂ PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345274_a_346603]
-
nu se sinchiseau, fiindcă de când dispăruse vrăjitoarea Buha, se simțeau în libertate și aveau destui mușterii care veneau la ei de bună voie, fără vicleșuguri sau ispite. Abia făceau față cerințelor firești ale celor care pășeau, cu știință sau cu neștiință, pe cărările întortocheate ce duceau spre infern. Vineri seara femeia, după ritualul obișnuit și după o săptămâna de post, îi zise bărbatului: - Dragul meu, sper ca mâine seară să fie ultima confruntare cu diavolul. Bunul Dumnezeu să ne ocrotească cu
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
stres, nemulțumire de noi înșine, neîncredere, deznădejde etc, la nimic din cele plăcute lui Dumnezeu. Să nu căutăm lupta cu cele rele. Pentru că din cauza nedesăvârșirii noastre, tot lucrul rău prinde rădăcini în noi. Credem că îndepărtăm lucrul rău, însă din neștiință, noi îl cultivăm. Să ne lăsăm în mâna lui Dumnezeu și vom vedea că o să ne simțim altfel. El știe măsura fiecăruia dintre noi și ne va dărui fiecăruia puterea de a lua chipul Său. Un asemenea om iubește asemănarea
MOȘ MACHE..EPILOG de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379693_a_381022]
-
în cel mai bun caz, a rămas facultativă, opțională. Cine să dorească anihilarea noastră ca neam, ștergându-ne Istoria? Autorii pun accentul pe orbirea sufletească a necredincioșilor față de lumina credinței pe care ei nu pot s-o vadă tocmai din pricina neștiinței și orbirii lor. Și scriitorul Ion Slavici a avut cuvinte memorabile despre gândirea umană: „Oamenii se nasc, trăiesc și mor, dar gândul bun și fapta bună vor dăinui în veci”. Un remarcabil om de cultură, Romulus Vulpescu, poet, scriitor, traducător
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
sosise era libertății. Azi, însă, mulți dintre români au realizat că în decembrie 1989 s-a intrat într-o nouă și distructivă eră a ticăloșilor... Credeți că, totuși, se întrevede și pentru noi o luminiță la capătul tunelului? Călin GEORGESCU: Neștiința nu este un păcat, dar reaua-credință este. Eu spun că suferința îndurată pe parcursul acestei perioade ne va ajuta să dăinuim și să ne afirmăm din nou. Sper că am învățat lecția istoriei, pentru că, altminteri, ea se poate repeta. Trebuie subliniat
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
fundație alcătuită din 3 membri - președinte, vicepreședinte și secretar - NEREMUNERAȚI, făcând o muncă cultural-cetățenească de peste 20 de ani, din pasiune și credință, benevol pentru comunitatea locală, națională dar și internațională - previzionând drama care poate veni în urma lipsei de interes practic (neștiință) și de sprijin logistic real de finanțare și de emulație, din partea Forurilor Municipale, care de altfel ar trebui ca prin departamentele speciale (dacă sunt!?), să fie mai vigilente, mai deschise la comunicare, mai profesioniste, mai generoase, mai predispuse la muncă
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
mai slăvite fapte nu vedem oare că s-au îndemnat prin visuri mărețe? Ostașul vede în avionul de luptă înălțimea și adevărul strategiei militare, dar și speranța izbânzii mult așteptate; filosoful vede în zbor urcușul duhovnicesc lăuntric, dar și pricinile neștiinței, a superstiției și a întunericului. Doi tineri, doi camarazi, doi prieteni, Jianu Nicolae și Popa Ștefan. Anul 1992, prevestea pentru noi o deschidere spre piscurile înalte ale unei cariere militare împlinite. Nae și Fane, amândoi urcam treptele Academiei de Înalte
VISURI NEÎMPLINITE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379203_a_380532]
-
lipsă de cultură (din motive etern actuale - dezinteres sau neputința asimilării ei), ci era complet străin până și de noțiunea de cultură, din simplul motiv că ea încă nu se înfiripase. Vasăzică, acei oameni ai începutului sunt absolut nevinovați din pricina neștiinței, pe când agramații zilelor noastre sunt mai mult decât condamnabili pentru crasa stare de necultură în care se complac. Apoi, în inima și mintea primitivului au apărut primii fiori culturali (muzica și dansul cu care magii și șamanii își condimentau ritualurile
DESPRE CULŢI, INCULŢI, SEMIDOCŢI ŞI FALŞI CULŢI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369211_a_370540]
