17,223 matches
-
procuror, fiind în acord cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 22. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 61 din Codul de procedură penală, Curtea reține că autorii acesteia susțin, în esență, că acestea sunt neconstituționale deoarece prevăd doar cerința „suspiciunii rezonabile“ a organelor de constatare, fără a o condiționa de existența unor date sau informații care să justifice o asemenea suspiciune. Această sintagmă creează posibilitatea ca aprecierea pur subiectivă a organelor de constatare să conducă
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
din oficiu, de a sesiza de îndată organul de urmărire penală și de a lua măsuri pentru ca urmele infracțiunii, corpurile delicte și orice alte mijloace de probă să nu dispară. ... 25. Referitor la susținerea potrivit căreia textul criticat este neconstituțional deoarece prevede doar cerința existenței „suspiciunii rezonabile“ cu privire la săvârșirea unei infracțiuni pentru ca organele de constatare să sesizeze organele de urmărire penală, Curtea observă că, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a constatat posibilitatea existenței unui nivel
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
grupurile parlamentare ale PNL, PSD și UDMR este întemeiată exclusiv pe argumentul existenței unei noi majorități parlamentare, fără a fi indicat vreun motiv de încălcare a regulamentului Camerei sau a Constituției, Hotărârea Senatului nr. 131 din 23 noiembrie 2021 este neconstituțională, încălcând prevederile art. 64 alin. (2) din Constituție, prin raportare la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 467 din 28 iunie 2016. ... 6. În continuare, autorii sesizării susțin încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul supremației legii și
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
membru al biroului permanent. ... 11. O altă critică de neconstituționalitate vizează încălcarea prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituție. Reglementând efectele juridice ale deciziilor Curții Constituționale, textul Legii fundamentale consacră obligația autorității legiuitoare de a interveni pentru a corecta prevederile neconstituționale, în sensul de a le pune în acord cu normele Constituției. Autorii sesizării arată că, prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, dispozițiile art. 30 alin. (1) și (2) din Regulamentul Senatului [actualul art. 29 alin. (1) și (2
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
în acord cu normele Constituției. Autorii sesizării arată că, prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, dispozițiile art. 30 alin. (1) și (2) din Regulamentul Senatului [actualul art. 29 alin. (1) și (2)], ce reglementau revocarea, au fost declarate neconstituționale. Implicit, prevederile art. 29 alin. (3) și (4) din Regulamentul Senatului, fiind norme juridice de trimitere la alin. (1) și (2), au rămas fără obiect. Senatul României nu a pus dispozițiile regulamentare în acord cu decizia Curții, astfel că ele
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
și funcționare, care, în substanța lor, alcătuiesc regulamentul fiecărei Camere. Astfel, autonomia parlamentară este recunoscută pentru fiecare Cameră a Parlamentului și se exercită inclusiv prin atribuția fiecărei Camere de a-și adopta propriul regulament. În consecință, „ar fi o conduită neconstituțională, contrară principiului autonomiei parlamentare a fiecărei Camere, ca la nivelul Camerei Deputaților să se aplice regulile stabilite în Regulamentul Senatului sau invers, așa cum lasă să se înțeleagă autorul sesizării de neconstituționalitate că ar trebui să se întâmple“. ... 23. În
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
se înțeleagă autorul sesizării de neconstituționalitate că ar trebui să se întâmple“. ... 23. În continuare, invocând considerentele Deciziei Curții nr. 805 din 27 septembrie 2012, potrivit cărora „lipsa reglementării datorate neîndeplinirii obligației Senatului de a pune de acord textele constatate neconstituționale cu dispozițiile Constituției nu constituie un impediment pentru ca o anumită instituție juridică - cum este cea a revocării președintelui Senatului - să fie operantă. Sistemul legislativ este astfel conceput încât, aplicând principiul ierarhiei actelor normative și parcurgând drumul de la norma
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
în vedere aceste argumente, Curtea a constatat că dispozițiile art. 30 alin. (2) din Regulamentul Senatului, care prevedeau că revocarea din funcția de președinte al Senatului poate fi propusă și de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, „sunt neconstituționale pentru că, în pofida prevederilor art. 64 alin. (5) din Constituție care instituie criteriul configurației politice la alcătuirea Biroului permanent, cu consecința aplicării aceluiași criteriu la revocarea membrilor acestui organ, s-a condiționat revocarea de criteriul majorității, în înțelesul cantitativ
