491 matches
-
fiindcă, dintr-o prostie copilărească, s-a prelucrat permanent un singur lucru, anume acel ,tu" care ai fost de față, și acela se destramă în lucru din cauza artei putrede, a proiectului putred... Și iată-te, dintr-o dată, pe tine, cea necreată de mine, din naștere împinsă înainte de fiecare freamăt - exagerat mărită, adică în întreaga ta statură 7. Că ești teribil de a mea și nu creată de mine, iată cum se cheamă sentimentul meu. Și tu mai spui că sunt ca
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
limbaj, pentru că nu sînt mulți care înțeleg lucrurile astea, era un limbaj paradiziac, un limbaj al începuturilor noastre edenice, însemnele pure ale comunicării nemijlocite cu Dumnezeu. De aici firul strălucitor, acea disponibilitate de a capta în materie lumina ingenuă și necreată, de aici infinitele cîmpuri de aur în care nu se vede nimic din afară, în care nu se oglindește nimic accidental sau definit, dar din care răzbate și adie energia nemăsurată a unei existențe fără început și fără de sfîrșit. Vezi
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
la umori metafizice. Chiar dacă condițiile inițiale ale big bang-ului nu pot fi reproduse pe Pămînt, ceva din primordiile creației ajunge pînă la noi, ca o adiere de fotoni reci și cvasi-eterni, caz în care mintea îți fuge la energiile necreate ale lui Grigore Palama, teolog care habar nu avea de cosmologie și de radiații fosile. Fotonii aceștia cărora le lipsește timpul de înjumătățire vin din toate direcțiile, formînd un foșnet ubicuitar și egal sieși, care reprezintă temelia simplă, omogenă și
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
-mi aprinde rugul, Pentru a mă trage în plămânii săi Până la nuditatea grației. Ce văd din ceea ce nu e vedere? Ce parte a lacrimei a reintrat în corp Pentru ca în veci să-mi fie carne? Ce altă facere iau din necreat? Podoabă cui fără podoabă? Ce viață din mine murind se face viață? * Creat, sunt mai nemuritor Decât în vis. Visat de început Și de sfârșit, el deasemenea facere. Dumnezeule, îți sunt ființă, Și prin aceasta mă redau mie însumi. Cine
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/7753_a_9078]
-
de la Dumnezeu. Oamenii care se plâng de slăbiciunea prezentă a naturii umane sunt ignoranți, nerecunoscători și nesățioși. Înainte de a deveni ființe umane, adică, înainte de a fi copleșiți de patimi, ei doresc să devină asemenea lui Dumnezeu, anulând diferența dintre Dumnezeu necreat și creația Sa umană. „Îi reproșăm că nu am fost făcuți dumnezei de la început, ci întâi oameni și apoi dumnezei”. De aceea Dumnezeu ne spune: „Eu am zis, dumnezei sunteți și toți fii ai Celui Prea Înalt”, adăugând imediat: „Dar
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
în fața darului lui Dumnezeu și libertatea de a-l accepta sau respinge. În acest context, Sfântul Irineu își dezvoltă interpretarea personală a Psalmului 81, 6 ca răspuns la creștinii care doreau să avanseze prea repede. Acoperirea diferenței dintre creat și necreat a fost realizată, din perspectivă istorică, prin Întrupare și, potențial, de către creștinul individual prin botez, dar realitatea experienței umane rămâne. De fapt ne găsim la o distanță foarte mare de vederea lui Dumnezeu și suntem foarte limitați în capacitatea noastră
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
cu referire la Psalmul 81, 6. Sfântul Irineu conectează această creștere în mod explicit cu obținerea chipului și asemănării cu Dumnezeu (Gen. 1, 26), pe care Adam le pierduse. Omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu Celui necreat: „Tatăl hotărăște și poruncește, Fiul execută și creează, Sfântul Duh hrănește și face să crească, iar omul progresează puțin câte puțin spre desăvârșire, adică se apropie de Cel necreat. Desăvârșit nu e decât Cel necreat, adică Dumnezeu. În privința omului, acesta
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu Celui necreat: „Tatăl hotărăște și poruncește, Fiul execută și creează, Sfântul Duh hrănește și face să crească, iar omul progresează puțin câte puțin spre desăvârșire, adică se apropie de Cel necreat. Desăvârșit nu e decât Cel necreat, adică Dumnezeu. În privința omului, acesta se cuvenea ca întâi să fie creat, creat trebuia să crească, crescut trebuia să devină adult, adult să se înmulțească, înmulțit să se întărească, întărit să fie slăvit și
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
