701 matches
-
din ele. Dintr-o simplă întâmplare, întoarse fascicolul lămpii spre protuberanța pe care o atinsese cu un minut mai devreme și, năucit, văzu metamorfoza. Suprafața ovoidă, până atunci opacă și dură, era acum translucidă. Paralizat de uimire, se holba la neastâmpăratul organic. Pielea acestui lucru era acum transparentă ca sticala. Cu lumina fixată deasupra, se uita intens la... forma încolăcită în interiorul containerului oval. ― Isuse!... ― Ce, Kane? Ce se întâmplă? Dallas se strădui să nu țipe. Un coșmar în miniatură era acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
garduri sînt o necesitate. Ele pot să protejeze tufa de trandafiri sau stratul meu de ceapă dintre blocuri ori să îi țină pe copii cuminți în țarcul lor de joacă : „Măcar un gard mic să monteze, pentru că cei mici sînt neastîmpărați, vor să alerge” - a declarat presei o mămică grijulie. Pentru alții însă gărdulețele astea pot fi de-a dreptul o calamitate : un localnic al Clujului, de pildă (cam beat, ce-i drept), s-a împiedicat de un astfel de gard
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Dunăre, pentru a se „putea întinde în viitor mai departe în paguba imperiului turcesc, potrivit dorinței politicii Ecaterinei a II-a”. S-a rotunjit Noua Rusie „dând siguranță Odesei, născută de curând, care până acum era mereu îngrozită de tătarii neastâmpărați din Bugeac”. S-a dat o puternică lovitură vieții economice a Principatului, „prin smulgerea din trupul ei a celei mai roditoare părți”. Două treimi din produsele cerealiere trimise până atunci la Constantinopol proveneau din partea Moldovei de dincolo de Prut, recunoscută și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
quoi de neuf ? Iată singurul lucru ce știa a-l spune ! Și cu asemenea făptură a irosit puținul timp care i-a mai rămas ! Plecarea Sophiei, supărată sau nu, l-a destins însă pe Profesor. Îl privește mai destins pe neastâmpăratul său musafir... Iată-l, elegant cât poate fi unul ca el, cu acest costum nisipiu pe care a declarat că abia în această după-amiază l-a scos de la croitor ! Costum nisipiu deci, apoi cravată roșie, apoi șosete de mătase albă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ei și răniții, ceilalți, grosul armatei, cu armamentul greu, cai, aprovizionare, riscându-și fiece pas prin defileul Oltului, în care dușmanul tot mai ascunsese, din loc în loc, atacanți îndrăzneți. Despre această noapte fioroasă am avut astăzi povestirea unui martor ocular : neastâmpăratul Sandu Geblescu, flirt oficializat de-acum al lui Margot, trimis la Statul-Major cu stofa zdrențuită a drapelelor unor regimente descompletate și desființate pentru a primi descărcare și cu un plic pentru care a trebuit să aștepte răspunsul câteva ore ; răgaz
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
diferite în același timp. Eu eram pe platforma unui autobuz, înțelegeți. Poate că era cineva care semăna foarte bine cu el. Poate. Mă duc să salvez musca aceea. William văzu o muscă mare, cu aripile lucitoare, zăcând pe suprafața apei neastâmpărate, care unduia la picioarele lor. Adam se lăsă să lunece în bazin, ușor, tăcut, ca un șobolan de apă, fără să-i tulbure suprafața lucie. Ridică cu grijă musca pe dosul palmei lui și se înălță apoi în apă, depunând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Iți plac așa mult florile? - Da, răspunse sfioasă raza de soare. - Ai vrea să fii împreună cu ele? Vei semăna cu ele, și veți petrece tot timpul împreună. O să te transform într-un fluture frumos, colorat, precum petalele florilor. Povestea gărgăriței neastâmpărate Într-o dimineață de primăvară timpurie, o gărgăriță care se ascunsese de astă toamnă într-o gaură din pământ, ca să se adăpostească de furiile iernii, simți căldura razelor de soare care încălzeau pământul și se hotărî să iasă afară din
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
plimbat pe peroane, privind cum se îmbarcau călătorii în trenurile gata de ducă. ― E așa de dimineață și uite câtă mișcare e pe-aici. O viață pe care n-aș fi bănuit-o vreodată, viața Gării de Nord... Mihaela părea de neînțeles. Neastâmpărată ca o veveriță, întorcea capul când într-o parte când în alta, râdea zglobiu, se strîn-gea de brațul meu. ― Ah, îmi vine să alerg nebunește, să mă iau la întrecere cu locomotiva, zise ea trăgând aer mult în piept. Am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
