473 matches
-
repede, că suntem poliția, jandarmeria și pompierii! Deschise. Șase lungani, cu mască pe figură, pătrunseră, ca vandalii, peste el. Hai cu noi! Am fost chemați să te luăm și să te ducem unde trebuie.Să te salvăm de la moarte. Sunteți nebuni,ori, nu știu eu pe ce lume mă aflu? Nu știi, tu, pe ce lume te afli. Hai. Ieși afară. Și urcă-te în dubă. Că ne grăbim. Hai. Ba nu. N-am zis că nu? Nu contează ce zici
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
care hălăduiau pe-acolo. Către final,însă, ceva s-aîntâmplat. În profesor s-a declanșat o gelozie, cumplit de bolnăvicioasă, care a aruncat, în aer, toată dragostea lor, ca o bombă izvorâtă din senin. I se părea că toți bărbații sunt nebuni după Lola lui. Și i-o sorb din priviri. Și i-ar îngurgita-o, firimitură cu firimitură, dacă ar fi avut cum. Ea a observat, a înțeles de-a binelea despre ce este vorba, dar, nu i-a putut trece
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
s-ar fi aflat chiar el în mijlocul disputei, o să le distragă pînă la urmă atenția de la faptele cu adevărat importante, și la sfîrșit o să-i izoleze în afara grupului, e doar o chestiune de cîteva minute, se gîndește. Ăștia trei sînt nebuni de legat, Petrică, trebuie să facem ceva în privința lor, se aude vocea Croitorașului venind din mijlocul grupului condus de el și de Bulgar, ori noi, ori ei, zice, nu e loc pentru toată lumea aici, dacă nu vreți să pierdem totul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
a zis el și nici prințul n-a ținut-o cu forța. Iuda a fost de acord. - Mărimea darului e un omagiu adus surorii noastre, tatălui nostru și întregii case a lui Iacob. Noi înșine o să devenim prinți. Am fi nebuni să nu acceptăm darurile pe care ni le trimit zeii. Ce fel de idiot face dintr-o binecuvântare un blestem? Dar Levi și-a sfâșiat hainele de parcă mi-ar fi jelit moartea, iar Simon i-a avertizat: - Aceasta este o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
bine întindem cortul acolo. Căpetenia cetei porunci însă soldaților săi să bată țărușii pentru cort, apoi se trânti în lanul de grâu să-și întindă picioarele amorțite de mersul călare. Așa culcat cum era, spuse: - Noi rămânem aici. Nu suntem nebuni să mâniem pe zei. Noi suntem soldați, ca să ne luptăm cu oamenii, nu cu zeii. Tu, dacă ai poruncă să te duci, du-te. Dacă până în trei zile nu te întorci, să știi că ne vom duce în Marele Oraș
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cine ar fi crezut că stelele sunt mai mari decât le vedem. Și că pământul e planetă și că se vede așa. Simt că înnebunesc, Tefnaht. Nici nu m-am gândit, nici nu m-a pregătit nimeni... Oare nu suntem nebuni, Tefnaht? - Cred că nu, slăvite... zise preotul Zeului Puterii, cu glas stins. - Și sunt în fața noastră, Tefnaht. Nici nu ne-am gândit că s-ar putea să fie, și uite-i aici la noi... sau noi suntem la ei! Nici
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
mai simplu, căci nu-mi pasă de ei. Și când moare Andrew, Andreea, Mac își sar iar la beregată. Eu îi priveam din cealaltă încăpere, prin video. Dacă i-aș fi simțit raționali, aș fi intervenit. Însă știm că sunt nebuni, și nu vroiam să mă expun. Până aici a fost activitate, palpitant. Te gândești cine, cum, iubești, preiei controlul sau te ferești. Îți place exercițiul. Însă când rămâi singur, nu mai ai nimic de făcut. Nu te mai gândești la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
mai insiste. Am auzit că ai sosit în K împreună cu Virgil Jones, spuse repede Irina. Uite, el este nebun, dacă vrei. Ca și fosta lui soție, doamna Liv. îi dăm de mâncare din compasiune pentru boala ei. Noi nu suntem nebuni, domnule Vultur. Vocea femeii era dură. — N-am crezut niciodată că ați fi așa, zise el. Presupun că e îngrozitor să fii nevoit să-ți refaci viața în felul ăsta. — Știam eu! exclamă entuziasmată contesa. Știam eu că ești om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Un accent puternic de West Country mă informează că KwikToy Îmi răspunde la telefonul legat de cadourile de Crăciun nelivrate. „Din păcate, din cauza cererii neașteptat de mari, produsele nu vor ajunge la dumneavoastră decât de Anul Nou“. Dumnezeule, ăștia sunt nebuni? Urmează un mesaj de la mama, care ocupă aproape toată caseta. Intimidată de tehnologie, mama lasă Încă pauze pentru ca persoana de la celălalt capăt să-i dea replica. M-a sunat ca să-mi spună să nu-mi fac griji, că se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