și asemănarea lui Dumnezeu Celui necreat: „Tatăl hotărăște și poruncește, Fiul execută și creează, Sfântul Duh hrănește și face să crească, iar omul progresează puțin câte puțin spre desăvârșire, adică se apropie de Cel necreat. Desăvârșit nu e decât Cel necreat, adică Dumnezeu. În privința omului, acesta se cuvenea ca întâi să fie creat, creat trebuia să crească, crescut trebuia să devină adult, adult să se înmulțească, înmulțit să se întărească, întărit să fie slăvit și slăvit să vadă pe Domnul său
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
noțiunea de νοῦς care este mai echivocă”<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 282. footnote>. Sfântul Grigorie combină o conștientizare a tradiției platonice a beției ca unire cu divinul, cu conceptul de necunoaștere a lui Dumnezeu și prăpastia dintre creat și necreat, și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 311. footnote>. Deci, Sfântul Grigorie nu asimilează total platonismul în teologia sa mistică. Pentru Părintele nyssean
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 311. footnote>. Deci, Sfântul Grigorie nu asimilează total platonismul în teologia sa mistică. Pentru Părintele nyssean, abisul dintre necreat și creat este atât de mare încât sufletul nu are nici o posibilitate de a-l depăși. Adică, nu există extaz în care sufletul să-și părăsească natura creată și să treacă în necreat, care poate fi regăsit în acele forme
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
sa mistică. Pentru Părintele nyssean, abisul dintre necreat și creat este atât de mare încât sufletul nu are nici o posibilitate de a-l depăși. Adică, nu există extaz în care sufletul să-și părăsească natura creată și să treacă în necreat, care poate fi regăsit în acele forme ale gândirii platonice și neoplatonice în care extazul este o permanentă uniune cu divinul. El se bazează pe Filipeni 3, 12-14<footnote „Nu (zic) că am și dobândit îndreptarea, ori că sunt desăvârșit
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cunoașterii, el spune că mireasa este învrednicită acum „să vadă în chip descoperit (ἐμφανῶς) fața Celui ce grăiește și să primească de la El însuși cuvântul, nemaivorbind prin alții”<footnote Ibidem, col. 889C. footnote>), ceea ce se traduce prin cunoașterea energiilor divine necreate, în chip direct și nu ca până acum prin intermediul naturii)<footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa” ..., p. 33. footnote>. Sufletul este îmbrățișat de noaptea divină în care Mirele se
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
deduce, din cele arătate, că întunericul dumnezeiesc nu poate fi înțeles în sens propriu, cum îl interpretează Daniélou și, în general Teologia romano-catolică. În orice caz, prezența dumnezeiască este semnalată în chip deosebit, în această fază, de lumina energiilor divine necreate<footnote Sf. Grigorie mai vorbește de o bună mireasmă dumnezeiască (ἡϑεία εὐωδία) ce se formează în suflet prin curăția virtuților. (In Canticum Canticorum, omilia a III-a, P. G. XLIV, col. 824AB). Și aceasta poate fi socotită o prezență dumnezeiască
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Învățătura despre ființa lui Dumnezeu și energiile Sale necreate este fundamentală în Ortodoxie. Este binecunoscut faptul că Părintele Stăniloae a adus o contribuție considerabilă Teologiei în general, și tot el a evidențiat, în secolul trecut, plecând de la doctrina palamită, faptul că distincția reală între ființa divină absolut incognoscibilă și
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
faptul că Părintele Stăniloae a adus o contribuție considerabilă Teologiei în general, și tot el a evidențiat, în secolul trecut, plecând de la doctrina palamită, faptul că distincția reală între ființa divină absolut incognoscibilă și neîmpărtășibilă și puterile sau energiile dumnezeiești necreate stă la baza unei teologii veritabile și corecte. În acest sens, Sfântul Grigorie Palama a afirmat că antinomia cognoscibil-incognoscibil, comprehensibil-incomprehensibil își are temeiul în Dumnezeu. Sinoadele din timpul disputei isihaste vor preciza cu claritate de definiție existența în Dumnezeu a
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
alta și să silească la extremisme de natura acelora de care n-au scăpat protestanții și romano-catolicii<footnote † Antonie Plămădeală, Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodoxă, Sibiu, 1983, p. 253. footnote>. Fără această distincție (între ființa divină și energiile divine necreate) nu poate fi înțeles raportul omului cu Dumnezeu fără a cădea în panteism sau fără a-L despărți pe om de Dumnezeu printr-o prăpastie de netrecut, omul și Dumnezeu rămânând două existențe paralele și independente care nu se întâlnesc