tuturor răutăților... ― Eroare profundă. N-am nici o vină! jur! ― Dar cine-i vinovatul? I-am răspuns cu un gest larg: ― Marea Neagră! Alt val de râs. Și pe urmă altul... Eram inundați, exuberanța noastră nu ne dădea pace, clocotea în noi, neastâmpărată ca marea. Cum ar fi fost chip să stăm cuminți pe locurile din compartiment? Nici pomeneală! ― Ce crezi, n-ar fi cazul să reflectăm la gustarea de dimineață? ― Strașnică idee. Tocmai mă pregăteam să leșin de foame... ― Atunci haidem în
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
conta? Eram, Doamne, tineri! Ne făcusem prieteni și în Cișmele, între care, cel mai bun era un oltean, Matei Constantin de fel din comuna Goicea Mare, județul Dolj. Tot acolo era și bunul, blândul și înțeleptul învățător Vladimir Caimacan precum și neastâmpăratul Vanea Timișenco, cei din urmă fiind localnici. Unul moldovean, altul ucrainian. Mai era un băiat în ultima clasă la școala normală, Alexandru Kirilenko. Domnișoara învățătoare În 5 mai 1930 împlinisem 18 ani iar în iunie 1930 eram deja învățătoare după
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pregătește-te de scris.” Ca hipnotizat, m-am lăsat în voia soartei și sunt din nou în așteptarea înfrigurată a sosirii domnului... Preamăritul Ștefan vodă! a răsunat vocea ușierului. Iată-l! Părul i s-a înspicat...Căutătura, însă - vie și neastâmpărată - a rămas aceeași. Felul cum privește te face să crezi că mereu caută ceva...Ce caută slăvitul Ștefan vodă de fapt? Poate caută buna rânduială ce trebuie să fie în toate. Atât în cele lumești cât și în cele sfinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
După felul cum căta către măritul Ștefan, mi-am dat seama că îl iubește și că ar face orice numai să-l știe pe vodă cu inima împăcată. Și vodă de această dată este liniștit. Doar ochii lui sunt la fel de neastâmpărați ca întotdeauna...Această părere îmi aduce o ușurare a sufletului și...nu știu cum, dar mi se pare că m-am trezit dintr-un somn adânc...Privesc în jur nedumerit...Unde-i măritul Ștefan? Unde sunt boierii din divan? Unde-i logofătul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am retras totuși la o distanță potrivită, de unde îl urmăream pe „moșnegul Martin”, care moșmolea prin zmeuriș. Până la urmă, am uitat de el și am colindat rariștea de la un cap la altul, cu veverițele pe urma mea. „Să știi că neastâmpăratele astea au grijă să nu mi se întâmple cine știe ce...” gândeam eu zâmbind gândului. Între timp, păzeam umbra stejarului. Acușica îi în lungul cărării, când trebuie să mă retrag la chilie, să nu-l fac pe bătrân să mă aștepte...În
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
torcea pe lavița de lângă sobă, tăcută, închisă în muțenia ei. Uneori, lăsa furca pentru a se apropia de fereastra dinspre curte, unde lua ceaslovul cu rugăciuni și bolborosea din el, în șoaptă, să audă numai ea. Sora mea, Leana, fire neastâmpărată, nu prea suporta să stea acasă. Eu, mai cuminte, sedentar din naștere, încercam să țin pasul cu tata la "lecturi". Biblia o învățasem, cred, pe dinafară, o citisem de vreo șapte ori. Când venea primăvara și nu era încă timpul
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
meargă Întîi la baie și pe urmă la culcare. Și mama la fel, ce frumoasă era stînd acolo pe canapeaua din față, Întorcîndu-se din cînd În cînd să-i privească: cîtă bătaie de cap Îi dădeau copiii ăștia doi, mereu neastîmpărați, mereu bolnavi, seara asta o să rămînă acasă, n-o să iasă nicăieri, o să-l cheme la telefon, fiindcă de data asta era Îngrijorată de sănătatea Cinthiei. Copiii mai mari nu-i dăduseră atîta bătaie de cap, ăștia creșteau fără tată, lăsați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
suntem în lăcașul lui Dumnezeu, dă-o dra...” La care bătrânul nu s-a putut abține: “Să ne ierte pe amândoi, părinte, că am greșit pomenindu-l chiar pe Necuratul. Să ne ierte pe noi, dar și pe țâncii ăștia neastâmpărați!” 5. Pașii m-au dus aproape de râul care desparte satul în două. Podul de lemn, hârbuit și capabil să suporte doar povara unei căruțe amărâte, a dispărut. În locul lui a apărut un altul, de beton, în stare să reziste chiar
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
stare, primăvara pe coline scoate plantele la soare. Anu-acesta, mai târziu, este Paștele preasfântul; cerul cald, trandafiriu prinde-n brațe tot pământul, de aș vrea ca fiecare să se simtă cum mă simt; florile deschid la soare fermoare de argint. Neastâmpărat, las cartea și stiloul lângă voi și mă duc să-mi caut partea - ntr-un trifoi cu patru foi. 2013 La Înviere Ce miez de noapte luminos! Ce muzici clopotele cântă în liniște atât de sfântă a Învierii lui Hristos! Dispare
