460 matches
-
nu au existat, aparența lor sporadică fiind manipulată în vederea atingerii țelului mai sus amintit. În această direcție se încadrează și relațiile economice ale tinerei democrații populare cu protectorul sovietic. Profitând de un artificiu legal, și anume faptul că tratatul de neagresiune cu Uniunea Sovietică fusese semnat în noaptea dinspre 12 spre 13 septembrie 1944 (Baciu: 1991, 274-279), la trei săptămâni după ce România ieșise din Axă, bunurile expropriate de Armata Roșie în acest interval nu au fost incluse în compensațiile de război
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de c? tre Mussolini a revizionismului maghiar, afirm�nd c? �Mussolini d? dovad? de iște? ime spun�nd toate acestea, iar ungurii s�nt pro? ți dac? �l cred�129. �n noiembrie 1932, Fran? a ? i URSS au semnat un pact de neagresiune. Dup? venirea lui Hitler la putere, Mica Antant? a c? p? tat un caracter formal ? i a fost relativ �nlocuit? un an mai ț�rziu (�n februarie 1934) de Pactul Balcanic 130. Mică Antant? (inclusiv Rom�nia) a stabilit rela? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi cu URSS, f? r? s? ridice problemă Basarabiei). Iorga (? i Rom�nia) nu? i d? dea un sfat similar colonelului Beck, �acum c�nd visele lui se n? ruie�90. �ntre timp, puterile occidentale negociau un eventual tratat de neagresiune cu URSS ? i de cooperare �mpotriva Germaniei naziste. Iorga sesizase dintotdeauna dificultatea �ncheierii unei asemenea alian? e. Pentru că, la 23 august 1939, s? se r? sp�ndeasc? zguduitoarea veste a Pactului nazisto? sovietic. Acest pact avea s? decid? �n ultim
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fără să amelioreze situația extrem de dificilă a romilor din România. Numai o bună coordonare a organizațiilor de romi ar fi dus la adoptarea unor politici specifice pentru această minoritate, așa cum s-a Întâmplat după 1997. 2.2. Perioada „pactului de neagresiune” (1997-2001) Începând cu 1995, au fost semnate diferite acorduri Între România și Uniunea Europeană. Toate acestea aveau ca scop includerea României În mecanismele de integrare europeană, determinând țara noastră să se conformeze cerințelor unui stat democratic și de drept. Principalele preocupări
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
oferind o imagine de unitate a romilor În ochii celorlalți parteneri. GLAR reunea principalii actori romi pe baza unui interes comun, dar putea oricând să se destrame. De aceea, am putea numi GLAR ca fiind un fel de „pact de neagresiune”, pe o perioadă determinată, până la atingerea obiectivului comun, respectiv strategia guvernamentală pentru romi. Constituirea GLAR a oferit un cadru unic de negociere În relația cu Guvernul. În cadrul Comitetului Interministerial pentru Romi s-a decis să se creeze o Subcomisie Interministerială
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia" (26-28 iunie 1991) Noi, participanții la Conferința Internațională "Pactul Ribbentrop-Molotov și consecințele sale pentru Basarabia", pe baza discuțiilor purtate în zilele de 26-28 iunie 1991, aici, la Chișinău capitala Republicii Moldova, declarăm următoarele: Tratatul de neagresiune între Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, cunoscut sub numele pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova, la 23 august 1939, împreună cu prevederile protocolului său adițional secret, au generat conflicte, suferințe, drame și destabilizarea situației politico-militare din Europa, de la Golful Finic până la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popoare, față de normele de conviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cel două regiuni totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist au pus în practică planurile lor expansioniste, care au condus la declanșarea celui de-al doilea război mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
prin Pactul Briand-Kellog din 1928 și Convenția privind definirea agresorului din 1933 de la Londra. Statele și popoarele Europei au luat act de faptul că, prin Hotărârea adoptată la 24 decembrie 1989 privind aprecierea politică și juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune din 1939, Congresul deputaților poporului, cel mai înalt forum din URSS, "condamnă semnarea Protocolului adițional ... și a altor înțelegeri secrete cu Germania" și "recunoaște" că acestea sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei și valabilitate din momentul semnării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unor recunoașteri formale, implicite, a frontierei pe Nistru, în esență, poziția U.R.S.S. nu s-a modificat și s-a exprimat cu violență în anii 1939-1940, atunci când România devenea complet izolată pe plan extern. Protocolul adițional secret la Pactul de neagresiune germano-sovietic, din 23 august 1939, amenințările lui V. M. Molotov din martie 1940, notele ultimative din iunie 