1,323 matches
-
provenite din producția internă și din import, cu excepția imobilelor și a cumpărărilor de unelte; − valoarea plătită pentru procurarea de servicii, cum ar fi cele de transport, telecomunicații, gospodărie comunală etc.; − valoarea produselor agricole și alimentare intrate în consumul gospodăriilor; − produsele neagricole realizate și autoconsumate în gospodărie; − serviciile casnice produse de gospodării pentru ele însele, în calitate de personal casnic salariat; − diverse avantaje în natură furnizate de patroni salariaților lor; − prestațiile sociale în natură acordate gospodăriilor populației de admi nistrațiile publice și private; − chiriile
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
Arhitectura orașului Peste tot în lume, momentul de debut al evoluției citadine a unei așezări a fost condiționat de întrunirea a cel puțin dou) criterii fundamentale: recunoașterea dreptului de proprietate pentru locuitori și angajarea majoritară a acestora în activități socio-profesionale neagricole. După cum am încercat să demonstrăm până acum, Bacăul a reușit să îndeplinească aceste condiții începând cu deceniul al treilea al secolului al XIX-lea. Una dintre modalitățile de cuprindere și înțelegere a felului în care a evoluat orașul Bacău din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de agricultori cu situație materială proastă. Oamenii care trăiesc în sate dezvoltate, cu drumuri bune și în gospodării cu navetiști, cu migranți plecați la muncă în străinătate, cu un stoc ridicat de educație, cu un șeptel bun și ocupații rurale neagricole înregistrează venituri totale mai mari. Sărăcie urbană În mediul urban, lupta pentru existență este dură, mai ales pentru cei aflați în șomaj, pentru cei care lucrează "la negru", în "economia subterană", pentru cei cu salarii mici și familii cu numeroși
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
manifestării capacităților creatoare ale populației unei țări218. Numeroși săraci preocupați de supraviețuirea fizică se refugiază în cultura săracilor 219. De-a lungul "tranziției postcomuniste", grupuri cu risc ridicat de sărăcire 220 au fost: șomerii, lucrătorii pe cont propriu în sectoare neagricole, gospodăriile cu cinci sau mai mulți membri, țiganii, copiii etc. Salariații au intrat într-un proces de sărăcire pe care l-au resimțit chiar mai mult decât cei care și înainte aveau venituri mici. Veniturile sătenilor provin din "munca câmpului
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Sistemul de indicatori ai incluziunii sociale, Universitatea București, 2004 etc. 172 Suportul social pentru populația de romi, Dinamica stării de spirit a populației în perioada de tranziție, Efectul creșterii costului întreținerii asupra standardului de viață, România rurală de azi: ocupare neagricolă și navetism etc. 173 Se estimează nivelul veniturilor disponibile (nete) ale fiecărei gospodării, se ajustează în raport cu inflația, cu ajutorul indicelui prețurilor de consum; se calculează venitul disponibil ce revine pe adult în fiecare gospodărie folosindu-se scala de echivalență OECD; se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să adopte reforme structurale în sectorul agroalimentar, prin care acesta să devină mai viabil și mai competitiv. Agricultura românească are nevoie de politici structurale îndreptate spre atingerea a două ținte: una adresată producătorilor din mediul rural care optează pentru activități neagricole, astfel încât locuitorii din spațiul rural să poată obține venituri din alte sectoare decât agricultura (în acest fel obținându-se o ocupare mai bună a forței de muncă din rural); alta adresată fermierilor care au nevoie de ajutor pentru exercitarea activităților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricole și ale proceselor de producție desfășurate în cadrul acestora. Astfel, cea mai mare parte dintre exploatațiile agricole din România (în principal cele familiale) au un profil de activitate foarte diversificat, îmbinând producția vegetală cu producția zootehnică și uneori cu activități neagricole (artizanat și turism). Ca urmare agricultorul și familia sa desfășoară o mare diversitate de activități, atât în timpul anului, cât și pe parcursul unei zile de muncă. Spre deosebire de munca prestată în industrie, care prezintă o anumită uniformitate și omogenitate imprimată de gradul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
populația ocupată în agricultură a scăzut de la 6,2 milioane la circa 3 milioane), situația s-a inversat în ultimii 12 ani. Migrația populației din rural spre urban a fost înlocuită cu migrația din urban spre rural, respectiv de la activitățile neagricole spre agricultură. Această evoluție este ilustrată de datele din tabelul 4.8. Tabelul 4.8. Evoluția populației rurale și a populației ocupate în diferite sectoare de activitate în perioada 1991 2001 1991 1993 1995 1997 1999 2001 Populație rurală (mii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
de vârstă 25-39 de ani, contribuind la întinerirea resurselor de muncă din rural. Acest aspect oferă bune perspective pentru dezvoltarea economiei rurale, deoarece această categorie socio-demografică este mai ușor de format în spiritul antreprenorial și poate fi orientată spre activitățile neagricole care să contribuie la dezvoltarea complexă a spațiului rural. Structura pe vârste a populației rurale este prezentată în tabelul 4.9. Tabelul 4.9 Structura pe grupe de vârstă a populației ocupate din agricultură Anul Grupe de vârstă (ani) 15-24
