6,387 matches
-
și a intrat sub așternut. După asta n-am mai împușcat nici un rus; m-am rugat la Dumnezeu să mă ierte pentru ce făcusem până atunci. - Dacă înțeleg bine, i-ai dușmănit totuși.... - Da. Atunci când ne-au devenit aliați. Față de nemți au fost niște porci; au jefuit și au siluit tot ce au prins. - Românii cum au fost? - .......? - Când ați intrat în Ungaria; cum s-au purtat românii cu populația civilă? - Mai rău decât rușii! - Adică...? - Știu doar că am împiedicat
VI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1469204635.html [Corola-blog/BlogPost/365163_a_366492]
-
Alina. Unii mor de foame și alții nu știu ce să facă cu banii! Acolo la școala unde este Răzvan elev, mulți sunt cu bani, continuă fata. Părinții lor plătesc încă din clasa întâi o sumă imensă să urmeze instituție școlară germană. Nemții adevărați nici nu sunt primiți. Nici profesorii ce cunosc germana. Directoarea, mare mafioată a strâns tuciuriile ca profesoare, absolvente de private, care nu cunosc o boabă de germană. Și părinții, să scape de copiii lor răsfățați - care fac numai năzdrăvănii
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1454480565.html [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
implică acest lucru. Polidor SOMMER: Ce-ar însemna, în acest context, pentru România, trecerea la moneda unică, Euro? Călin GEORGESCU: Peste tot în Occident, când s-a introdus moneda Euro, toate conturile s-au înjumătățit, iar prețurile au crescut artificial. Nemții numesc Euro „Teuro“, de la „teuer“ (= scump, în germană). Trecerea la Euro nu trebuie să fie o prioritate, dacă avem simț patriotic și vrem binele țării. Polidor SOMMER: Când s-au devalizat băncile, când s-au defrișat pădurile și codrii neamului
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/polidor_sommer_1425081842.html [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
fac mândrie României. Dar nu există pădure fără uscături. Nici printre noi nu găsim totul poamă bună, bob numărat. Ar mai fi de zis câte ceva despre ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile lor. Dar nu au cerut și nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemți, elvețieni sau finlandezi. Dacă eu mă apuc de furat, mă numește lumea hoț și mă
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/I_am_looking_for_a_job.html [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
despre ponderea (mult) mai ridicată a fructelor stricate și care au pătează blazonul etnic. Și nemții, elvețienii, finlandezii dacă vreți, au și ei rebuturile lor. Dar nu au cerut și nu vor cere din cauza aceasta să nu le mai spunem nemți, elvețieni sau finlandezi. Dacă eu mă apuc de furat, mă numește lumea hoț și mă arată cu degetul, până la totala și iremediabila mea compromitere. Și atunci care ar fi soluția? Să mă numească lumea cu un termen mai „onorabil” sau
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/I_am_looking_for_a_job.html [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
murit ca urmare directă a tratamentului. Prin urmare, succes pe toată linia! Poporul, în marea lui majoritate, este mândru de această victorie a medicinii autohtone asupra unei cumplite boli care, iată, vedem tot la televizor, face ravagii până și la nemți. Și, mai ales că habar n-are, ce e acela un pemfigus sau o hemiplegie, se pregătește serios, prin antrenamente susținute, de sărbătoarea celor patruzeci de mucenici. Aia mișto cu multe pahare! Este, prin urmare, momentul unui mic triumf, de
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405097966.html [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
stăpânit, care nu puteau fi pe placul autorităților”(austro-ungare n.a.), poveșteste Fanny Rebreanu în cartea memorialistică intitulată “Cu soțul meu”.Războiul Mondial începea, și-n primăvara anului 1918 când Bucureștiul se afla sub ocupația Puterilor Centrale, a fost arestat de nemți, anchetat, percheziționat la domiciliu de ostașii maghiari, sub pretextul că scria ostil la adresa puterilor de ocupație. Din memoriile dedicate soției sale, aflăm despre un fapt de viață, greu de înțeles pentru unii: la perchezițiile nemților care căutau dovezi care să
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/4_liviu_rebreanu_si_fanny_mihai_stirbu_1357115064.html [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
Centrale, a fost arestat de nemți, anchetat, percheziționat la domiciliu de ostașii maghiari, sub pretextul că scria ostil la adresa puterilor de ocupație. Din memoriile dedicate soției sale, aflăm despre un fapt de viață, greu de înțeles pentru unii: la perchezițiile nemților care căutau dovezi care să dovedească intenția de trădare a lui Rebreanu, i-au fost confiscate toate hârtiile posibil incriminatoare. Când germanii au găsit manuscrisul romanului Ion, ofițerul german care supraveghea operațiunea, văzându-l, a întrebat ce reprezintă acele foi