1940, acordul Germaniei, au condus la presiunea diplomatică și agresiunea din 28 iunie 1940, de ocupare prin forță armată a Basarabiei, a nordului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Țării Moldovei; dezmembrările au fost infirmate de întreaga evoluție istorică și de viață liber exprimată a populației Basarabiei și Bucovinei. După ce Sovietul Suprem al R.S.S. Moldova își însușise hotărârea din iunie 1990 a Comisiei sale de condamnare a Pactului de neagresiune și a Protocolului adițional secret din 23 august 1939, a ocupării prin forță armată a Basarabiei și a nordului Bucovinei, Declarația de Independență considera Pactul ca nul ab initio și cerea lichidarea consecințelor politico-juridice ale acestuia, invocând și Declarația adoptată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în relațiile dintre ele; textul pactului era anexat protocolului ca parte integrantă a sa. A fost un moment care a contribuit la o viitoare normalizare a relațiilor diplomatice româno-sovietice. S-au purtat în continuare tratative pentru încheierea unui pact de neagresiune între cele două țări, dar ele s-au întrerupt atunci când s-a pus problema existenței litigiului teritorial. N. Titulescu, numit din nou ministru al Afacerilor Străine, în octombrie 1932, se pronunța pentru îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Sovietică, fără a admite
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pentru România. În fața acțiunilor revizioniste tot mai intense, s-a luat în dezbatere necesitatea lărgirii sistemului de securitate prin încheierea pactului oriental. Franța și U.R.S.S. - și alte state din Europa centrală și răsăriteană - urmau să încheie o convenție de neagresiune și de ajutor mutual. Ca președinte al Micii Înțelegeri și al Înțelegerii Balcanice, N. Titulescu atrăgea atenția în 1935 că sporirea forțelor militare ale Germaniei, Ungariei și Bulgariei reprezenta o diminuare de securitate în Europa. Pactul oriental nu s-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
un ajutor sigur și prompt, cercurile conducătoare de la București considerau necesară acordarea unor concesii, în special economice, celui de al treilea Reich. În urma eșecului tratativelor tripartite de la Moscova, din mai-august 1939, la 23 august 1939 s-a încheiat Pactul de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică, cu documentul său oficial și cu Protocolul adițional secret. Prin Pactul de neagresiune, părțile contractante se obligau să se abțină de la orice violență, acțiune agresivă sau atac una împotriva alteia, iar în cazul în care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de al treilea Reich. În urma eșecului tratativelor tripartite de la Moscova, din mai-august 1939, la 23 august 1939 s-a încheiat Pactul de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică, cu documentul său oficial și cu Protocolul adițional secret. Prin Pactul de neagresiune, părțile contractante se obligau să se abțină de la orice violență, acțiune agresivă sau atac una împotriva alteia, iar în cazul în care una dintre aceste părți devenea obiectul unei acțiuni militare din partea unei terțe puteri, cealaltă parte contractantă nu va
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
alta comunistă, își dădeau mâna pentru sfâșierea României. Pactul de la 23 august 1939 a ridicat U.R.S.S. la nivelul de putere continentală, trecându-se imediat la atacarea Poloniei, atât de la vest, cât și de la est. Imediat după semnarea Pactului de neagresiune, Germania a atacat Polonia la 1 septembrie 1939. La 3 septembrie, Marea Britanie și Franța au declarat război Germaniei, declanșându-se astfel a doua mare conflagrație a secolului al XX-lea. La 6 septembrie, România și-a declarat neutralitatea. În timp ce armata
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
în ședința sesiunii a VI-a a Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, când președintele Consiliului Comisarilor Poporului și comisarul Afacerilor Externe declara, între altele: „Printre țările vecine din sud, amintite mai înainte, este una cu care nu avem pact de neagresiune, România. Aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexiune de către România nu a fost niciodată recunoscută de U.R.S.S., deși aceasta nu a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Diplomația românească s-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu numai Pactul Briand-Kellogg, ci și Convenția pentru definirea agresorului. În acest caz, nu ar trebui decât să ne reamintim ce s-a întâmplat în Polonia, Finlanda și în cele trei republici baltice, care avuseseră acorduri formale și specifice de neagresiune cu Uniunea Sovietică”. Declarația lui V. Molotov a fost urmată de noi concentrări de trupe ale Armatei Roșii pe Nistru, de noi incidente de frontieră, Uniunea Sovietică pregătind ocuparea prin forță a Basarabiei și a nordului Bucovinei. Aceste pregătiri au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care sunt reluate și „actualizate” tezele neștiințifice, în contradicție flagrantă cu realitatea, cu evidența, susținute de-a lungul anilor de istorici sovietici, ce exprimau în fond interesele Partidului Comunist și ale statului sovietic. Astfel, se consideră că încheierea Pactului de neagresiune din 23 august 1939 și a Protocolului adițional secret a creat o situație pe care Uniunea Sovietică trebuia să o folosească, ca reacție față de Germania: „Guvernul sovietic găsi momentul potrivit să pună în fața României chestiunea Basarabiei”. Eludând faptele, caracterul agresiv