-
INTRODUCERE PROTECȚIA ȘI CONSERVAREA LILIECILOR Încă din cele mai vechi timpuri, liliecii au fost observați, studiați, îmbrăcați într-o aură de mister, fiind considerați benefici sau malefici. De-a lungul timpului au avut însă mult de suferit din cauza neștiinței oamenilor, care iau tratat ca pe niște ființe malefice sau nefolositoare. Schimbările climatice au intervenit și ele și au influențat negativ microclimatul din habitatele chiropterelor și hibernarea. Multe colonii descoperite întâmplător în podurile caselor sau ale clădirilor publice au fost
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
unor vieți pline de o activitate salutară și binecuvântată atât pentru consângenii lor cât și pentru tronul căruia sânt supuși și monarhia de care se țin. Pornind de la niște începuturi mici, dar muncind cu dezinteresare pentru ridicarea poporului lor din neștiință și sărăcie, acești bărbați se ridică încet în văzul lumii prin merite reale, prin muncă, prin iubire de adevăr. Târziu - la adâncă bătrânețe abia - se lasă asupra lor aureola meritului recunoscut de Coroană chiar, dar acea recunoaștere totuși vine, ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sistem vicios, o însărcinare mare, domnul respectiv e totodată un om mare. Sîntem noi oare de vină daca adevărul curat, spus neted, e deja o injurie? Ne propunem câteodată a fi foarte urbani - ce folos? Adevărul simplu, descoperirea simplă a neștiinței și a mărginirii multora din partidul de la putere este deja o atingere. Cauza e simplă. Nu sânt oamenii la locul lor, nu sânt ceea ce reprezintă. Compararea între ceea ce sânt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și condițiunea acestei alianțe, operate la Iași, nu știm. Și, cu toate că nu știți, discutați trei coloane de polologhie. Nu-i vorba, cam așa faceți cu toate cestiunile: discutați făr-a ști asupra lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
polologhie. Nu-i vorba, cam așa faceți cu toate cestiunile: discutați făr-a ști asupra lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de n-are omul încotro apuca să scape de lihnirea ce produc inteligenței cuvintele neînsoțite de un înțeles
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cam așa faceți cu toate cestiunile: discutați făr-a ști asupra lor cîtu-i negru sub unghie. Haina cea mai potrivită neștiinței e tăcerea, de acolo proverbul latin: si tacuisses philosophus mansisses. De tăceai, mintios mai erai. Din neștiință nu rezultă decât neștiință - nimic; căci de veți multiplica nula cu oricâte vorbe deșarte n-o să iasă decât vorbă lungă fără rost, de n-are omul încotro apuca să scape de lihnirea ce produc inteligenței cuvintele neînsoțite de un înțeles concret. D-acolo apoi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu se cerea decât absolvarea liceului însuși și depunerea unui concurs ca vai de capul lui. Oare latineasca și greceasca sânt de vină că o generație întreagă de ignoranți - exceptăm profesorii cu studii academice - umplu catedrele liceale și gimnaziale, predîndu-și neștiința lor drept știință, că niște somnoroși fără vocațiune se pun pe carte până ce pot trece vrun concurs și după aceea leagă cartea de gard, nu mai citesc absolut nimic și dictează numai an cu an același caiet vechi și unsuros
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
e: poate o criză ministerială să țină atât de mult fără să-și afle o soluțiune? Formula cauzală a acestor întîmplări, fie-n mare fie-n mic, e următoarea: Incapacitatea e sub radicali erijată în titlu de merit, mărginirea și neștiința brevetate ca titluri de recomandație. Toți fiind egali în privirea acestei părți negative, e natural ca toți să aibă ambiția de-a servi patria în rangurile cele mai înalte, de vreme ce nu există între roșii nici o inteligență superioară care s-ar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
