1,056 matches
-
în plan spiritual, se menținea extrem de stenică, dacă nu chiar mai stenică decît în pasajele "normale". ... Dacă celor doi ași ai picturii făurite aici îi alături umila-mi persoană alăturarea circumscriindu-se strict temei -, atunci tabloul îmi pare oarecum întregit. Neștiutor de biografie, vizitatorul candid al Muzeului de Artă, în cazul celor doi magiștri, frecventatorul expozițiilor, în cazul meu, străin deci de datele unor atari biografii periodic bulversate, acest vizitator, acest frecventator, va descoperi doar unda de lumină inefabilă ce marchează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Prin anii '60, unul din confrații mei, netrecut prin școală, practica o pictură nu lipsită de evidente virtuți native dar de un risc total inconșient. Tot ce-i ieșea de sub pensulă, agresiv, primar, confuz era imediat expus. Cu acea făloșenie neștiutoare, în stare, în schimb, să stîrnească vîlvă. Doar atît: vîlvă, pentru că toată această excesivă și necontrolată erupție a eșuat pînă la urmă în anonimat. Fusese un nas prea de tot, pe care doar cel, generic, din Insula Paștelui îl mai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fi în preajma blînd-fabulosului nonagenar Barbu Brezianu, exegetul lui Brâncuși și prietenul lui Noica, Eliade, Ionescu, Cioran, care-mi va onora vernisajul cu nobila domniei sale prezență. Venind, jovială, dintr-o Românie antebelică, atît de tînjită de noi (mai) toți. Atît de neștiutoare de învrăjbirea noastră de-acum. La revedere. 22 mai Cu, pardon, creionul prin București. Pardon, ca să evit cacofonia, nerenunțînd însă la eufonia argheziană, cea cu bastonul, care l-a logodit pe patriarhul literelor cu regimul lui Ghiță Dej. Dar nici
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
că acolo va fi primul stîrv. Și ce-i cu astea? mă somează Aguridă. Sîntem în pline preelectorale și tu vii cu bizareriile astea de ins plecat... Ai dreptate, Agurid-Agrișule, dar, rogu-te, lasă-mi intact apetitul pentru cele veșnice, neștiutoare de politicale. Lasă-mi-l. Fii atent, Agură, să știi că danezul de mijloc, prosperul, nu face politică, dom'le. Pe danez nu-l interesează decît cum să trăiască bine și civilizat. Malaxorul politic nu intră în meditațiile lui. Da
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ieșiri, si ca să lege Miriadele Veciei la munci de zi și noapte, Să șlefuiască ceas de ceas fier și arama, trudnica lucrare, Ținuți fără să știe folosință, să își petreacă zilele înțelepciunii Trist ostenind pentru un dram de pîine, 185 Neștiutori să vadă o fărîma și-n sinea lor să creadă că e Totul, Si demonstrație să-i spună, în fața simplei legi a vieții, orbi. "Acum, acum huiește Bătălia în jurul gíngașelor tale mădulare, O Vala! Zîmbește-acum printre-ale tale-amare lacrimi, acum arată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că primul ministru nu avea nici un fel de competențe în materie de politică externă. În mod normal trebuia să încerc obținerea unei audiențe la ministrul de externe, dar era perfect posibil să ajung în biroul unui director. Am făcut pe neștiutorul și am solicitat audiență la primul ministru. Precizarea de la cabinetul acestuia, cu privire la competențe, am primit-o ca pe o palmă, care însă a meritat pentru că am obținut, automat, audiență la ministrul de externe. Era prima mea audiență la nivel de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
În jurul căreia te așezai pe banchete. În sfârșit, dacă trecem de la viața materială la viața morală, un nobil se putea Îndatora, putea să-și ducă nopțile prin cabarete, se Întâmpla să nu știe să scrie sau să vorbească, să fie neștiutor, prost, să Își prostitueze caracterul, să spună nerozii, tot nobil rămânea. Călăul și legea continuau să Îl deosebească de toate exemplarele de Fitecine (admirabilul reprezentant al oamenilor ocupați), deci i se tăia capul, În loc să fie spânzurat. S-ar fi putut
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Îndepărtate de sediul gândirii și nu vor ocupa decât un loc secundar În această vastă teorie a eleganței. Nu este oare firesc să oglindim marea gândire care pune În mișcare veacul nostru Într-o operă menită poate să influențeze moravurile neștiutorilor Într-ale modei. Să hotărâm așadar că toate principiile care vor fi În directă legătură cu inteligența se vor bucura de Întâietate În secțiunile acestei enciclopedii aristocratice. Și totuși, domnilor, adăugă Brummell, există un fapt care le dirijează pe toate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aceștia au mai degrabă tradiții decât învățătură, fiindcă ei nu păstrează ceea ce îi povățuiește adevărul legii (creștine), ci ceea ce le-a inoculat stricăciunea unei rele tradiții. Barbarii nu știu nimic altceva decât ceea ce aud de la "învățații" lor și, astfel, cei neștiutori ai întregii științe cunosc esența legii dumnezeești mai mult din învățătură decât din citit, păstrează mai degrabă învățătura primită din predica orală decât legea". Nu sunt cuvinte mai adevărate pentru a zugrăvi starea creștinilor din nordul Dunării. Întregul context istoric-politic-cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
