1,158 matches
-
ne mai vedem în viață, rostii. Când trenul plecă, el trecu în spatele gării, mângâie calul, îi lăsă atârnat sacul cu iarbă până ce-l isprăvi, apoi se sui în șaretă și porni, fără vlagă, înapoi, pe drumul lung și prăfuit. Era necăjit, vorbea singur: „Domnule judecător, am vrut să vă spun ceva... ceva ca la despărțire... dar, fir-ar al naibii de vorbe, că nu le găsesc niciodată și mă încurc... Așa-i dacă n-ai carte. Omul care n-are carte...” Trupul i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
spuse numele. Eu am plecat de atunci, la începutul anului următor, în martie 1947, continuă el. Locuiesc la București. Acum am venit la moartea unei rude; nu mai știu ce s-a întâmplat aici. Nu mă mai cunoașteți? V-am necăjit atunci, în 1945, dar n-am avut nici o vină, eram obligat. Acum a trecut timpul, au trecut atâtea, am îmbătrânit; vă cer iertare pentru ce-a fost... Știam că ce vă ceream era necinstit, dar n-aveam încotro... Tot nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
era rușine să-i spun că tot de la ei Îl cumpărasem. „Ia uite marfă aici!” zicea, Întinzându-mi o armă ca lumea, țeapănă, cu mânerul Împodobit cu liță Împletită. N-aveam bani destui pentru o asemenea cumpărătură importantă și mă necăjeam. Dar prietenul meu Îmi făgăduia că n-o să-mi ia un ban În plus față de cât Îl costaseră materialele. Ca să Închei afacerea cât mai repede și ca să nu apară alt client Între timp, dădeam o goană turbată până acasă. O dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
când ajunseră pe Dig. Nu se zărea nimeni nici printre lanurile de porumb dinspre Miazănoapte, nici prin pădurea de plopi și sălcii dinspre Miazăzi. Locurile păreau pustii, iar fâșâitul gâzelor prin iarbă nu putea să alunge teama nelămurită ce Îi necăjea pe băieți. „Unde mergem?” „La Canton!” hotărî cel scund. Cantonul era o odaie cu pereți de pământ și acoperită cu trestie. Nu știa nimeni dacă fusese cu adevărat un canton forestier: de multă vreme Încoace acolo se adăposteau de ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
despuiați și cu fețele Îngrozite. Dracii rânjeau cu răutate, Își arătau colții de sub râtul de porc; aveau bărbi negre și coarne de țap. Unuia pictorul Îi făcuse și o puțulică nerușinată de care noi, băieții, făceam haz și cu care necăjeam fetele când le puneam să Întrebe pe mămicile lor ce era aia și la ce folosea, deși nici noi nu știam bine. Intram mânjiți de colivă și-n păr. Educatoarea, mezina familiilor de Împărați din basme, ne scotea pe prispă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
se așeza Daie Gulu, ăl despre care se zicea că nu poate să moară și că se hrănește cu copii neascultători. Daie era, Însă, pașnic și tăcut și nu-i băga deloc În seamă pe ăi de Încercau să-l necăjească strigându-i „Daie, Daie, cur de paie!”. În prima seară la internatul școlii de meserii, elevii mai mari tăbărâseră pe el, Îl țintuiseră cu fața În jos. De spaimă nu putea nici să urle. Când Îi dăduseră pantalonii jos, Începuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
străbunica mea - Bâta, cum se zice pe aici - să-l cheme pe Cucu, să zicem, la stropit via cu zeamă bordeleză. Bâta luase În arendă niște vie de la boierul cu os domnesc și cu noroc În viață și se cam necăjea cu ea, că toată vara trebuia să stea cu pompa În spinare dacă nu voia să culeagă În toamnă numai ciorchinii strugurilor, fără boabe. Vițele boierului se arătau gingașe și mofturoase, nu te lăsau o clipă să le scapi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Întâmpină cu glas ascuțit și țâfnos: „Ce e, mă? Ce-ai pățit?”. Pe Hristu Îl trecură fiori. Se stăpâni și făcu o mișcare de om căruia nu-i mai trebuia nimic de la viață. „Lasă-mă În pace, mămițico... Sunt destul de necăjit și așa...” La stăruințele războinice ale mamei sale, se lăsă Înduplecat și Începu să povestească Întâmplarea de necrezut al cărei erou fusese. Își luase și el, ca tot omul cinstit, salariul și pusese banii În buzunarul de la spate. Încălecase bicicleta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ce însoțesc corăbii, în legănate cete, Pe-abisuri îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol, în prada prigoanei și-a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
