1,116 matches
-
de bandă desenată, din filme și jocuri pe computer. Toate, luptându-se - la propriu, la figurat - cu bărbații În ale căror mreje cad În cele din urmă, adesea răpuse de iubire. Ele intră pe câmpul de bătaie cu un curaj nebunesc, ca Într-o Înfruntare pe viață și pe moarte, așa cum povestește Baudelaire În Duellum: „Doi ne-mpăcați potrivnici, luptând cu-nverșunare,/ Au Împroșcat văzduhul cu sânge și scântei,/ Și toată-această larmă, cu zăngănit de fiare/ E-un joc al
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
natural și perfect detașat, ca și cum ar fi debitat o banalitate asupra frumuseții sau asprimii vremii, rostea vreo axiomă drăcesc de monstruoasă sau susținea cu mult sânge rece vreo teorie de o matematică extravaganță, căci el folosea În dezvoltarea ideilor sale nebunești o riguroasă metodă. Spiritul său era Însă original nu prin cine știe ce spuse neașteptate, ci prin faptul că el vedea lucrurile dintr-un unghi particular, ce le schimba contururile, precum se schimbă forma obiectelor pe care le privești de jos ori
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
serviciile publice, dezam...gît... și de Europa, care nu ajută mai mult Albania, populația s-a pr...bușit În disperare. Mare parte din ea continuă s... doreasc... emigrarea cu orice preț În Occident, iar În acest scop a Întreprins acțiuni nebunești și f...r... rezultat. Profitînd de dezorganizarea complet... a serviciilor bancare și a circuitelor comerciale oficiale, au ap...rut rețele mafiote. În cursul iernii 1991-1992 sînt jefuite magazine. „Nu mai avem ce s... mînc...m, explic... unul dintre jefuitori, școlile
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
fizice, și evoluția în aceleași cadre a lumii sociale. El insistă asupra faptului că: "Nu există în plan general creștere, ci numai, sub toate formele posibile, o luxoasă risipă de energie. Istoria vieții pe pământ este, înainte de toate, efectul unei nebunești exuberanțe; evenimentul predominant îl constituie dezvoltarea luxului, producerea unei forme de viață din ce în ce mai costisitoare"852. Toate acestea se întâmplă într-un ciclu de austeritate, risipă. Autorul adaugă: "Alternanța dintre austeritate care acumulează și risipa care împrăștie, constituie ritmul obișnuit în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mult o problemă de semantică decât una reală. Nu este așa. Într-o zi, la birou, am văzut doi pe fereastră, doi tâmplari care tocmai terminaseră de pus șindrila pe acoperișul unei clădiri aflate în parcul biroului nostru. Oricât de nebunesc ar suna, unul din ei a început să facă acrobații pe acoperiș. Apoi a mers în mâini dintr-o parte în alta a clădirii, pe o distanță de circa zece metri. Fără să se lase mai prejos, colegul său i-
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
1981) și îndeosebi Metaerotism imaginar (1990) neașteptate accente existențiale, cu sonorități mistice - înstrăinarea, pribegia de ordin social-istoric și național încărcându-se de toată semnificația regăsirii într-un mesaj al permanenței, dincolo de tranzitoriul și conjuncturalul vieții: „Sub cer festiv de zodii nebunești/ În liniștea dintâi, revelatoare/ Ca sens suprem ce mângâie și doare / Cuvântul s-a-ntrupat la Ipotești.” Nu mai puțin interesant este și prozatorul, care pare că se ignoră. O atentă disecție psihologică, o trecere rapidă spre registrul simbolic, un simț de
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
liberi. Libertatea aceea, în seara de-atunci, în aerul încins al nopții de stepă, ne-a apărut ca o aprigă și proaspătă adiere a vântului care învolbura Sena și care ne-a umplut plămânii cu un suflu îmbătător și puțin nebunesc... Mai târziu, aveam să ne dăm seama cât de greoaie și de pompoasă era declarația. Dar pe atunci, emfaza-i de circumstanță nu ne împiedica să descoperim în strofele ei acel „ceva franțuzesc” care rămânea pe moment fără nume. Spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
împotmolesc zilele și anii. Înainta, totuși, bâjbâind în timpul acela stătător. Cu trenul, cu căruța, pe jos... A văzut tot. Cai înhămați, o întreagă herghelie, care galopau fără călăreți pe o câmpie, se opreau o clipă, apoi, speriați, își reluau cursa nebunească, fericiți și îngroziți de libertatea recâștigată. Unul dintre fugari a atras privirea tuturor. O sabie, adânc înfiptă în șa, se înălța pe spinarea lui. Calul galopa și lunga lamă înțepenită în pielea lui groasă se mlădia strălucind în soarele scăpătat
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