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
lucru și tehnologii de producție învechite (tradiționale). Pentru remedierea acestei situații se impune crearea unui cadru favorabil pentru trecerea răspunderii pentru gestionarea fermelor agricole de la persoanele vârstnice spre cele tinere. Totodată se impune crearea în spațiul rural a unor întreprinderi neagricole care să permită, pe de o parte ocuparea mai bună a timpului de muncă al agricultorului și familiei sale, iar pe de altă parte obținerea de venituri alternative care ar putea conduce la creșterea standardului de viață al locuitorilor satelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
la dezvoltarea regională au în vedere sprijinirea realizării de investiții inițiale în active corporale și necorporale pentru procesarea de produse agricole prevăzute în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, denumit în continuare TFUE, în vederea obținerii de produse neagricole și marketingului acestora. Articolul 5 (1) Obiectivul general al prezentei scheme vizează îmbunătățirea nivelului de performanță al întreprinderilor, prin creșterea competitivității întreprinderilor care realizează investiții în domeniile de intervenții eligibile menționate în anexa nr. 1 la prezenta schemă. (2) Obiectivele
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
al întreprinderilor, prin creșterea competitivității întreprinderilor care realizează investiții în domeniile de intervenții eligibile menționate în anexa nr. 1 la prezenta schemă. (2) Obiectivele specifice ale prezentei scheme vizează: a) introducerea de noi tehnologii și procedee pentru obținerea de produse neagricole noi sau de o calitate superioară și deschiderea de noi piețe interne, în special în contextul echilibrării balanței comerciale și dezvoltării sustenabile a sectorului alimentar; ... b) creșterea calității produselor obținute, a siguranței alimentare și obținerea de noi produse competitive, cu
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
sau vegetală pentru prima vânzare; ... 26. produse agricole - produsele enumerate în anexa I la TFUE, cu excepția produselor obținute din pescuit și din acvacultură, enumerate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1.379/2013, cu modificările și completările ulterioare; ... 27. produse neagricole - produsele de origine agricolă, dar neprevăzute în anexa I la TFUE, obținute prin procesarea materiilor prime produse agricole conform anexei I la TFUE, cu excepția produselor piscicole și de acvacultură; ... 28. forme asociative - grupuri de producători - recunoscute potrivit Ordonanței Guvernului
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
sectoarele de activitate economică eligibile precizate la nivel de cod CAEN în Anexa 1 la prezenta schema, în scopul procesării produselor agricole incluse în lista cuprinsă în anexa I la Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și obținerii de produse neagricole; ... b) investiția propusă prin proiect trebuie să se încadreze în tipul de investiție eligibilă corelată cu tipul de întreprindere, zona de dezvoltare regională în care este amplasată investiția și intensitatea sprijinului; ... c) viabilitatea economică a investiției trebuie să fie demonstrată
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
cele mai importante ale civilizației contemporane. Procesul de urbanizare a atins o amploare diferită În timp, dar și pe regiuni geografice. Caracteristicile mediului urban efectiv se referă la: Încadrarea populației din acest mediu În ramuri economice și sectoare de activitate neagricole, În care munca se desfășoară cu ocupare permanentă, fără Întreruperi sezoniere și are un Înalt nivel de productivitate (se pot include aici și activitățile din sectorul agricol și alimentar industrializat); ▪ transferarea populației ocupate, În procente crescânde, din sectorul productiv În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
municipii și orașe) este mediul social definit de următoarele trăsături: − densitate mare a populației; − concentrare mare a fondului construit; − existența unei echipări complexe și diferențiate a teritoriului; − o anumită structură și zonificare funcțională a localității; − angajarea populației în activități preponderent neagricole; − existența unei rețele de deservire a populației cu anumite servicii. Mediul rural (comune și sate) este acel mediu în care activitatea preponderentă este cea agricolă; este caracterizat printr-o mai mică densitate a populației și a fondului construit. În vederea determinării
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
provenite din producția internă și din import, cu excepția imobilelor și a cumpărărilor de unelte; − valoarea plătită pentru procurarea de servicii, cum ar fi cele de transport, telecomunicații, gospodărie comunală etc.; − valoarea produselor agricole și alimentare intrate în consumul gospodăriilor; − produsele neagricole realizate și autoconsumate în gospodărie; − serviciile casnice produse de gospodării pentru ele însele, în calitate de personal casnic salariat; − diverse avantaje în natură furnizate de patroni salariaților lor; − prestațiile sociale în natură acordate gospodăriilor populației de admi nistrațiile publice și private; − chiriile
