499 matches
-
ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Dintre invitați, Eduard Gruber este acela care duce la București, la „Fântâna Blandusiei”, necrologul Veronicăi Micle și o poezie inedită a ei, pe care însă n-o semnează (scrisoarea către revistă apare pe 13 august și este iscălită „Dionisie”, după mottoul ce însoțește poezia „Tot e vis...”, luat din nuvela poetului: „Lumea-i visul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Regatului Român și de dincolo de interesele de grup ale prietenilor lui Eminescu mai mult sau mai puțin junimiști cu un aspru ochi critic față de asemenea inepții debitate de Convorbirile literare imediat după moartea poetului și de Iacob Negruzzi însuși. În necrologul scris la moartea poetului, în numărul din iulie 1889, acesta afirma, de pildă, de-a dreptul triumfalist: „După ce timp îndelungat talentul lui Eminescu fusese contestat de cea mai mare parte a publicului, în contra părerii statornice și energice a societății „Junimea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cazne lungi și grele. Să fiți mereu tot tânăr, cum noi v-am închinat O vreme învăluită în amintiri amare... E o poartă ascuns refrenul din ceruri nouă dat Zidirilor de mâine, de noi și sfinte altare.” (autorul) GHEORGHE MÂNTULESCU Necrolog „Din năzuinți atâtea, noi am râvnit doar Cerul! Speranța și avântul frățește ne-au purtat, Așa ne-a fost destinul, am fost aici străjerul, În țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în teatru, câteva însemnări ale lui Corneliu I. Codarcea, Începuturile teatrului românesc în Ardeal. În sumar mai intră medalioane artistice, articole comemorative (Paul I. Prodan, O sută de ani de la moartea lui Talma), „cugetările unui spectator”, știri din domeniul teatral, necrologuri, programele spectacolelor jucate pe scena Teatrului Național din Cluj și premierele bucureștene, o anchetă în rândul scriitorilor francezi, un număr mare de ilustrații, pagini de publicitate și anunțuri. Alți colaboratori: Mircea Dem. Rădulescu, Adrian Pascu. M. W.
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
Dostoievski, Korolenko, Maupassant, Mark Twain, Bjørnstjerne Bjørnson, Théodore de Banville, Paul Bourget, François Coppée, Paul Féval, Hector Malot, Jules Verne, Giovanni Verga, Matilde Serao, Heinrich Zschokke. Articole de informație culturală, știri artistice și literare, portrete de scriitori, articole comemorative și necrologuri, note bibliografice și recenzii sumare apar mai în fiecare număr. În T.r. au debutat Zacharia Boiu (cu poezia Salutare la „Telegraful român”, apărută în 1853), Visarion Roman (cu versurile intitulate Fiul grijei, în 1853), Iosif Vulcan (cu o corespondență
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
unele redactate de Tiberiu Tretinescu), dramatice, plastice, muzicale. Sunt prezentate „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul”, „Viața literară”. În 1941 C. Bivolaru publică o convorbire cu Ion Vlasiu, iar N. Papatanasiu realizează un interviu cu Liviu Rebreanu. În paginile revistei există numeroase necrologuri (Panait Istrati, Gib I. Mihăescu, Mateiu I. Caragiale ș.a.). Articolele sunt în strânsă legătură cu istoria și politica (I. D. Suciu, Istoriografia ardeleană, Andrei Constantin, Comunismul în România și Codreanu - Maniu) sau se referă la critica și istoria literară: Silviu Herescu
TINEREŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290188_a_291517]
-
țară, și mai ales în Moldova, știrea acestei morți produce o mare emoție. Din toate orașele roiesc telegramele de condoleanță și manifestațiunile de adâncă jale a celor cari mai păstrau încă în inimă cultul marelui domnitor. Toți poeții vremii scriu necrologuri rimate. Poetul Gheorghe Baronzi, prefect de județ la Brăila la epoca detronărei lui Cuza, scrie următoarele ver suri intitulate: date nefaste La moartea principelui Alexandru Ioan I. Cuza De pre malurile Senei Unde-un geniu infernal Străbătea prin focul Ghenei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cameră. La Teatrul Național s-a jucat piesa Millo mort, Millo viu de către marele artist Millo în beneficiul său. Iată explicația acestei piese. Millo fiind serios bolnav, ziarele i-au anunțat moartea, dar Millo s-a însănătoșit. După ce a citit necrologurile din gazete a scris piesa Millo mort, Millo viu.24 La 1 august stil nou turcii au luat ofensiva contra sârbilor și au pătruns în Serbia. Muntenegrenii au fost bătuți lângă Antivari. Manolache Costache simțind că este numai tolerat de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pre-nașterii. „Inconștiența este o patrie”, scrisese Cioran. Avenit, apoi, izbăvitorul sfârșit, anunțat de mai toate ziarele importante ale lumii, un fel de ironie a soartei, cuvenită scepticului care Își tot reiterase indiferența față de glorie și plictiseala față de paradoxurile posterirății. În necrologul din New York Times, Susan Sontag, care scrisese printre primii În America despre Cioran, observa că el a practicat „a new kind of philosophizing: personal, aphoristic, lyrical, anti-systematic”1. Urma un citat caracteristic textelor decedatului: „However much I have frequented the