rotile” („la toți să placă”), judecătorului corupt îi arată pietroiul „de dar”, ascuns în sân, trufașului pașă nu-i lasă batjocura fără replică etc. Ironie, umor, moralism tradițional, simț al măsurii, care nu iartă nici prostia umilă (săracul prea „cuminte”, neștiutor de nici o bucurie și de nici un păcat, bun să-i pui „căpăstru”). Adoptat, grație lui Anton Pann, în spațiul culturii românești, Nastratin Hogea, isteț, pitoresc și mucalit, sceptic, dar nu mizantrop și departe de a fi el însuși fără păcat
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
presărat cu ghemotoace de hârtie și ne dedam unui joc pasionant: scoțând pietricelele din învelitoarele lor albe, le comparam - când un ciob de cuarț, când o pietricică rotundă, netedă și plăcută la pipăit. Pe hârtie erau însemnate nume pe care, neștiutori, le luasem drept enigmatice denumiri mineralogice: Fécamp, La Rochelle, Bayonne... Într-una dintre învelitori, am descoperit chiar o bucățică feroasă și aspră cu urme de rugină. Am crezut că citeam numele acelui metal ciudat: „Verdun”... Mai multe piese din colecția
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
a acesteia, de pildă din mărimea unui grad, voi putea să știu hotărât și după principie apriori diametrul și prin acesta mărginirea reală a pământului, adică a suprafeței sale; și, deși în privirea celora ce acest plan conține voi putea neștiutor să fiu, totuși n-o voi fi în privirea cuprinsului ce-l conține, a mărimei și marginelor lui. Universalitatea tuturor obiectelor celor pentru cunoștința noastră posibile ni pare un plan șes care are orizontul său aparent, adică ceea [ce] cuprinde
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la criterii clare. Din asta a rezultat că filozofii înșii greșiră în dezvoltarea ideei științei lor și că elaborarea ei n-au putut să aibă un scop și o călăuză sigură, și astfel, c-un proiect atât de arbitrar construit, neștiutori de drumul ce au a-l apuca și-ntotdeauna certîndu-se-ntre ei asupra descoperirilor ce fiecare pretindea a fi făcut în drumul său, au adus în deconsiderație știința lor mai întîi în ochii altora, în urmă în ai lor chiar. Toată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în relațiile lor cu germanii, românii, serbii ori bulgarii, altă limbă decât pe cea maghiară. Cine n-a trăit pe aci nu-și poate face o închipuire de încurcătura fără capăt, de mizeriile ce nasc din această singură împrejurare. Poporul neștiutor e dat cu totul pe mâna cavalerilor de industrie cari știu ungurește, căci există localități unde, dintre patru mii și mai bine de suflete, nici unul nu știe boabă ungurește. În asemenea localități persoane problematice își câștigă existența tălmăcind țăranilor în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aceea de țărani scăpătați, pribegi și nu foarte prietenoși. Își descoperise puterile la pubertate și crezuse că ele sunt un dar de la Dumnezeu. Putea percepe instantaneu sentimentele care îi animau pe cei cu care vorbea sau pe care îi observa. Neștiutor, s-a repezit să folosească darul lui pentru a seduce o fată. Scârba pe care o citise în gândurile ei atunci când făcuseră dragoste pentru prima dată îl împiedicase să mai atingă vreodată o femeie. Cu timpul, a devenit un adolescent
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lucruri despre lumea asta în care ne-am trezit. ― Nu cred că avem ce învăța din porcăria asta, zise cu scârbă Șestov, aruncând mnemocubul pe podea. E o înșiruire de tehnici incredibil de perfide prin care o populație de clone neștiutoare e înrobită prin religie și pusă să muncească pentru Dumnezeul lor, care nu e decât un nemernic care stă și se îmbuibă cu roadele muncii lor. Șestov nu-și pierduse, nici după două mii de ani, modul răspicat de a vorbi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