4 LIVIU REBREANU SI FANNY de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/4_liviu_rebreanu_si_fanny_mihai_stirbu_1357115064.html [Corola-blog/BlogPost/345702_a_347031]
-
tot nu mă mai săturam de miros. Nu mai auzeam nici “Aleluia”. Mă rugam să termine popa mai repede, căci mă aciuisem lângă cazanul cu orez. Deodată am auzit țipete și așa de mare agitație, că nici când au bombardat nemții și americanii nu s-au zăpăcit oamenii în așa hal. Mă uitam la el și nu mai îndrăzneam să-i pun nicio întrebare. -Unii s-au aruncat de la ferestrele podului; pe scară numai țipete, haine și picioare rupte. Ce țipau
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
pe fereastră, uitându-se încoace și încolo, jucând rolul pupilei. Se mai întâmpla ca porumbeii să exagereze cu rolul, alegându-se câte doi, creând impresia de privire chiorâșă.”[5] Specificul transilvănean se dorește a fi surprins, dat fiind că despre nemții din Transilvania se spune că sunt mai nemți decât cei din Germania, ungurii de acolo pretind că sunt cei autentici, iar românii de acolo îi privesc de sus pe cei din Vechiul Regat. Este, în opinia lui Morgan, o țară-mozaic
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
rolul pupilei. Se mai întâmpla ca porumbeii să exagereze cu rolul, alegându-se câte doi, creând impresia de privire chiorâșă.”[5] Specificul transilvănean se dorește a fi surprins, dat fiind că despre nemții din Transilvania se spune că sunt mai nemți decât cei din Germania, ungurii de acolo pretind că sunt cei autentici, iar românii de acolo îi privesc de sus pe cei din Vechiul Regat. Este, în opinia lui Morgan, o țară-mozaic, nu una a nuanțelor delicate. Armonizarea între satele
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_h_popescu_1474641010.html [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
de la Paris ce are loc în toamna acestui an. Atunci existând foarte mari șanse că Dacia să lanseze acest nou model, construit special pentru oraș, adică mașină de 5.000 de Euro, promisă de mult timp de către cei de la Renault. Nemții de la revista AutoBild.de au început să fie obsedați de acest viitor model românesc, mai nou, redactorii germani au scris despre acest model Dacia ce va fi construit pe platforma lui Renault Twingo, care de curand a primit această platformă
Se pregateste Dacia de lansarea unui model de oras din toamna? by http://www.iasi4u.ro/2014-pregateste-dacia-mini-city-de-lansarea-unui-model-de-oras-din-toamna/ [Corola-blog/BlogPost/92310_a_93602]
-
râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde, până la PONTOS și la gurile sale, DANUBIOS se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului DACIA, indicând
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
reculului tunurilor. Mociorniță a tras și el. O dată cu explozia camioanelor, a cabrat și el, destul de jos, descriind apoi un viraj pe stânga și apoi revenind la atac. Am distrus și eu o mașină și, în timp ce coboram în picaj, am văzut nemții împraștiindu-se în câmpul din marginea șoselei. Am revenit la atac și am aprins încă două mașini. Am tras,avionul s-a zguduit din incheieturi și am virat în cabraj și instinctiv am întors capul să mă uit după coechipier, dar
PE URMELE EROULUI GELLU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/articole_1412265587.html [Corola-blog/BlogPost/369376_a_370705]
-
primitoare, treptat lucrurile s-au înrăutățit, nemulțumirile în rândul lagăriștilor generând conflicte cu autoritățile iugoslave. Unii au încercat să fugă și-au reușit. Alții, au fost prinși și executați în fața celorlalți pentru a servi drept pildă. Și prizonieri de război nemți erau în acest lagăr. După ce aceștia au fost eliberați și trimiși în Germania, lagăriștii au fost mutați în barăcile făcute de nemți. De la Banovici, la un moment dat au fost ridicați și duși din nou în cealaltă parte a Iugoslaviei
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
reușit. Alții, au fost prinși și executați în fața celorlalți pentru a servi drept pildă. Și prizonieri de război nemți erau în acest lagăr. După ce aceștia au fost eliberați și trimiși în Germania, lagăriștii au fost mutați în barăcile făcute de nemți. De la Banovici, la un moment dat au fost ridicați și duși din nou în cealaltă parte a Iugoslaviei, în Voivodina, la Zrenianin. De la Zrenianin la Trieste Zrenianin era o localitate situată mai la nord de Panciova, aproape de frontiera cu România
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1.html [Corola-blog/BlogPost/356813_a_358142]
-
Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria și, nu mai știu pe unde. Astăzi este la casa lui - soț împlinit, tata fericit, gospodar neîntrecut. Locuiește în zona flamanda, dar cu toată familia vorbesc franceză și n-ai zice că nu-i neamț sau nu știu care altă „seminție aleasă” ... Citește mai mult Ziua de duminică 20 februarie am petrecut-o cu niște prieteni, am vorbit despre multe, inclusiv despre Belgia; stare, perspective, griji, avantaje... Zilele următoare am fost puțin mai atent la opinii și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/zaharia_bonte/canal [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
Europei prin Polonia, prin Slovacia, Austria și, nu mai știu pe unde. Astăzi este la casa lui - soț împlinit, tata fericit, gospodar neîntrecut. Locuiește în zona flamanda, dar cu toată familia vorbesc franceză și n-ai zice că nu-i neamț sau nu știu care altă „seminție aleasă” ... X. BELGIA - BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ?, de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 48 din 17 februarie 2011. Cu puține zile în urmă, mass-media de aici anunță foarte insistent că Belgia a înregistrat un
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/zaharia_bonte/canal [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
Polonia, încărcate cu mărfuri tătărăști, ba chiar cu mărfuri de prin îndepărtata Indie, de unde-a venit și neamul lăutarilor noștri tuciurii, care-și fac veacurile aici la han. Au bătucit drumul ista, oameni buni, oșteni fără număr, monahi de la mănăstirile Neamțului, boieri mari și mici, cu treburi pe la împrăștiatele lor moșii, răzăși cu pricini la Divan, hoți de rând și haiduci vestiți, domni moldoveni și munteni, regi străini, în trecere sau puși pe războaie. Dupa ce s-o ridicat hanu’, care
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
unsprezece camere duble și două single pentru a-și caza turiștii sosiți. Oaspeții germani nu aveau nicio vină că o salariată distrată a transmis un fax cu date eronate. Nici el nu-și putea permite să creeze neplăceri musafirilor săi nemți încă de la sosire. A găsit o rezolvare cât mai bună pentru colaboratorul său extern, la standardul de confort stipulat în contract, chiar dacă aceștia au fost nevoiți să aștepte un pic până li s-au pregătit camerele. Spre Brașov a plecat
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1395899435.html [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
se macină acum la moară. Fiți pe pace că totul va ieși cum trebuie!” În cele din urmă, navetistele au adoptat soluții de compromis. Astfel, una dintre ele a decis de azi pe mâine să se mărite cu un localnic neamț, holtei bătrân, Danzinger pe numele său, pe care l-a obligat apoi să depună cerere de emigrare în Germania. Proaspăta doamnă Danzinger ar fi ajuns la concluzia că nu mai era de trăit în România, că i s-ar pune
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1468228320.html [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
în Dobrogea. Am mai auzit apoi că armata noastră l-a biruit pe dușman și l-a dat peste cap, făcându-l să se retragă până dincolo de Bran. Dar n-a trect mult și în Rucăr, a venit vestea că nemții au ajuns la Sătic, trecând peste Piatra Craiului, apoi s-au auzit primele bubuituri de tun și răpăieli de arme prin Arșiță și culmea Pleașei. Lumea îngrozită și-a strâns în grabă ce brumă a putut să ia din gospodărie
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
să vă am alăturea adică în ochii mei și pe jos am luat calea Mateiașului ca să ne oprim la târla Moșului MIhai din Călulești, cale destul de lungă și anevoioasă, vreo 30 de kilometric. Pe drum, lume multă, înghesuială mare ca și cum nemții ne-ar fi luat urma, icneli și plânsete înfundate ori văitături de moarte, mai ales de femei, bătrâni și copii. O harababură de care nu mai avusesem parte niciodată, oameni, hârburi, animale priponite de vreo funie sau zgardă legate de
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
lanț, fugeam speriați care încotro ca să scăpăm de fum asurzitor, era ca un blestem de care nici măcar nu auzisem că se poate întâmpla pe timo de război, mi-l închipuiam altfel dar ce vedeam era blestemul și iadul pe pământ. Nemții vroiau să strice podul de piatră. La prima groapă ieșită în cale te-am lăsat înfășat și învelit în niște bulendre și cu ceilalți am fugit până la prima casă din Suslănești. Acolo am găsit-o pe Aurica lu' Constantin, vecina
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
fost roadă bună la prune și la porumb, așa că ne-a salvat cu chisăliță, cu zeamă de prune și de mămăligă, n-am murit de foame. Mai rău a fost de cei rămași în sat ca să-și păzească avutul pentru că nemții i-a închis în biserica din Joseni iar unii au murit de foame, așa s-a auzit de bogătașul satului Paraschiv Baștea. Foame am indurat mai mult după ce am revenit la Rucăr. Când eram de vreo 5 ani, plecam primăvara
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]