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de ființă sau de energii fără a vorbi și de persoana care le deține, iar vorbind de persoană vorbim totdeauna și de ființă și de energii<footnote Pr.Lect.Dr. Iosif Ferenț, Contribuția Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae la doctrina energiilor divine necreate, în rev. Orizonturi teologice, Anul II (2001), nr. 1, p. 19. footnote>. În Dumnezeu există deci trei lucruri: ființa, lucrarea și ipostasurile dumnezeiești. Această distincție nu introduce în Dumnezeu o divizare cum socoteau adversarii Sfântului Grigorie Palama care-l acuzau
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
ca manifestare a lui Dumnezeu cel personal sau tripersonal. Dacă face o distincție între această lumină și esența dumnezeiască, înțelege numai că Dumnezeu cel personal sau tripersonal nu-și epuizează în fiecare manifestare a Sa ca lucrare sau ca har necreat sau ca lumină, întregul fond infinit de esență care există concret și e ținut în mișcare, sau în nesfârșite lucrări, prin ipostas, respectiv prin Treimea ipostasurilor. Dar vorbind despre lucrarea, sau harul, sau lumina dumnezeiască, Sfântul Grigorie subînțelege totdeauna Persoana
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Ortodoxe, în rev. Mitropolia Olteniei, Anul XXVIII (1976), Nr. 3-4, p. 438. footnote>. În secolul al XIV-lea, Sfântul Grigorie Palama a apărat această învățătură de atacurile scolasticilor teologi apuseni și a dogmatizat-o sub forma învățăturii despre energiile divine necreate de care se împărtășesc credincioșii, fără a se înțelege prin aceasta că ei se împărtășesc de ființa divină care rămâne incognoscibilă și inaccesibilă oricărei creaturi. Dumnezeu este numit lumină nu după esența sa, ci după energia sa, spune Sfântul Grigorie
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
din secolul al XIV-lea ratifică distincția palamită dintre esența divină și energii. Lumina divină nu este una materială și nici spirituală sau sensibilă, dar nici nu este o lumină inteligibilă sau de ordin intelectual. Această lumină este divină și necreată. Vederea luminii dumnezeiești, nu este o analogie simbolică cu lumina fizică sau o simplă teorie, ci semnul prezenței vii și personale a lui Hristos. Sfântul Grigorie Palama în Tomul Aghioritic vorbește despre trei lumini: 1. lumina sensibilă, 2. lumina inteligenței
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
nu este o analogie simbolică cu lumina fizică sau o simplă teorie, ci semnul prezenței vii și personale a lui Hristos. Sfântul Grigorie Palama în Tomul Aghioritic vorbește despre trei lumini: 1. lumina sensibilă, 2. lumina inteligenței și 3. lumina necreată care le depășește pe primele. Lumina inteligenței este diferită de lumina percepută de simțurile noastre. Lumina sensibilă ne descoperă obiectele proprii simțurilor noastre, iar cea intelectuală servește la manifestarea adevărului care se află în gândire. Deci, vederea și inteligența nu
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Lui<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 122, în Filocalia..., vol. VII, p. 502. footnote>. Numai manifestarea lucrării începe și se sfârșește, potențial ea e veșnică<footnote Pr.Lect.Dr. Ștefan Buchiu, Învățătura despre ființa lui Dumnezeu și energiile necreate la Sfântul Grigorie Palama, în rev. Mitropolia Olteniei, VI (1999), nr. 3-4, p. 9. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, ființa și energiile divine nu sunt două părți ale lui Dumnezeu, ci două moduri diferite ale existenței lui Dumnezeu, în natura Sa
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
acțiune filosofică care pretinde să determine nedeterminatul<footnote Vl. Lossky, Vederea lui Dumnezeu, în românește de Maria Cornelia Oros, Studiu introductiv diac. Ioan I. Ică jr. , Edit. Deisis, Sibiu, 1995, p. 134. footnote>. Oponenții Sfântului Grigorie Palama au văzut energiile necreate ca fiind efecte externe create ale naturii lui Dumnezeu. Energiile divine necreate nu sunt efecte străine esenței divine și nici acte exterioare lui Dumnezeu datorate voinței Lui asemenea actelor providențiale (prin care El a creat de exemplu lumea). Dumnezeu are
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Dumnezeu, în românește de Maria Cornelia Oros, Studiu introductiv diac. Ioan I. Ică jr. , Edit. Deisis, Sibiu, 1995, p. 134. footnote>. Oponenții Sfântului Grigorie Palama au văzut energiile necreate ca fiind efecte externe create ale naturii lui Dumnezeu. Energiile divine necreate nu sunt efecte străine esenței divine și nici acte exterioare lui Dumnezeu datorate voinței Lui asemenea actelor providențiale (prin care El a creat de exemplu lumea). Dumnezeu are și un alt mod de a fi decât cel dat de natura
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]