UNA DIN NENOROCIRILE ACESTEI ȚĂRI... Una din nenorocirile acestei țări este că toate nulitățile pretențioase câte aspiră la portofolii nu știu nimic alta decât Codul, n-au învățat decât cum să facă paragrafii să se bată în capete. Cu toată neștiința lor, [î]i vedem însărcinîndu-se cu orice funcție a statului, chiar cu acelea cari cer de la titular cunoștințe tecnice sau speciale de resort. Astfel un advocat care în viața-i n-a fost nimic alta decât advocat devine [director] de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-l Brătianu nu se sfiește a recomanda în Senat pe un om ca d. Costinescu ca unicul bun pentru a ocupa o înaltă demnitate în stat, pe un om de o elementară ignoranță, e evident că d-sa a ridicat neștiința la rangul de titlu de recomandație. Orice ignorant ambițios [î]i poate cere d-lui Brătianu o laudă egală. Când, în chiar Camera roșie, unii membri ai partidului guvernant, oameni poate simpli, dar cinstiți, se-ntreabă cu mirare de unde amicii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de spontaneitate și independență”; dacă în unele cancelarii europene se vorbește de un act de indocilitate, eu întreb la ce le-a servit românilor docilitatea lor de până acum? ce au câștigat ?. Sper ca cititorul să nu ne învinovățească de neștiința evaluării diferenței între declarațiile (mărturiile) unui împuternicit de stat (P. Kiselev) și cele ale publicistului. Ne interesează însă fluxul de idei și, indiferent de „rangul oficial” al promotorilor, experiența istoriografică ne-a convins cât de mult „fură sau mint” trimișii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
expune noțiunea de voluntar și involuntar. Dar și pentru legiuitori aceasta e de folos în vederea stabilirii de răsplăți și pedepse"19. Definiția pe care Aristotel o dă actelor voluntare este negativă, acestea fiind ceea ce nu se face prin constrângere sau neștiință. "Constrâns sau silit", susține Aristotel, "este un lucru al cărui principiu se află în afară și unde făptuitorul sau cel care suferă sila nu contribuie cu nimic la aceasta"20. Și actele săvârșite din neștiință sunt tot fără voie, dar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se face prin constrângere sau neștiință. "Constrâns sau silit", susține Aristotel, "este un lucru al cărui principiu se află în afară și unde făptuitorul sau cel care suferă sila nu contribuie cu nimic la aceasta"20. Și actele săvârșite din neștiință sunt tot fără voie, dar în cazul acestora pot fi considerate involuntare doar acele acțiuni "cărora le urmează durere și căință", căci "neștiința voită în chip liber nu este cauza involuntarului, ci a răutății; nici neștiința perceptelor morale generale căci
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
făptuitorul sau cel care suferă sila nu contribuie cu nimic la aceasta"20. Și actele săvârșite din neștiință sunt tot fără voie, dar în cazul acestora pot fi considerate involuntare doar acele acțiuni "cărora le urmează durere și căință", căci "neștiința voită în chip liber nu este cauza involuntarului, ci a răutății; nici neștiința perceptelor morale generale căci tocmai din pricina lor suferim dojană ci neștiința amănuntului, în care și în jurul căruia se mișcă acțiunea"21. După ce analizează noțiunile de voluntar și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Și actele săvârșite din neștiință sunt tot fără voie, dar în cazul acestora pot fi considerate involuntare doar acele acțiuni "cărora le urmează durere și căință", căci "neștiința voită în chip liber nu este cauza involuntarului, ci a răutății; nici neștiința perceptelor morale generale căci tocmai din pricina lor suferim dojană ci neștiința amănuntului, în care și în jurul căruia se mișcă acțiunea"21. După ce analizează noțiunile de voluntar și involuntar, Aristotel definește alegerea voită, care constituie "nota caracteristică a virtuții", ca fiind
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cazul acestora pot fi considerate involuntare doar acele acțiuni "cărora le urmează durere și căință", căci "neștiința voită în chip liber nu este cauza involuntarului, ci a răutății; nici neștiința perceptelor morale generale căci tocmai din pricina lor suferim dojană ci neștiința amănuntului, în care și în jurul căruia se mișcă acțiunea"21. După ce analizează noțiunile de voluntar și involuntar, Aristotel definește alegerea voită, care constituie "nota caracteristică a virtuții", ca fiind "o dorință cumpănită a ceva ce stă în puterea noastră"22
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]