e foarte posibil să fi fost descoperită. - Nu-ți fă griji, zise sigur pe el N'Gai Loon. Haideți că avem treabă, continuă Maestrul, adresîndu-se celor doi quinți. - Ce treabă? vru să știe Kasser. - Oi fi eu un bătrân ignorant, neștiutor în subtilele arte prin care femeile îi pot distruge pe bărbați. Știu însă o mulțime de lucruri despre cum judecă un băiat de șaptesprezece ani. Solidaritatea născută pe câmpul de bătălie a fost dintotdeauna mai presus decât dragostea pentru o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care nu le înțeleg. - E încîntat de cât ești de necunoscător... Într-un gest amplu, care îi învolbură mantia, Xtyn aruncă în aer, în fața sa cele cincisprezece pumnale rituale și apoi le făcu să plutească ușor în jurul sau. - Un copil neștiutor poate să rănească ușor pe cei imprudenți, rânji tânărul. - Excepțional, aplaudă N'Gai Loon. - Vorbește! îi porunci Xtyn. De ce îți bați joc de mine? - Copile, rosti Maestrul amuzat. Am văzut vreo doisprezece quinți în întreaga mea existență, poate mai mulți
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sigur faptul că iconografia creștină a slujit înainte de toate (și pînă în Evul Mediu inclusiv) ca mijloc de răspîndire a credinței. Liber idiotarum. Imaginea este cartea celor simpli", repeta Grigorie cel Mare. Quod legentibus scriptura hoc idiotis praestat pictura: biblia neștiutorilor de carte. Să vedem. Faceți vitralii, panouri de altar și basoreliefuri. Va rămîne întotdeauna ceva. Sfatul papal a fost urmat atît de bine, încît unii specialiști se întreabă și astăzi dacă, Întruparea întorcîndu-se împotriva ei înseși prin deformare și saturație
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fi putut să se piardă pe drum. Cei din urmă vor fi cei dintîi, și "cei dintîi" vor fi recompensați. A juca alături de cei care pierd îți asigură o propagare "admirabilă". Ca și micul Iisus în fața învățaților Legii făcînd pe neștiutorul -, astfel a ajuns creștinismul atît de puternic. Ca și cum nu și-ar fi putut atinge scopurile decît întorcîndu-le spatele. Mijloacele de propagandă a discursului urmează același itinerariu ca și evoluția creștinismului. Înfrîngerea imediată conduce la victoria finală. Așa cum apoteoza lui Mesia
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mai important este să relevăm gradul de instruire al acestei populații. La 1870, 330 din 1.000 de recruți ai armatei italiene erau analfabeți, în Franța acestă cifră era de 68, iar în Germania doar unul dintr-o mie era neștiutor de carte. În planul vieții culturale, poate nimic nu are o valoare simbolică mai pregnantă decât universitățile germane, printre cele mai bune din lume. Școli de gândire în psihologie, sociologie, istorie etc. care au reprezentat pietre de hotar ale cercetării
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
necesar întotdeauna să existe cunoștințe din domeniul respectiv. Dacă descoperirea lui Kepler poate fi simulată pe calculator sau de către studenți care nu au cunoștințe din domeniul astronomiei, atunci Kepler a avut sau nu nevoie de aceste cunoștințe? Iar dacă studenți neștiutori pot simula descoperirea lui Jacob și Monod, de ce au avut nevoie aceștia din urmă de o pregătire de nivel înalt? Unul dintre răspunsuri este că Jacob și Monod au avut nevoie de acele cunoștințe în primul rând pentru a înțelege
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a elabora experiențele relevante, care au putut fi folosite apoi în exercițiul de simulare. De asemenea, este interesantă întrebarea dacă simulările de acest gen sunt posibile și în cazul altor probleme științifice. De exemplu, ar fi în stare niște studenți neștiutori să descopere spirala dublă? Descoperirea acesteia a implicat mai multe tipuri de componente, printre care numărul și poziția „coloanelor vertebrale”, structura lor, pasul spiralei, pozițiile bazelor și modul lor de împerechere. În ceea ce privește toate aceste elemente, cu excepția celui din urmă, studenții
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
dreptate cuiva presupune a provoca un proces de nemulțumire sufletească altcuiva. * „Știm neștiind.” (Petre Țuțea) În acest enunț este concentrat unul dintre cele mai surprinzătoare și profunde paradoxuri ale cunoașterii: cu cît ești mai conștient de faptul că ești mai neștiutor Într-un domeniu sau altul, cu atît ești, de fapt, mai știutor, deoarece „neștiutul” nu-l putem delimita decît prin „știut”, adică prin ceea ce am reușit să cunoaștem pînă la acea dată. * „Trebuie să știm să comitem prostiile cerute de
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unii sau alții, papa, regele, bărbații, femeile, curtenii cei mai rafinați sau țăranii cei mai neciopliți, cititorii lui Platon și adepții lui Augustin, lăudătorii Bisericii și comentatorii Sumei teologice, cărturarii, erudiții și cititorii posesori de biblioteci bogate, tăietorii de lemne neștiutori de carte în adâncul pădurilor lor, oamenii trebuie să țintească în viață ceea ce le arată natura: plăcerea. Colac peste pupăză, căutarea plăcerii este ea însăși o plăcere... 34. Voluptate și moarte dimpreună. Poate că Montaigne are în minte accidentul de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]