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
depozitării controlate a deșeurilor, solul din jurul haldelor de depozitare nu este contaminat semnificativ. Soluri Fondul funciar al județului Iași era reprezentat în anul 2008 de 547.558 ha din care 380.277 ha terenuri agricole iar 167.281 ha terenuri neagricole. Din totalul arabil de 255.729 ha, suprafața cultivată era de 242.526 ha. Pășuni și fânețe erau 19,69% din totalul județului, patrimoniul viticol 1,96% iar cel pomicol 1,09%. 27.838 ha erau teren neproductiv. Solurile din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din agroturism, industria ușoară, minerit. Toate aceste venituri non-agricole, deși foarte importante, sunt adesea neglijate de specialiștii securității alimentare care au tendința de a considera că veniturile rurale sunt doar agricole. Veniturile din mediul urban sunt, prin esență, de origine neagricolă, deși unele pot depinde în mod indirect de sectorul agricol prin activitățile întreprise în anumite domenii agricole. O mică parte poate, de asemenea, proveni indirect din agricultură, prin exploatarea terenurilor agricole, arendarea de terenuri sau din transferul de resurse agricole
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
sursa de venituri au avut-o salariile și celelalte venituri: 49,1% în trimestrul I/2013; 51,2% în trimestrul II și 53,1% în trimestrul III/ 2013). De asemenea, au contribuit și prestațiile sociale (22,7%), venituri din activități neagricole independente (2,9%) și venituri din agricultură (4,2%), dar și din vânzările de patrimoniul activ (1,7%). Dacă în urban veniturile au provenit în proporție de 65,2% din salarii, în mediul rural s-au realizat din producția agricolă
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
chiar dacă unele soții au un rol deloc neglijabil - cea a lui Ejov sau cea a lui Molotov. între 1941 și 1945, femeile participă activ la efortul pentru război. în spatele frontului, ele ocupă locurile rămase vacante - 57% din mâna de lucru neagricolă în 1943. De asemenea, ele sunt solicitate și cu scopuri propagandistice* în Comitetul Antifascist al Femeilor al Internaționalei Comuniste*, animat îndeosebi de Clara Zetkin -, din care face parte și Ana Pauker, viitor secretar al PC român. Anii de după război sunt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
animalelor și altor mijloace aduse în societate, precum și realizarea de investiții de interes agricol. Exploatarea agricolă poate consta din: organizarea și efectuarea de lucrări agricole și îmbunătățiri funciare, utilizarea de mașini și instalații, aprovizionarea, prelucrarea și valorificarea produselor agricole și neagricole și alte asemenea activități. Societatea agricolă nu are caracter comercial. Într-o localitate pot lua naștere, după caz, una sau mai multe societăți agricole. Articolul 6 Uneltele agricole și alte utilaje, mijloacele materiale și bănești, precum și animalele pot fi aduse
LEGE nr. 36 din 30 aprilie 1991 (*actualizată*) privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107545_a_108874]
-
produselor vegetale și animale; - contractarea, preluarea și comercializarea la intern și export a produselor și preparatelor alimentare; - cercetarea, proiectarea și învățămîntul agricol și de industrie alimentară; - producția industrială, recondiționări în unități proprii, transporturi; - mică industrie și comercializarea produselor agricole și neagricole din unitățile agricole asociate; - dezvoltarea rurală, educația populației rurale; - protecția și sprijinul proprietarilor agricoli privați; - aprovizionarea tehnico-materială a unităților din agricultură și industria alimentară; - inspecția de stat și controlul calității proprii în domeniul agriculturii, sanitar-veterinare și alimentației; - alte activități specifice
HOTĂRÂRE nr. 884 din 31 iulie 1990 privind organizarea şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107240_a_108569]
-
active pentru combaterea șomajului; - noi întreprinderi private cu potențial în perspectivă, mai ales de export; - programe de recalificare și reorientare a forței de muncă; - infrastructuri adecvate creării și dezvoltării de întreprinderi mici; - dezvoltarea satului prin crearea de infrastructuri și activități neagricole; - dezvoltarea parteneriatului internațional; - stimularea spiritului întreprinzător; - vânzarea de active, în special către salariații marilor întreprinderi ce se restructurează; - crearea de rețele instituționale de consultanță și servicii pentru întreprinderile mici și mijlocii. Implicarea Guvernului în restructurarea industriilor va avea la bază
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
de teren agricol și prin susținerea dezvoltării de activități industriale și de servicii; - aplicarea de programe vizând reducerea decalajelor de civilizație și confort între sat și oraș în scopul fixării în mediul rural a populației educate și dezvoltării de activități neagricole. 5. Politici în domeniul utilizării capitalului natural Politicile în domeniul utilizării capitalului natural vor urmări obiective în sensul reevaluării infrastructurii capitalului natural; în acest fel vom sprijini procesul de decizie privind identificarea resurselor regenerabile disponibile și evitarea supraexploatării acestora. Pentru
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]