întors brusc. A văzut ceva mai iute decât fulgerul. Ciungul, în lada lui rulantă, a coborât panta străduței cu un pocnet asurzitor de rulmenți cu bile. Ciotul lui s-a proptit de mai multe ori în pământ, dirijând coborârea aceea nebunească. Iar în gura lui, chinuită de un rânjet oribil, săgeta un cuțit strâns în dinți. Schilodul care tocmai îi furase banii a apucat doar să-și înhațe bățul. Lada ciungului s-a lovit de a lui. A țâșnit sânge. Charlotte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de veselie, Charlotte îmi spusese că, după toate călătoriile ei prin imensa Rusie, să vină pe jos până în Franța nu ar fi fost pentru ea deloc imposibil... La început, în timpul unor luni îndelungate de mizerie și de rătăciri, visul meu nebunesc avea să se asemene foarte mult cu acea tristă bravadă. Îmi imaginam o femeie îmbrăcată în negru care, în primele ceasuri ale unei dimineți întunecate de iarnă, va intra într-un orășel de frontieră. Pulpana paltonului ei va fi năclăită
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mea o femeie a intrat atuncea când credeam că nu mai pot iubi... o femeie... o sântă... // știu eu?... poate o vrajă! O femeie mi-a întors cugetele și m-a făcut să uit că-s Domn! Gândiri molatece și nebunești, o nepăsare desperată pentru toată lumea... iată sufletul meu înnoptat! Solomoane! Pe tine nu te-a-nnebunit o sută ale tale, pe mine mă tâmpește închipuirea uneia numai... care nu-i a mea. Cine-i ea? Cine poate fi? Știu eu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ești drag VULTUREA[ NU] Știu eu? Cred. {EminescuOpVIII 360} INTENT [ATIONEM] Da' cu dragostea d[umi]tale cum stă?... Câte are [să] ție? Pîn' de joi mai apoi, ha? VULTUR[EANU] O, nu! Da' mi-i dragă de mor... de nebunesc. INTENT[ATIONEM] De, de! N-ai nevoie... După câte văd n-ai să mai nebunești... VULTUR[EANU] Obraznicule! INTENT [ATIONEM ] Mă rog... aliați suntem? Știi că unde-i alianță nu-i mânie, nu se supără omu așa pentru te miri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
asupra bărcei ce se făcea nevăzută, învăluită în manta cea fumegoasă a nopții. III Când Henrietta intră în ospelul tatălui său era șapte ceasuri de dimineață...... în vremea trecerii de la Sorrenta la Neapol ea se căi de multe ori de nebuneasca mișcare ce a făcut, căci, deși fără cercare de lucrurile lumii, simțea însă că purtarea sa a fost mai mult decât ușoară și că oricine altul fără de Pergoleze ar fi întrebuințat rău poziția în care se aruncase ea... Vai! dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
detașamentului de asabi, spahii și ieniceri pus în fruntea luptei, cari răsturnați claie pe grămadă fură parte măcelăriți parte reîmpinși spre centru. Amețiți de avantajul câștigat și fără nici o legătură cu corpurile de trupe ungurești lăsate în urmă, francejii cu nebunească îndrăzneală se repeziră fără preget asupra inamicului, dară curând fură cuprinși de miezul acestuia și sau străpunși sau puși pe fugă. Învingerea suferită de acești minunați cavaleri duse multă descurajare în centrul încă neatins al regelui Sigismund, și descurajarea crescu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
câștiga în "mințile și inimile" populației. Terorismul nu va dispărea niciodată, atâta timp cât un singur fanatic va mai fi convins că poate lua vieți în numele unei idei juste sau greșite. Mai este însă timp pentru a face totul ca asemenea acte nebunești să provoace cât mai puțină suferință. Iar pentru aceasta este nevoie nu doar de forță și fermitate, ci și de întelepciune, sânge rece și, nu în ultimul rând, de tăria de a-ți înțelege dușmanul. 2.5. Tehnici și tehnologii
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
fusese toată viața lui un vagabond al marelui oraș. Bătrânul slinos protestase și el. Era adevărat că întreaga sa viață susținuse că e călugăr și că luptă împotriva Abației, dar asta numai pentru că era singur și nici măcar în cele mai nebunești vise ale sale nu sperase că se va putea alia vreodată cu niște oameni atât de puternici încît să aibă asupra lor o încărcătură de austral. Kasser fusese nehotărât și îi lăsase pe Mos și pe Mas să-l dea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se audă până pe Klemplant? Alaana îngheță. Degetul întins al Oksanei o indica fără Putință de tăgadă. Își plecă privirile în pământ, încercînd din răsputeri să își închidă gândurile în ea însăși. Preț de câteva momente, prin cap îi trecură planuri nebunești de evadare. Inima îi bătea să-i spargă pieptul. - A avea e deseori sinonim cu a putea avea, rosti calm Tader. Am petrecut clipe deosebite cu Alaana. Suntem colegi încă de pe vremea Imperiului. Bănuiesc că vârsta ei v-a făcut