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
-i condusese pe ceilalți, și de unde nu putea fi văzut, mărunțelul spuse cu o voce tremurătoare: - A dispărut. De sub ochii mei. Apoi bolborosi mai departe: - Știi cum e el când face lecții cu mine. O vreme stă liniștit. Apoi devine neastâmpărat. Îmi răspunde. Țopăie. Își mai ia câte ceva de băut. N-are nici un fel de maniere. Dar învață. De data asta, stătea pur și simplu pe scaun. Și pac, a dispărut. Avu nevoie de un minut până să perceapă sensul acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
timp câteva coroane, feciorul șturlubatic strânge drapelul de luptă, îl duce la mașină, mergem mai departe. Meșteșugita amestecare a regimului ficțional cu acela al non-ficționalului Stăm la măsuța de la café-bar și ascultăm, cu interes domol, povestea unuia adus de feciorul neastâmpărat, acela cu poezia și cu steagul. Domnul tocmai dezvăluie adevăruri despre revoluție, știe despre teroriști, știe despre serviciile secrete, știe despre cum au fost arse cadavre la șirele de paie de la ceapeul din Freidorf, cunoaște exact ce au făcut și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
mai mare decât doliul lui. Generalul se înduioșa la gândul că Lord apucase totuși s-o cunoască pe soția lui, ba chiar, pui mic fiind, stătuse într-un rând în patul ei de suferință. Fiind așa de tânăr, ogarul era neastâmpărat și țopăia în jurul stăpânului, provocându-l fără încetare. Îți făcea plăcere să-i mângâi părul lung, alb, cu unduiri mătăsoase, cu guler ruginiu în jurul gâtului. Ochii lui alungiți, întunecați, îl priveau cu mândrie aristocrată și, de cum auzea cel mai mic
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
față de musafirul care era în pat. Pe mine mă cheamă Anica. Apoi se desprinseră de mâini, se întoarseră spre ușă și luându-se iar de mână, ca la dans, o luară din loc râzând și galopând pe coridor. — Sunt tare neastâmpărați și răsfățați, se zice că îmi calcă pe urme, mai ales Ștefănel, căruia nimeni nu i rezistă, iar azi e și ziua lui. Și le plac cuvintele caraghioase, într-o vreme făceau ca toate animalele. Sper că vă simțiți bine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Crețu, în urma bine venitei lui alunecări pe gheață, Marioara se întrebă cu glas puțin teatral, deși ce spunea era din suflet, dacă va mai găsi vreodată un bărbat care să o accepte cu trei copii, dintre care doi, gemenii, foarte neastâmpărați, „pun pe fugă orice pretendent“, iar Alexandru le spuse că e îngrijorat și îndrăgostit: — Mare noutate, ziseră aproape într-un glas Marioara și Mișu. Sora le turnă cafea în serviciul Limoges, în care cafetiera, zaharnița și ceștile aveau toartele în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
felul lor ajutorul e ceva obișnuit. El e genul care se vâră în încurcături crezând că face gesturi mari și frumoase. Conu Costache oftă abia acum, uitându-se cu invidie la ogarul care nu putea sta locului, ca un copil neastâmpărat. — Gata, nu mai e nevoie să-mi spui restul, am înțeles: când a ajuns acolo, Rareș era împușcat, pachetul dispărut, iar el a fugit, înțelegând că sunt lucruri urâte la mijloc. — Chiar așa mi-a spus, aproape cu vorbele astea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
gerul 180Și nu mai duc, nu pot - viața asta. Ah! Ce ferice-aș fi să văd eterul Și să văd lumea, codrii din fereastă, Și de voiți cu viața. să mai suflu Deschideți uși, fereste să răsuflu. " 185Astfel o mistuia neastâmpăratul De viață dor și dorul cel de soare - De și le poruncise Împăratul Să nu care cumva să-și amăsoare Ca să deschidă ușile, palatul - 190Dar totuși, când văzură că ea moare, Nu știu ce or să facă, să se poată, De l-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
al minorului delincvent (Sheldon & Eleanor Gluck apud Mitrofan, 2000, p. 347). Majoritatea delincvenților prezintă o serie de caracteristici psihosomatice: din punct de vedere fizic, aceștia au o structură mezomorfă; în timp ce particularitățile psihice (temperamentale, comportamentale) sunt ușor de recunoscut: sunt energici, neastâmpărați, impulsivi, extravertiți, agresivi, distructivi (frecvent sunt sadici), au atitudini ostile, sfidătoare, sunt extrem de resentimentali, suspicioși, încăpățânați și cu o avidă dorință de a se remarca în cadrul grupului, sunt nesupuși în fața autorităților, prezintă accentuate tendințe spre o exprimare directă etc. Toate
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]