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
calea instabilității activității parlamentare“. De asemenea, prevederile art. 32 alin. (1) din Regulamentul Senatului care prevedeau că, dacă propunerea de revocare era aprobată prin votul majorității senatorilor, funcția de președinte devenea vacantă și, imediat, se organizau alegeri, au fost declarate neconstituționale, întrucât încalcă principiul configurației politice rezultate din alegeri, care constituie „un principiu esențial al alcătuirii Biroului permanent, fără distincție dacă această alcătuire se produce la începutul legislaturii sau în condițiile rezultate după revocarea din funcție a președintelui Senatului înainte de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
permanent, fără distincție dacă această alcătuire se produce la începutul legislaturii sau în condițiile rezultate după revocarea din funcție a președintelui Senatului înainte de expirarea mandatului“. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) din Constituție, „dispozițiile din [...] regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției“. Se constată însă că, după mai mult de
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
147 alin. (1) din Constituție, „dispozițiile din [...] regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției“. Se constată însă că, după mai mult de 16 ani de la data constatării neconstituționalității dispozițiilor regulamentare, Senatul nu a pus de acord aceste prevederi cu dispozițiile Constituției, astfel că Regulamentul Senatului, în forma în vigoare la
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
a ignorat această jurisprudență, încălcând dispozițiile art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, care prevăd caracterul definitiv și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și obligația legiuitorului de a pune în acord cu Constituția actul normativ constatat ca fiind neconstituțional. Mai grav este că însăși Curtea își ignoră jurisprudența și, din dorința de a motiva constituționalitatea hotărârii de revocare a doamnei Anca Dragu, nu face nicio referire la propriile decizii. Pasivitatea Senatului a determinat un vid legislativ în această materie
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
constituționale și în lipsa oricărei prevederi regulamentare, ceea ce a interzis constant în jurisprudența sa. Pentru toate argumentele expuse, apreciem că Hotărârea Senatului nr. 131/2021 pentru revocarea din funcția de președinte al Senatului a doamnei senator Anca Dana Dragu este neconstituțională, motiv pentru care sesizarea formulată ar fi trebuit admisă. ... Judecător, Daniel Marius Morar ----
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri în materie contravențională. ... 9. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia formulează critici de neconstituționalitate extrinsecă, prin care se susține, în esență, că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 sunt neconstituționale, deoarece niciuna dintre soluțiile legislative cuprinse în acest act normativ nu se fundamentează pe existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare să nu poată fi amânată. Totodată, la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2019 nu a fost
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
92/2007, fapt care nu s-a întâmplat, de unde rezultă că o atare schimbare legislativă nu este oportună. ... 11. Soluția Guvernului de transformare a unei contravenții cu caracter repetat într-o contravenție simplă prin intermediul unei ordonanțe de urgență este neconstituțională, neexistând o situație extraordinară care să justifice acest demers legislativ. Un alt argument al Guvernului pentru a legifera prin intermediul ordonanței de urgență a fost o presupusă existență a evaziunii fiscale în domeniul serviciilor de transport în regim de taxi
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
Prin urmare, aplicarea sancțiunilor contravenționale trebuie să fie în acord cu art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu art. 21 alin. (3) din Constituție. Or, dispozițiile art. 58^1 din Legea nr. 38/2003 sunt neconstituționale, având în vedere faptul că acestea permit aplicarea sancțiunii contravenționale complementare unei persoane ce nu întrunește calitatea de subiect activ al faptei contravenționale - proprietarul autoturismului, în privința căruia se dispune măsura suspendării dreptului de utilizare a autoturismului prin reținerea certificatului
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