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
într-un impas care constituise de fapt sâmburele evenimentelor care sfârșiseră, patru ani mai târziu, cu abdicarea bătrânului împărat. Fargo fusese apoi un apropiat al lui Bella și multă lume credea că voioșia cu care împăratul se avânta în acțiuni nebunești și fără precedent era și rezultatul discuțiilor cu el. Când clonele atacaseră Tengysul, profesorul era plecat însă într-o călătorie de studii, undeva spre marginea galaxiei și nu reușise să-l urmeze pe Bella în exilul lui de pe Z. Împăratul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nava amiral a flotei imperiale, acolo unde Bella știa că se găseau Zuul și cele două mătci. Ca și cum ar fi așteptat această manevră, câteva navete imperiale se năpustiră în breșa creată de plecarea atacatorilor și se lansară într-un slalom nebunesc printre navele clonelor, lăsând în urmă încărcături explozive. Încercând să evite atacul acela neașteptat, liniile adverse se dezorganizară și navigația intră pe pilot automat pentru a se evita coliziunile. Mai rapizi și mult mai pregătiți pentru o asemenea învălmășeală, piloții
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
acestea, transformările acestea sortite de către destin acelor copii ai săi care îi trezeau îngrijorarea, celor mai dificili copii ai săi, le cunoșteam mult prea bine. [...] Trebuia oare să mai trec încă o dată prin toate acestea? Tot chinul, toată mizeria aceasta nebunească, toate aceste priviri aruncate josniciei și nimicniciei propriului meu eu, toată această teamă de a nu fi culcat la pămînt, toată această spaimă de moarte? Nu era oare mai înțelept și mai simplu să te ferești de repetarea atîtor suferințe
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Creativity and sociometrie choice among adolescents”, Journal of Social Psychology, 64, pp. 249-261. Motivația și creativitatea Mary Ann Collins și Teresa M. Amabile Un șablon larg răspândit despre persoanelor creative este faptul că ele lucrează cu un soi de intensitate nebunească, uitând adesea de mâncare, de somn și de alte trebuințe, ca să-și vadă de munca lor creativă. Fără îndoială, această concepție este una dintre sursele credinței larg răspândite că creativitatea își are rădăcinile în nebunie. Cu toate că legătura dintre creativitate și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
religie și mai ales pentru Biserică. Lupta represivă pe care noul capitalism o poartă încă prin intermediul Bisericii este o luptă întârziată, menită, în logica burgheză, să fie foarte curând câștigată, fapt ce ar duce la dizolvarea „naturală” a Bisericii. Pare nebunesc, repet, dar cazul jeanșilor „Jesus” este o dovadă a acestei stări de fapt. Cei care i-au produs și i-au lansat pe piață folosind ca slogan la nivel pragmatic una dintre cele zece porunci demonstrează - probabil cu o oarecare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
prezența impunătoare și hotărâtoare a PCI etc.), dar tot atât de inutile, tocmai pentru că eu însumi le consider atât de corecte încât nu pot fi confirmate fără a ofensa inteligența cititorului. Dar, în afară de subiectul amintit, tot ceea ce am afirmat în intervențiile mele „nebunești” a suferit, în interpretarea lui Ferrara, o deformare caricaturală, dar și pe nedrept reductivă. Ca să fiu explicit, am ajuns la nivel de linșaj. Pentru că linșezi un om atunci când afirmi că el definește „vulgari” opt sau nouă milioane de comuniști, când
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care mi le trăgea de pe scăriță, am reușit să mă urc și eu. Atunci a început să fugă din nou și a sărit din tramvaiul în mers pe ieșirea din față. Ceea ce am făcut și eu. Ne-am reluat cursa nebunească prin San Lorenzo până ce a dispărut într-un garaj, unde nu l-am mai găsit, pentru că dispăruse, se pare, pe o portiță din spate. În acel moment, însă, chiar dacă aș fi pus mâna pe el, nu i-aș mai fi
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
model creațiile lui Liviu Rebreanu, de care vrea să se apropie prin unele detalii ale conflictului și prin tipologie. Saga Cordovanilor este de fapt o rescriere a dramei pământului din Ion: întors de pe front, protagonistul încearcă să recupereze prin acte nebunești de violență partea lui de pământ pe care și-o însușise propria familie. Pe de altă parte, autorul dorește să surprindă ieșirea din matcă a satului tradițional, provocată de evenimente de neînțeles - reforma agrară și colectivizarea - și să dea o
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]