zi și noapte: acasă, la școală, pe stradă, învăța mereu. Era răbdător ca un bou și încăpățânat ca un măgar, așa că, nepăsător la glumele îndrăznețe ale camarazilor săi, împărțind la pumni și dând chiar cu piciorul în cei care-l necăjeau, acel cap de dovleac ne întrecuse pe toți... Când a venit la școală nu înțelegea o boabă de aritmetică; compozițiile îi erau un șir de nerozii, nu putea să-și aducă aminte deloc vreo epocă sau dată; acum dezleagă probleme
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ocupat camera de baie, inclusiv unicul WC. Am renunțat la căței (aveam doi, mititei, pe care i-am surghiunit la bucătărie, până au murit). Trebuia să fie o personalitate de „sfântă”, ca mama, ca să accepte, fără murmur (ca să nu mă necăjească mai tare), intruziunea unei femei străine în bucătărioară (unde trăiau, resemnați șí ei, zgribuliții căței). Dar legile firii au acționat, inginera a rămas gravidă, a născut un prunc, iar acesta, tot prin legile firii, țipa în toiul nopții, trebuia îmbăiat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cald, ușor sentimental, apropiat de problemele și necazurile țăranului, înțelegător cu unele scăderi morale (alcoolismul), explicându-le prin crunta sărăcie în care țăranul se zbate. Preocupat de dobândirea încrederii din partea săteanului, izbit de „ruptura spăimântătoare” produsă între țărani și orășeni, necăjit de faptul că țăranul și-a pierdut încrederea („din primul loc ești privit ca străin, străin de port, de apucături, de tot”) - „și lipsind încrederea, s-a dus pe copcă orice străduință de a-l face priceput - spre o pildă
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
clasa a III a. Prin recunoașterea cuvintelor care arată acțiuni în textele studiate, elevii reușesc să înțeleagă ce fac obiectele. Exemplu: Recunoașteți cuvintele care arată acțiuni: „În cele dintâi zile, băieții își băteau joc de el, fiindcă era cocoșat, îl necăjeau, îl băteau cu ghiozdanele pe spate și el, sărăcuțul, nu se supăra, nu spunea nimic mamei sale...”. (Edmondo de Amicis, Cuore) Apoi elevii alcătuiesc enunțuri folosind cuvintele selectate din textul dat: „băteau”, „necăjeau”, „(nu se) supăra”, „(nu) spunea”. Din textul
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
joc de el, fiindcă era cocoșat, îl necăjeau, îl băteau cu ghiozdanele pe spate și el, sărăcuțul, nu se supăra, nu spunea nimic mamei sale...”. (Edmondo de Amicis, Cuore) Apoi elevii alcătuiesc enunțuri folosind cuvintele selectate din textul dat: „băteau”, „necăjeau”, „(nu se) supăra”, „(nu) spunea”. Din textul următor elevii observă că sunt cuvinte care arată existența: „În brad este o veveriță! spune Ana. Ba sunt două! adaugă Nicu.” Cuvintele „este” și „sunt” arată existența obiectelor (se găsește, se află). Din
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ai leprosului. Scenele de vânătoare sunt foarte interesante în această privință. Într-o zi, "în mijlocul lacului se afla o vietate cum nu mai văzuse încă, un castor cu botul negru. Cu toată depărtarea, săgeata lui îl nimeri; și Iulian fu necăjit că nu poate să-i ia pielea"392*. Aceasta înseamnă că distanța nu este un obstacol, că ea nu constituie o limită pentru puterea nelimitată de a ucide a lui Iulian (dar și că uciderea nu este o apropriere: el
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trebuie să declare, uneori mijlocit, alteori nemijlocit, că e un bine. Cel ce lasă să i se facă o operație chirurgicală o simte, fără îndoială, ca un rău. Dar prin rațiune, el și oricine o declară bună. Când cineva care necăjește și neliniștește cu plăcere oameni pașnici își găsește în sfârșit omul și e achitat cu o bătaie zdravănă, acesta este firește, un rău, dar oricine aprobă această faptă și o consideră în sine ca bună, chiar dacă n-ar mai avea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în pat, acoperiți-vă bine și lăsați corpul să transpire. Beți cât vreți apă puțin mineralizată sau infuzii ușoare de plante (crețișoară, de exemplu). A doua zi veți aprecia rezultatul. Băi de brațe, pentru o respirație mai bună. Dacă vă necăjesc afecțiuni ca astmul, sinuzita sau tulburări respiratorii, chiar grave, sau probleme circulatorii și cardiace, fiți atenți: Fără glumă, încercați băi calde de brațe și antebrațe. Într-un lighean mare și adânc, turnați apă caldă și scufundați antebrațele cât mai mult