în funcție de specificul fiecărei situații. Este necesar ca agentul constatator să analizeze proporționalitatea sancțiunii pentru a fi evitată situația aplicării legii în mod rigid. ... 15. Autorii mai arată că procedura de suspendare a dreptului de utilizare a autovehiculului este neconstituțională în integralitatea sa prin raportare la Ordinul ministrului administrației și internelor și al ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 108/368/2010 pentru aprobarea Procedurii privind aplicarea măsurii de suspendare a dreptului de utilizare a unui autovehicul prin reținerea plăcuțelor cu numărul de
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
4 din Legea nr. 55/2020, articol introdus de Camera Deputaților, care prevedea, la alin. (3) și (4), controlul Parlamentului asupra hotărârilor Guvernului prin care este instituită starea de alertă, Curtea a reținut că dispozițiile legale anterior menționate au fost constatate neconstituționale prin Decizia nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, motiv pentru care nu pot face obiectul analizei de constituționalitate. ... 31. Tot prin Decizia nr. 391 din 8
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
tipului de risc. Între măsurile pentru asigurarea rezilienței comunităților sunt menționate și „măsurile de protecție a vieții și pentru limitarea efectelor tipului de risc produs asupra sănătății persoanelor, inclusiv instituirea carantinei sau a izolării la domiciliul“, text criticat ca fiind neconstituțional. ... 35. Curtea a observat că dispozițiile art. 65 din Legea nr. 55/2020, care stabilesc ce fapte prevăzute în acest act normativ constituie contravenții, trimit, în mod exclusiv, la prevederile art. 5, mai sus menționate. Prin urmare, a apreciat că dispozițiile
DECIZIA nr. 50 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253195]
-
excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, raportate la art. 13^2 din același act normativ, cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituționale. Potrivit acestei decizii, paragraful 33, noțiunea de pagubă materială nu se suprapune noțiunii de folos necuvenit (regăsit în dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000). Curtea Constituțională a analizat separat cele două elemente, tocmai pentru că acestea au o existență
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, raportate la art. 13^2 din același act normativ, cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituționale. În considerentele obligatorii, paragrafele 31-33, instanța de contencios constituțional a reținut următoarele: 31. (…) Curtea apreciază că reglementarea cuprinsă în art. 297 din Codul penal întregește conținutul normei de trimitere, reprezentată de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, prima dispoziție legală
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, raportate la art. 13^2 din același act normativ, cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituționale. Astfel, în considerentele obligatorii, paragrafele 31-33, instanța de contencios constituțional a reținut următoarele: 31. (…) Curtea apreciază că reglementarea cuprinsă în art. 297 din Codul penal întregește conținutul normei de trimitere, reprezentată de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000, prima dispoziție
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
natură și există dispoziție de acordare de măsuri reparatorii, acțiunea întemeiată pe baza Legii nr. 231/2018 este întemeiată, întrucât este cert că terenul aparține statului român. În această situație, condiția prevăzută de textul criticat pentru constituirea dreptului de proprietate este neconstituțională și determină o discriminare gravă între cetățeni aflați în situație identică: atribuire de loturi de autoritatea publică anterior anului 1989 pentru construirea de locuințe și edificarea unei gospodării. ... 11. Se mai menționează că art. 24 alin. (1^1) din lege a
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
situație identică: atribuire de loturi de autoritatea publică anterior anului 1989 pentru construirea de locuințe și edificarea unei gospodării. ... 11. Se mai menționează că art. 24 alin. (1^1) din lege a fost abrogat tacit prin Legea nr. 231/2018 și este neconstituțional pentru că încalcă dreptul de proprietate anterior dobândit prin Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii. ... 12. Judecătoria Alba Iulia apreciază că dispozițiile art. 27 alin. (2^3) lit. c) din Legea nr. 18/1991 sunt neconstituționale în măsura în
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]
-
231/2018 și este neconstituțional pentru că încalcă dreptul de proprietate anterior dobândit prin Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru stimularea țărănimii. ... 12. Judecătoria Alba Iulia apreciază că dispozițiile art. 27 alin. (2^3) lit. c) din Legea nr. 18/1991 sunt neconstituționale în măsura în care se referă și la cererile de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate formulate de către alte persoane, în soluționarea cărora s-a emis dispoziție de restituire în echivalent, rămasă definitivă, întrucât se încalcă principiul nediscriminării
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]