493 matches
-
gândesc și vreau să exprim, dar Îmi pare sur prinzător de exact pentru sinea lucrurilor, deși mă tem că unii cititori ai mei vor rămâne, deo camdată, nedumeriți. Apariția lui Emanoil Bucuța la Ideea Europeană a fost de o cerință neapărată, providențială pentru Întreaga fizionomie, de la Început și până la sfârșit, a acestei reviste, ca și pentru grupul colaboratorilor din jurul ei. Scrisul lui, Într-atâtea feluri de strălucitor, pus În slujba poeziei, prozei și cronicei, cum și prezența acestui om excepțional au
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
după aceea nu l-am mai urmărit pe acea pârtie alunecoasă care avea să l ducă Înspre periferiile nobilei Îndeletniciri a scrisului, cercând, fără a reuși, să-și acomodeze mintea și scrisul, ambele de esență superioară, pe măsura unui culturalizator neapărat al maselor, a unui educator, vezi Doamne, al bietului nostru popor, de la al cărui geniu autentic, noi, scriitorii, cărturarii, intelectualii, sau cum naiba ni se mai spune, avem Încă atâtea și atâtea de Învățat. Un viitor istoric al culturii românești
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care memorialistul urmează și el poteca comună tuturor mediocrităților [...]. Cu o asemenea Înțelegere aproximativă a omului și cu preferințele lui mai degrabă pentru plăcerile și dulcile nepăsări ale vieții decât pentru rațiunile ei aspre și grijile urmărind și scontând beneficii neapărate; zvârlindu-mă totuși uneori În vâltoarea unor trebi peste puterile oricui, Însă numai din simplă voluptate a mea de a acționa sau dintr-un exces temperamental neoromantic la origine - am dat, bineînțeles, partea cuvenită seriosului vieții, dar parcă și mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
joc. Toată chestia asta cu "dușmani ai poporului" era o minciună sfruntată și criminală. Rezoneurul a concluzionat plin de năduf: Măi, măi, măi, cum își mai bat joc de copiii ăștia; cum își mai bat joc de oamenii nevinovați și neapărați; cum nu-i trăsnește Dumnezeu odată??! Mai amintește-ți, Doamne, și de cei oropsiți și suferinzi. Doamne, Doamne, câtă ticăloșie se petrece sub ochii tăi, iar Tu stai și privești indiferent la suferințele copiilor acestora și nu zici nimic! De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Nu am ce face cu un adevăr străin de acest țărm, iar melancoliile mele elenice sînt numai un stil de a mă apropia de lucrurile din jur și de a le iubi. În fond, de ce să mă mire că am neapărata nevoie să mă simt Înconjurat de lucruri familiare ca să mă pot referi la fericire? Toate aceste detalii Îmi aparțin ca o fosforescență a sensibilității, fac, Într-un fel, parte din mine. Și cu toate că nu voi fi, probabil, niciodată atît de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
corespondență este că nu toți voiau să devină eroi la acea vreme. Cu toate explicațiile date de acest comisar de Despărțire, prefectul mai trimisese o adresă În care a folosit un ton ultimativ referitor la rezerviștii de care armata avea neapărată nevoie dar care erau la acea oră „dosiți pe la domiciliile loru”. Deoarece unii veneau În concedii dar uitau să se mai și Întoarcă la unitățile lor, toți angajații Poliției Huși fuseseră puși la treabă datorită adresei „urgente” numărul 11.809
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care n-are mania de a fi autor? Însuși tineri de pe lavițile școalelor au pretenția a publica scrierile lor, pîn' și tractaturi de filosofie. Ei bine, într-o asemine epohă, când se publică atîte cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate, și ca într-un ciur să le vânture; lăudând cele bune și aruncând în noianul uitării pre cele rele; și una și alta după principiile sale, și fără a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mari pete de coloare în maniera Hogarth: " Provincialul umblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente ale boierului ținutaș; fără ele nu se vede nicăiuri. Figura lui e lesne de cunoscut; cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți resucite..." În Iepurărie dăm de un laș care se justifică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care n-are mania de a fi autor? Însuși țâncii de pe lavițele școalelor au pretenții a publica scrierile lor, pîn' și tractaturi de filozofie. Ei bine, într-o asemine epohă, când se publică atâtea cărți, afară de bune, nu este de neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră, să le cerceteze pre toate și ca într-un ciur să le vânture; lăudând cele bune și aruncând în noianul uitării 1 "Romînia literară", 1885. Cugetări, p. 201, 218, 277, 118. 2 "Steaua Dunării