-i - Oh, dă-mi-o - mi-ai dat-o - așa! {EminescuOpIV 67} IUBITĂ DULCE, O, MĂ LASĂ... Iubită dulce, o, mă lasă Să privesc fața-ți, ochiul tău ceresc, Să mângâi păru-ți d-auree mătase, Privindu-te, de-amor să nebunesc! Ah, brațul tău rotund e alb - se lasă Cu grație pe umeri-mi - privesc În ochii tăi, în fața ta - în gura jună, S-ascult uimit la vorba ta nebună! Nebună, că nu are șir și minte, Ci grație ș-amor
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mărirea-vă s-alege! Limba va muri pe buză, Vremi veni-vor când nepoții n-or pricepe pe părinți - Cât de naltă vi-i mărirea tot așa de-adînc-căderea. Pic cu pic secând păharul cu a degradărei fiere, Îmbăta-se-vor nebunii - despera-vor cei cuminți. {EminescuOpIV 140} Pe-a istoriei mari pânze, umbre-a sclavelor popoare Prizărite, tremurânde trec - o lungă acusare, - Târând sufletul lor veșted pe-al corupției noroiu. Voi nu i-ați lăsat în voia sorții lor. Cu putrezirea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ești să mor la sânul tău! Ce sunt eu azi? - o frunză, o nimică Și-mi pare că am fost un împărat; Simțirea care sufletu-mi despică E ca și când o lume mi-a furat; Ah, mierea buzei tale, păsărică, Am nebunit de când o am gustat! Ah, cum nu ești, să-ți mistuesc viața, Să-ți beau tot sufletul din gura ta, Să-ți sorb lumina pîn-ce-or fi de gheață Frumoși-ți ochi - să-ți devastez așa Tot ce tu ai frumos
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
plină, De comedianți și de femei ușoare. Murmure doar s-aud de prin unghere; Unde cu glasul blând amantul cere, Pe când iubita gura ei uscată De sărutări, deschide la plăcere. {EminescuOpIV 217} Ce-i lumea asta mă întreb acuma Au nebunit-au, sau domnește ciuma? De-acopăr moartea, ranele hidoase Cu râs, cu-amorul, cu beții, cu gluma? "Ba nu - răspunse-atunci Șeherezade - Nu, -nu îi vezi așa precum se cade; "Viața lor un vis al morții este "Azi pradă ei, iar
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
piatră Aud un rece cânt, Ce-atrage viețile noastre În mormânt, în rece mormânt. {EminescuOpIV 344} CE S-ALEGEA DE NOI A MEA NEBUNĂ Ce s-alegea de noi, a mea nebună, De ne-ntîlneam de mult cu-așa iubire? Sau nebuneam mai mult încă-mpreună Sau eu muream de-atîta fericire. Viața mea cea strălucită, De ochii tăi cei de copil, Era cu sgomot și-nflorită Precum e luna lui April. Și-n astă înflorire sgomotoasă 10Noi ne-am fi fost atât
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
când în când. Cu câtă inspirare eu, cu cât înnalt ceresc avânt Apropiam de gura mea acest păhar din când în cînd! O, iubeam umbra ta și tot ce e în tine, tot ce ești Și astăzi dacă mă gândesc, nebunesc iar din când în când. Dar vai! pierdută astăzi ești, orice dorință a pierit; Tot încă visu-l urmăresc și, în zădar din când în când,. Tot te mai văz naintea mea plutind ca-n vis, pierdută da, Cu buze supte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trândavi 73 Dandy-ul artist 75 Dandysmul la răscruce 77 Filfizoni mai mici, mai mari 77 Fin-de-siècle 79 Alte capitale, alte decadențe 85 Dandy 1900 91 Țara nimănui: Între neoclasicism și avangardă 93 La război, ca la război 98 Anii nebuni ș.a.m.d. 101 Ai noștri tineri... 105 Formă fără fond 105 Giugiuman, giubele și meși 107 Românii spilcuiți 110 Brummell la porțile Orientului 112 High life În București 115 Vremea Crailor 119 Hit Parade De patru ori B 130
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
scurt În Hit Parade. Iar despre Acton să spunem doar că Înrolarea În Royal Air Force face În ochii celor din grupul Bloomsbury la fel de multă impresie precum literatura sa, traducerile din chineză, colecția de antichități orientale sau fermecătoarea lui eleganță. Anii nebuni ș.a.m.d. tc "Anii nebuni ș.a.m.d. " În ce măsură (aparent) scurtul respiro al anilor ’20-’30 marchează o etapă distinctă În ceea ce cu greu s-ar numi o „istorie a dandysmului În secolul XX”? Răspund afirmativ foarte puțini cercetători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