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
două state. Putem găsi în aceste tratative și în documentele adiacente recunoașteri formale, implicite, ale frontierei pe Nistru. Însă, în anii următori, obiectivele agresive ale vecinului de la răsărit față de România, în mod special, au fost reluate prin încheierea Pactului de neagresiune sovieto-german, prin Protocolul adițional secret din 23 august 1939 și prin agresiunea din 28 iunie 1940. Între timp, la scurt timp după declanșarea războiului mondial, Uniunea Sovietică participase împreună cu Germania hitleristă la împărțirea Poloniei și declanșase agresiunea împotriva Finlandei. Analiza
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
organizații. Binevoiți vă rog a primi, Domnule ministru al Afacerilor Străine, asigurarea considerației mele cele mai înalte. (Urmează la fiecare scrisoare cu text identic adresată unui ministru, semnătura celuilalt în numele guvernului respectiv.) Interesele și drepturile României..., p. 460-462. Pactul de neagresiune între Germania și Uniunea Sovietică 23 august 1939, Moscova Guvernul U.R.S.S. și Guvernul Germaniei, călăuzindu-se de dorința de a consolida cauza păcii între U.R.S.S. și Germania și pornind de la premisele principale ale tratatului de neutralitate între U
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Molotov J. von Ribbentrop Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele lui pentru Basarabia. Culegere de documente. (Selecție de Ion Șișcanu și Vitalie Văratec, prefață de Valeriu Matei), Chișinău, 1991, p. 5-6 Protocolul adițional secret. 23 august 1939 Cu ocazia semnării Tratatului de neagresiune dintre Reichul german și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotențiarii semnatari din partea celor două părți au discutat în cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimitării sferelor lor respective de interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat: 1. În
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Afacerilor Externe, V. M. Molotov, la ședința sesiunii a VI-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S. 29 martie 1940 ...................................................................................................................................... Printre țările meridionale vecine, pe care eu le-am citat, este una cu care noi nu avem un pact de neagresiune, România. Aceasta se explică prin existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară. Astfel nu există
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
și consecințele sale pentru Basarabia”. 28 iunie 1991, Chișinău Noi, participanții la Conferința Internațională „Pactul Molotov-Ribbentrop și consecințele sale pentru Basarabia”, pe baza discuțiilor purtate în zilele de 26-28 iunie 1991, aici, la Chișinău, capitala Republicii Moldova, declarăm următoarele: Tratatul de neagresiune între Germania și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, cunoscut sub numele Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la Moscova la 23 august 1930, împreună cu prevederile protocolului său adițional secret au generat conflicte, suferințe, drame și destabilizarea situației politico-militare din Europa, de la Golful Finic pînă
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popare, față de normele de cinviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cele două regimuri totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist au pus în practică planurile lor expansioniste care au condus la declanșarea celui de-al II-lea război
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
prin Pactul Briand-Kellogg din 1928 și Convenția privind definirea agresorului din 1933 de la Londra. Statele și popoarele Europei au luat act de faptul că, prin Hotărîrea adoptată la 24 decembrie 1989 privind aprecierea politică și juridică a Tratat sovieto-german de neagresiune din 1939, Congresul Deputaților Poporului, cel mai înalt forum din U.R.S.S., „condamnă semnarea Protocolului adițional.... și a altor înțelegeri secrete cu Germania” și „recunoaște” că acestea sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei și valabilitate din momentul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]