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ultimul moment pielea de urmăritori? Sau este doar un truc stilistic, amintind profesiunea de reporter de crime pe care Pereira o exercitase Înainte de a se retrage la pagina culturală de sâmbătă a unui ziar de mâna a doua, unde publica necrologuri mai mult sau mai puțin literare, acceptate de cenzura salazaristă? În Întâlnirea din tren cu Senora Delgado, evreică refugiată din Germania hitleristă, Pereira recunoaște că „nu poate fi fericit cu ceea ce se Întâmplă În Portugalia”. Somația acesteia „fă ceva... ești
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a lui Rossi de către poliția dictaturii Îl va determina pe Pereira să publice un text antiguvernamental și să părăsească țara. Dacă, anterior, traducerea unei nuvele de Balzac, aleasă pentru sugestiile la realitatea imediată, Însemnase un codificat protest Într-o sticlă, necrologul, de data asta, al unei victime a opresiunii este altceva. Curajul de a acționa ține de altă manieră de asumare a doliului, semnalând și resurecția trupului letargic, nu doar a minții și sufletului Înfrățite În ceea ce, obișnuit, numim „conștiință”. Reportajul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Sadoveanu era un nume familiar, dar nu-i amintea lecturi românești. Arghezi? Hm, Tudor Arghezi, Arghezi... Parcă. Bacovia? Nu, nu auzise. Caragiale, o, da, dacă aș avea un volum de Caragiale i-ar plăcea să i-l Împrumut. În amplul necrolog din The New York Times, de dimensiunea rezervată șefilor de state, se afirma că Saul nu devenise scriitor, cum ar fi dorit, pentru că nu se născuse În „a good language”. Mie nu mi-a vorbit despre „bad language”. Reacția din acea primă seară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
semnează critică literară Radu Dragnea, P. Locusteanu, C. Banu, Ion Pillat, Pompiliu Eliade, G. Bogdan-Duică. Sunt inserate numeroase interviuri cu scriitori, oameni de cultură, politicieni. Se dedică numere speciale lui I.L. Caragiale, Ion Creangă, Mihai Eminescu. Se publică medalioane, evocări, necrologuri, impresii de călătorie, reportaje, articole despre literatura universală (P. Locusteanu, C.Sp. Hasnaș, I. Foti). În atenția comentatorilor de literatură străină intră Paul Claudel, August Strindberg, Walt Whitman, Rabindranath Tagore, Vladimir Maiakovski ș.a. Traducerile sunt semnate de G. Coșbuc, St
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
un articol al lui Matei Roussou, Littérature roumaine contemporaine. Din revista „Nouvelles littéraires” se traduce articolul Istrati interzis în România. Din „Revue des deux mondes” e comentat un articol al lui Noël Roger, intitulat La Nouvelle Roumanie. Paul Constant semnează necrologul Ion I. Ciorănescu, iar C. Radu articolul Alecsandri e de origine italiană? Însemnările de călătorie aparțin lui A. Semaca. Gabriel Drăgan adună, sub genericul Sâmburi, câteva maxime. Cugetările lui Lucian Blaga sunt republicări. D.B.
FREAMATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287086_a_288415]
-
da demisia. Și notele referitoare la ultimele zile ale lui Eminescu ori la moartea sa, sobre, irizate de o emoție reală, par a fi scrise de autorul lui Hagi-Tudose. Se republică, de asemenea, la 1 iulie 1889, din „Revista nouă”, necrologul scris de B. P. Hasdeu (Eminescu), însemnările lui Ioniță Scipione Bădescu, apărute în „Curierul Botoșanilor”, și alte articole traduse din ziarele vieneze „Neue freie Presse” ori „Deutsche Zeitung”. Delavrancea reia în D., practic simultan cu tipărirea lor în „Revista nouă
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
este ales în 1911 în comitetul de conducere. În 1914 inițiază Cercul bibliofil român. În anul următor, la 5 aprilie, un servitor încearcă să-l omoare în timp ce dormea, înfigându-i un pumnal până în creier. Tudor Arghezi publică, în „Cronica”, un necrolog, semn că se răspândise vestea morții lui. Cu o constituție robustă, rănitul supraviețuiește, însă tot restul vieții va rămâne țintuit într-un fotoliu, neputând să scrie și vorbind anevoios. O duce greu, un premiu național de teatru fiindu-i decernat
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
de Marin Preda (1/1956). I.l. publică medalioanele Bogdan Amaru (9/1956) și G.M. Zamfirescu (10/1956), articole consacrate omagierii scriitorilor Ion Agârbiceanu (10/1962), Tudor Arghezi (5/1965), Mihai Codreanu (7/1956), Friedrich Schiller (5/1955), C. Dobrogeanu-Gherea, precum și necrologuri: Camil Petrescu (5/1957), G. Tutoveanu (9/1957), La moartea lui M. Codreanu (10/1957), M. Sadoveanu (10/1961). Apar, de asemenea, texte și scrisori inedite: Ion Pillat, Pagini inedite de corespondență (3/1963), Scrisorile lui G. Topîrceanu către G.
IASUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
de tifos, nu-și realizează visul de a zbura. Însă realitățile frontului intră într-o piesă, Drapelul, jucată la Ateneul popular din Onești (manuscrisul s-a pierdut). În 1914, la moartea lui Mircea Demetriade, îndrumătorul și prietenul său mai vârstnic, necrologul scris de C. este remarcat de Al. Macedonski, care îl va invita apoi să citească la Ateneu. Admirator al lui Macedonski, prieten cu Nichita, fiul acestuia, va îngriji, la cererea familiei, volumul de Poezii alese, scos după decesul, din 1920
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
N. I. Herescu, Mihail Dragomirescu, T. Ulmu. Medalioane literare și succinte fișe bibliografice ale scriitorilor români apar la rubrica „Portrete contemporane”, sporadic intitulată și „Efigii”, „Portrete literare” sau „Figuri reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul (69), Pedeapsa cu biciul (70), Ave Maria (72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu dă un fragment din Știința literaturii. Editorialele relevă o latură inedită a preocupărilor criticului și esteticianului Mihail Dragomirescu, și anume
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
luceafărului din literatura română. Iosif Vulcan nu a fost numai cel care l-a botezat pe Eminescu, ci și cel care a folosit motivul luceafărului în toate textele pe care i le-a dedicat în anul morții. Mai întâi în necrolog: "Națiunea mea, îmbracă doliu!... Literatura noastră, jelește!... Poezie română, plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă..."93. Și apoi după înmormântare: "A fost un luceafăr al poeziei române
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
manierelor e rezultatul direct al acestei evoluții a culturii mediatice: universul acestor gesturi singularizate crește în proporție egală cu comunicarea operelor și cu disponibilitatea criticilor de a gândi textele. Iată o biografie târzie, scrisă în 1895 de Titu Maiorescu ca necrolog pentru Ioan Popovici-Bănățeanul. Textul e surprinzător prin cantitatea mare de citate dintr-o operă minoră. Maiorescu include zece poezii și mai multe scrisori imediat după ce își arată rezerva față de calitatea acestei literaturi. De ce, după ce spune "vreo trei erau numai imitații
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui. Bolintineanu și-a trăit ultimii ani în mizerie 137, Andrei Mureșanu era coleric și avea frunte boltită: "Geniul lui Andrei Mureșanu se arată de timpuriu în fruntea lui cea naltă și temperamentul lui sangvinic coleric" notează Iacob Mureșanu în necrologul din 1863138. Iar asupra figurii lui Cârlova, poetul mort înainte de vreme, chiar Mihai Zamfir avea să revină la mai bine de douăzeci de ani de la studiul despre "tânărul geniu" pentru a recunoaște trăsăturile mitului care l-a consacrat pe Eminescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Calendarul pentru romano-catolicii de ritul latin în Moldova după stil vechi. Pe lângă publicarea calendarului anual al sfinților, anuarul mai conținea și biografii detaliate ale unor sfinți, prezenta semnificația unor sărbători religioase importante, publica informații de interes major din viața diecezei, necrologuri, anunțuri și noutăți editoriale. În primul număr se făcea precizarea referitoare la faptul că dieceza de Iași continua să aplice în acea perioadă calendarul vechi, iulian, în baza unui privilegiu special. Comparativ, în dieceza de București, calendarul nou (gregorian) se
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
13, anul I, 24 noiembrie, 1921, f. 4. 971 Idem, nr. 165, anul IV, 6 septembrie, 1924, f. 1. 972 ASV, Fondul Archivio della Nunziatura Apostolica in Romania 1920-1933, busta 25, fascicolo 97, f. 3. 973 I. Gabor, I. Simon, Necrolog. Misionari și preoți autohtoni: diecezani și Franciscan, clerici și frați călugări care au lucrat în Moldova pe teritoriul actual al diecezei de Iași (1600-2000), Iași, 2001, p. 54. 974 Institutul și Editura "Presa Bună" Iași. Note istorice Perspective (se va
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vorba de M. Eminescu. Iată de ce amintirea acestor două obiecte ( ceasul și inelul), care fac astăzi mândria expoziției muzeale a Casei "Vasile Pogor" din Iași, pot interesa nu numai pe vizitator, ci și pe cititorul acestor rânduri. I.L. Caragiale în necrologul În Nirvana scria: "Peste câțiva ani a venit în București tata lui Eminescu. Era un bătrân foarte drăguț, glumeț și original. Făcuse o bună afacere și venise să-i cumpere fiului haine și ceasornic și să-i deie «din viață
Ceasul și inelul lui Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/13670_a_14995]