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
starea autorilor?" Iar în 1855, în articolul-program din primul număr al Stelei Dunării, vorbind de "pacotila de versuri fără poezie, de romane traduse și de tratate anabaptisto-limbistice a celor mai mulți din scriitorii noștri de astăzi", declară că: " Critica s-a făcut neapărată mai ales în timpul de față, când limba românească este răstignită pe fel de fel de cruci, stropșită prin fel de fel de sisteme, întunecată prin fel de fel de ortografii, unele mai absurde decât altele", și anunță că va "păși
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
mersului curei mele. Cu mulțumirile cele mai cordiale pentru cura dvs., va salut afectuos, cum și pe prea onrata dvs. familie. Supusul dvs. Recunoscător, N. Ridicarea puterii de viață Pentru a da corpului puterea de a se Însănătoși, este de neapărată trebuință de a se folosi de toți factorii care pot ajuta la acesta. Orice cură, care este Îndreptată spre Înlăturarea materiilor străine, cere o anumită putere de viață; bine Înțeles că nici metoda mea de vindecare nu face excepție. Dacă
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
cu Eminescu am putut constata că el sufere de o alienație mintală cu accente acute produse probabil de gome sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” în urma acestui consult medical poetul a fost trimis la Mânăstirea Neamț cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu Eminescu am putut constata că el sufere de o alienație mintală cu accente acute produse probabil de gome sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre cercetare și observare pe un timp limitat, după socotința medicului curant. Dr. Iuliano, Dr. Bogdan, Iassy, Noemvrie 6” (act publicat de N. Zaharia în 1923). Acesta este actul medical care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
un post, de va trece iarna. Cu sănătatea, slavă Domnului, îi merge foarte bine. Până acum a luat cinci sute patruzeci hapuri și mai are de luat, până la 1 aprilie, încă șase sute șase zeci, peste tot o mie două sute, de neapărată trebuință, că până a da căldura se mântuie cura. Băi o dată pe săptămână și lapte cât poate să beie pe zi.”. Este vorba de „hapurile” care conțin fier, „noua cură” începută la 26 noiembrie anul trecut. Întrucât sănătatea merge din ce în ce mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
să-l caute? Acum sănătos cred și eu că are gust să fie Doamna Eminescu. Știu că în adâncul inimei mă doare și mi-e frică că nu se va duce și vara asta la Hall, lucru de care are neapărată trebuință. L-am rugat să-mi scrie cum și ce ocupă, însă până azi n-am primit nimic. De vei afla mata ceva, apoi vă rog din adâncul inimei înștiințează mă, în caz dacă dragostea Doamnei M./icle/ va strânge
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
desfășura fiecare în cadrul unui proiect. 6. Nu lăsăm echipele să se izoleze una de cealaltă. Trebuie să ne asigurăm că își coordonează și își sincronizează eforturile cu alte entități și grupuri importante din interiorul organizației sau companiei, care pot avea neapărată nevoie de elemente inițiale, rezultate finale sau informații din partea lor. Cu alte cuvinte, sentimentul de solidaritate trebuie să se nască nu numai între membrii unei echipe date, ci și între echipe diferite. Eforturile lor colective și reciproc solidare au efect
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