51 Sfaturi ?n?elepte pentru a fi c?t mai s?n?to?i c?t mai voio?i ?i c?t mai...frumo?i by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/83082_a_84407]
-
fi furat decât spre a se îmbrăca și a nu muri de foame, va obține iertarea; 10. Cel ce va fura de la inamici sau de la orice alt nelegiuit va avea iertare; 11. Dacă oameni din serviciul gospodarului (Domnitorului) comit abuzuri, necăjesc pe săracii locuitori și fără știrea stăpânului lor, culpabilii vor fi pedepsiți ca și cum ar fi insultat pe gospodar; 12. Acel care insultă și atacă un ambasador e privit ca un sacrilegiu; 13. Acel ce bate monedă sau o va altera
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-au închinat Ca la un mare-mpărat. Șinapoi dacă au purces, Pe altă cale au mers. Precum le-a fost lor și zis, Îngerul, noaptea în vis. Iara Irod împărat Văzând ca s-a înșelat Foarte rău s-a necăjit, Oaste mare a pornit, Și-n Vitleem a intrat, Mulți coconi mici a tăiat. Pân' la paistrezece mii, Tot prunci mărunței, copii De doi ani și mai jos Ca să taie pe Cristos. O, tiranul crud Irod! Muri-n blestem de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
domnule! Fir-ai al dracului de pungaș!... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul În cap și cu basmaua iac-așa scoasă. Cum m-a văzut - că trebuie să fi fost schimbat la față, cum sunt eu când mă necăjesc (Își mângâie favoritele) - cum m-a văzut, a sfeclit-o... A Întors capu-ncolo și a Început să bea din Țigară știi așa, niznai. Dar mă trăgea cu coada ochiului. Mă-ntorc eu iar la loc și mă fac că mă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lega În timpul zilei. Pentru a-l forma să fie cât mai atent noaptea și pentru a-i crea posibilitatea să-l alarmeze la nevoie pe stăpân, se lasă liber În curte seara, În timp ce o persoană bate În gard și Îl necăjește, după care va pleca imediat. Se repetă exercițiul la ore și În locuri diferite din exteriorul gardului, până ce i se imprimă bine exercițiul. Nu este corect să se deprindă cu un lătrat fără motiv, doar pentru simplul fapt că trece
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
nevoit să-l las pe Bamako singur. Două zile întregi în bucătărie, având drept companie doar mormăitul trist al frigiderului, soneria telefonului sau bâzâitul intermitent al vreunei muște. Pentru că știu cât de multă nevoie are de prezența cuiva, sunt întotdeauna necăjit să îl abandonez, deși îi las provizii de apă și semințe, declarații de dragoste și promisiunea că mă întorc repede. Reversul limbajului, chiar și când sensul cuvintelor nu este cu adevărat cunoscut, este tocmai gândirea. Dacă nu există gândire fără
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
modele. Al optulea, În fine, pentru a vă arăta În ce constă cu adevărat fericirea și nefericirea, care sunt persoanele ce trebuie să fie numite fericite și care nefericite. Acestea sunt motivele pentru care Dumnezeu Îngăduie ca drepții să fie necăjiți pe pământ”36. Dumnezeu rămâne cu adevărat alături de cel drept, atât În durere, cât și În clipa morții. Iar celui cu adevărat cre‑ dincios Îi este Îndeajuns acest lucru. Credința, rugăciunea și viața plină de sfințenie este izvorul nesecat de
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
conștiința multora, care au trăit, poate, la rându‑le, odiseele lor prin lumea suferinței : de ce jubilează și trăiesc Întru Îndestulare cei necredincioși, iar drepții suferă, năpădiți fiind de dureri, Încercări și necazuri ? Unii dintre cei ce se tulbură și se necăjesc la vederea celor vicioși care se lăfăie În lux și În desfătare, suferă de fapt și „din cauza” Îngăduinței și Îndelungii răbdări a lui Dumnezeu. Mulți dintre cei ce nu Înțeleg aceste taine zic : „Unde este purtarea de grijă cea dumnezeiască
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În ceea ce privește rugăciunea. Astfel, cerere de rugăciune și de ajutor pentru boală i‑a fost adresată și marelui Bătrân Credință și vindecare 265 Varsanufie de către un ucenic de‑al său. Marele avvă i‑a răspuns : „Frate moleșit și cârtitor, de ce te necăjești și de ce trimiți cereri departe, când ai pe Iisus stându‑ți aproape și dorind să fie chemat de tine În ajutorul tău ? Strigă către El : «Stăpâne !ă, și‑ți va răspunde. Atinge ciucurele hainei Lui (Matei 9, 20) și‑ți
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]