prefac. Nu încerca să vorbești, zise Sophie, îngenunchind lângă Violet, care se întinsese pe jumătate pe un scaun și cu picioarele sus, pe un alt scaun. Vrei un pahar cu apă? Violet clătină din cap. N-o fi dieta aia nebunească a ta, Vi? N-ai mai... Violet clătină și mai tare din cap. —Bun, atunci îți trebuie mai mult aer. Sophie începu să deznoade eșarfa de la gâtul lui Violet. Imediat, Violet sări în sus și o opri. Sunt... bine, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
îl lași să vrea? GARDIANUL: Îl las. Mai rău decât acum nu se poate. CĂLĂUL: Ba se poate, se poate... Ce știi tu? O să iasă foc și pară. O să ni se înnegrească fețele! O să ne cadă părul și dinții! Sunteți nebuni! O să ne scufundăm cu burta în sus. Ascultați-mă și pe mine. Buba nu e coaptă. E prea devreme. Să se plângă după ora unu. Ăsta nu e timp să te plângi. Să se plângă după execuție. GARDIANUL: Lașule! Fricosule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
HAMALUL: Minte! E un lingușitor nerușinat. Vrea să vă facă să-i spuneți totul. ȘEFUL GĂRII (De data aceasta receptiv la spusele CASIERULUI.): Nu! Nu-i adevărat! Domnule! Sunteți o victimă a minciunii! IOANA: Nu-i ascultați, domnule, toți sunt nebuni. ȘEFUL GĂRII: Duceți fata de aici! IOANA. Nu plec nicăieri! Vreau să văd totul. HAMALUL (Scuipând scârbit.): Ce porcărie! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Domnilor! Domnilor! E păcat... CASIERUL: Nu-i ascultați, nu-i ascultați, nu le dați atenție. Asta e obsesia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
duce mult. I s-au rupt deja câteva bucăți de piele... Să nu-l apucați de tâmple, domnule... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Lăsându-l pe ȘEFUL GĂRII să recadă de-a lungul zidului.): M-am săturat de voi! Sunteți inumani. Sunteți nebuni... (Cele patru personaje izbucnesc într-un râs dement, la unison, un râs imprevizibil pentru călător, lăsându-l pe acesta total paralizat.) ȘEFUL GĂRII (După câteva secunde de râs, firesc și același de la primele replici.): Bruno! Ajută-mă să mă ridic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
vii. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Tulburat.): Ioana, tu ești nebună. Și tatăl tău e nebun și Grubi și Bruno. V-a înnebunit pe toți dorința de a călători prin ploaie. Sunteți ca toții nebuni. Tu nu-ți dai seama că sunteți nebuni? IOANA: Și ce dacă sunt nebună? Eu te iubesc și așa. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Bine... Am să te iau cu mine! IOANA: Să plecăm! Să plecăm! Să mergem să vedem orașul. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Plecăm, Ioana, plecăm repede. Plecăm imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
o jumătate de zi. Întrebat dacă nu se teme că un hoț ar putea să-i facă neinvitat vreo vizită de lucru În apartament, răspundea de fiecare dată râzând cu o inconștiență dezarmantă: „Domnule, hoții sunt hoți, dar nu sunt nebuni. Păi, numai un nebun și-ar putea imagina, văzând ferestrele date la perete, că nu e nimeni În toată casa. E chestie de psihologie aici...” Câțiva dintre noi am Încercat să-i explicăm că pe lume mai sunt și hoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Avea un nas masiv, bine desenat, linia gurii puternică. Sub trenci i se vedea haina de catifea și un tricou gros de lână. ― Plouă, constată cu un zâmbet Ionescu. Celălalt îl examină câteva clipe: ― Ascultă! Ești sigur că nu sîntem nebuni? Inginerul se uită în jur. Parcul pustiu mirosea a frunze moarte, băncile ude străluceau, în spatele ferestrelor luminate ghiceai scene domestice. Era ora când se întîlnea de obicei cu Lia. Beau o cafea, se plimbau cu mașina până la Ploiești, luau masa
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
simt pe frunte aripile fluturelui. ― Care fluture? ― Albastru! rânji Scarlat. ― Îhî. Când nu vine, mă întristez și nu mai pot face nimic. ― Hm! Ionescu clătină din cap: Sper să vină azi... Scarlat se ridică scuipând subțire. ― Acum sânt sigur. Sîntem nebuni de legat! Dascălu îi examină contrariat pe rând. ― Ar fi trebuit să-mi spuneți chestia asta de la început. N-a fost cinstit din partea voastră să mă păcăliți. Credeam că am plecat la drum cu oameni normali. ― Ca tine... ― Ei lasă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]