reprezinte în mod alegoric zbuciumul interior din mintea lui Gautama. În prima veghe a nopții, între orele 18-22, Śăkyamuni și-a amintit toate viețile sale anterioare, miile de nașteri prin care a trecut. „Desigur - a conchis el - această lume este neapărată și neajutorată și ca o roată se învârtește fără încetare”. Iluminatul a văzut că lumea nașterii și a morții, saṃsăra, era „lipsită de substanță, ca și măduva unui platan”. În cea de-a doua veghe, între orele 22-2, el a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Cornea etc. se constituie la Iași în partid și elaborează un program, numit „petiție-program“. Iată această Petiție-manifest, adresată corpurilor legiuitoare: „Domnilor senatori, Domnilor deputați, Noi subscrișii, alegătorii domniilor-voastre, aflăm de a noastră datorie să vă propunem câteva măsuri, a căror neapărată trebuință este simțită de toată lumea. Mai întâi credem că veți găsi foarte legitim pasul nostru: căci ca unii ce sunteți mandatarii noștri, aveți de datorie a ține seama de nevoile țării și a lua măsurile legislative neapărate pentru vindecarea suferințelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
măsuri, a căror neapărată trebuință este simțită de toată lumea. Mai întâi credem că veți găsi foarte legitim pasul nostru: căci ca unii ce sunteți mandatarii noștri, aveți de datorie a ține seama de nevoile țării și a lua măsurile legislative neapărate pentru vindecarea suferințelor ei. Sunt acuma cinci ani de când se aplică noua Constituțiune. Acesta este un timp foarte scurt în teorie; iar în practică, când lucrurile merg rău, cinci ani de anarhie sunt îndestul pentru a dezorganiza și a pierde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în București copiarea Comunei din Paris, iar în Iași separatismul.33 În fața unor împrejurări atât de grave, avem nu numai dreptul, dar și datoria de a vă propune, domnilor deputați și domnilor senatori, noi alegătorii domniilor-voastre, măsurile cari le judecăm neapărate pentru vindecarea răului și cerem de la domnia-voastră să vă însușiți aceste propuneri și să le prefaceți în legi, dacă voiți a avea și pe viitor încrederea noastră. Pentru a propune remediul, trebuie mai întâi a constata răul. Să vedem dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este neîntemeiată, sau dacă sunt culpabili, să fie supuși la toată asprimea legii. Să venim acum la răul cel mai mare care dezorganizează cu totul țara noastră: acest rău este lipsa de dreptate. Oricare societate civilizată, pentru a trăi, are neapărată trebuință mai întâi de toate de două lucruri: de libertate, căci fără ea nu se poate dezvolta, și de dreptate, căci fără ea se dizolvă. Egalitatea este o ramură a dreptății, de aceea ea este bună numai întrucât este dreaptă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de a scrie despre ea. Cum merge scrisul? Dați-i bătaie, nu vă lăsați - Ce păcat că stăm atât de departe unii de alții. Ce bine-ar fi fost să ne putem vedea, să schimbăm păreri, de care eu am neapărată nevoie. La D-voastră, faptele de viață, omul evocat au nevoie de a fi Îmbrăcate În duh, și nu-i ușor și aveți darul de a o face. Îmi vine În minte, la un telefon i-am spus fiului meu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1830-1860", p. 98. 3 O definire succintă a justificării statisticilor în prima jumătate a secolului a XIX-lea găsim la Dionisie Pop Marțian în 1860: "Dacă [...] aflăm un simulacru de statistică în catagrafiile trecute, trebuie să ne-o explicăm din neapărata trebuință de a impune birurile, munca și sarcinile publice pe cel sărman; dacă avem o listă a prețurilor bucatelor o mulțămim armiilor străine care ceruse aceste științe pentru a se (a)proviziona de unde aflau cu preț ieftin; (iar) dacă aflăm
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
le va mai fi dară iertat de a păși la mijloace mârșave și Dumneavoastră Domnule Prefect, veți face act de bun cetățean și de demn funcționar ai Domnului, pedepsind și stârpind conrupția și venalitatea oriunde veți găsi. O altă competință neapărată a unei bune și luminate administrații, încrederea populației, iată Domnule Prefect sentimentul ce vă invit să puneți toată silința spre a-l deștepta în inima conținutașilor noștri. Aceasta vă va fi lesne de dobândit de îndată ce Domnia-Voastră veți da exemplu păzirei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
exemple arată că înțelegem ce e normalitatea, și tot atâtea contra-exemple ne arată că nu ne pasă de ea. Probabil că nu e posibil să asfaltăm peste noapte toate drumurile țării. Dar de măturat le putem mătura. După cum nu e neapărată nevoie să aruncăm pungile cu gunoaie direct pe geam. Și nici să scuipăm pe stradă, când o batistă de hârtie ar fi perfect adecvată. Și nici să urlăm ca apucații după vreun cunoscut pe care l-am zărit la câteva
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]