1,749 matches
-
conținea șapte morminte de înhumație, ale căror schelete erau întinse pe spate, cu mâinile pe piept ori pe lângă corp, orientate vest-est, la adâncimea de 0,60-0,90m. Defuncții erau bărbați, femei și copii. Lipsa pieselor de inventar a impus datarea necropolei pe baza stratigrafiei, aceste observații indicând perioada secolelor X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor și V. Palade, 1960-1961. Bibliografie: Teodor 1968, p. 237; Teodor 1988b, p. 50-51. 137. Dănești (comuna Dănești), județul Vaslui a) Zlătărești: în interfluviul creat de Pârâul Dăneștilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fostului C.A.P., pe dreapta Râului Crasna, cu prilejul plantării viței de vie a fost distrus un cimitir de incinerație în urne. Sondajul efectuat în același an (1961) a surprins trei urne in situ, care conțineau resturi umane calcinate. Distrugerea necropolei nu a permis stabilirea unui număr aproximativ de morminte sau alte informații legate de ritul și ritualul funerar. Caracteristicile ceramicii au indicat datarea cimitirului în secolele VIII-IX. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Materialul este la Muzeul de Istorie din Huși
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ceramicii au indicat datarea cimitirului în secolele VIII-IX. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Materialul este la Muzeul de Istorie din Huși. Bibliografie: Teodor 1970c, p. 325-326 (fig. 1); Teodor 1978c, p. 76; Coman 1980c, p. 200, nota 21 - atribuie greșit necropolei două catarame (fig. 158/11, 12), găsite de fapt în inventarul a două locuințe din secolele XV-XVI, potrivit lui Teodor 1970c, p. 327 (fig. 3); Teodor 1997c, p. 168. III. Repertoriul monedelor izolate - tezaurelor din secolele V/VI-XI 148. Brodoc
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prin apropiere se află o așezare similară celei de la Tămășeni neidentificată. Mai credem că e imposibil ca la o asemenea cantitate și varietate de material arheologic, risipit pe o arie de peste 20 ha, să nu existe în zonă și o necropolă, desigur în apropierea ei și o așezare, ce ar putea fi relevate dacă se va proceda la cercetări arheologice sistematice și nu ne vom mulțumi doar cu cercetări de suprafață, ca până acum. Pentru arheologi, în perspectiva unor eventuale cercetări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
orientări diverse pot fi atribuite unor așezări din secolele V-VII, perioadei de început a creștinismului în zona noastră, respectiv sudul Moldovei, când nu se mai îngăduiau practicile păgâne de depunere în mormânt a anumitor obiecte, așa cum se întâlnesc în necropolele din perioadele anterioare. Ar mai fi de adăugat că aproape întreaga cantitate de ceramică rezultă de la vase modelate cu ajutorul roții olarului, găsindu-se și câteva fragmente de la vase modelate cu mâna dintr-o pastă grosieră. Să fi provenit acestea de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
despre ce este vorba, oamenii au îngropat vasul în apropiere; încercarea noastră de a identifica locul exact și a recupera relicva a rămas fără succes. Cu siguranță a fost o urnă funerară. Este posibil ca în zonă să existe o necropolă încă nedescoperită. Toate obiectele întregi arătate mai sus, fără urna mare de mai sus, se găsesc în colecția autorului. După cum se poate observa, s-au descoperit numeroase dovezi arheologice, ce atestă o intensă viețuire omenească pe aceste locuri și în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare de 600-700 m. S-au aflat, pe lângă fragmente ceramice, și numeroase bucăți de chirpic de la locuințe sau de la vetrele de foc. Așezarea pare să fi fost răvășită în urma lucrărilor de grădinărie din perioada interbelică și de mai târziu; o necropolă contemporană așezării este posibil să se afle, dacă ținem seama de faptul că un craniu a fost văzut de autorul cărții în preajma unui canal de irigații prin anii ´70. - Tămășeni, în punctul numit de localnici Dealul Bisericii, în realitate o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
separate și ca spațiu, Bozieștii de Jos avându-și vatra pe unde se află satul Slobozia, iar Bozieștii de Sus pe vatra Tămășenilor. De altfel, în planul hotarnic din anul 1841, în perimetrul Bozieștilor de Sus este inclusă biserica și necropola de la Tămășeni. Numai că vatra Bozieștilor de Jos se dovedește a fi fost mai veche și mai intens populată pe parcursul întregului Ev Mediu, așa după cum se poate constata pe baza unor investigații de natură arheologică, căci vestigii, precum monede, sigilii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de apă, izvoare dispărute în prezent în urma lucrărilor de mutare a cursului apei Bârladului și de desecări prin care a fost acoperit și vechiul curs. Au fost distruse în aceste împrejurări și împrăștiate vestigiile arheologice de pe terasa de aici, inclusiv necropola străveche, fără ca cei îndrituiți să fi întreprins demersurile și lucrările necesare în vederea salvării și valorificării științifice a urmelor materiale vechi din zona afectată de lucrări. Sondajul întreprins în 1988 a fost doar un pretext pentru obținerea unor sume de bani
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
instituțiilor și locașuriler religioase de pe teritoriul istoric al localității noastre. Comunitatea veche a Umbrăreștilor și-a avut vatra în jurul și la est de actuala biserică a satului Siliștea. Este neîndoielnic că undeva, în perimetrul acestei vechi vetre, se află o necropolă și urme ascunse ale unei simple construcții bisericești, ce a viat înaintea aceleia de zid construită de boierii Costăchești, pe terasa vestică a Bârladului, a cărei temelie se află alături de biserica în funcțiune acum. Supoziția se bazează pe urmele arheologice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
documentul respectiv, oarecum eronat, sub numele Corpaciul, preot aici fiind acum Gheorghe Corpaci, urmaș al ctitorilor. Și aici, la temelie, ar trebui făcute investigații arheologice pentru descoperirea unor urme din care să se afle date privind vechimea locașului și a necropolei din jur. Cum această biserică nu mai există, satul fiind arondat acum la biserica din Slobozia, nu ne mai ocupăm de ea, mai ales că unele informații au fost date în urmă. Arătăm aici și situația că locuitorii răzeși din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
loc în anii 1941 și 1977. CADRUL ISTORIC Despre primii locuitori ai comunei Oncești ne-au vorbit descoperirile arheologice din cătunul Valea Iepei (care au identificat urme ale vieții umane încă din mileniul al III-lea d.Hr.), cele trei necropole daco-carpice descoperite în satul Bărboasa - la Gălănești, în care s- au descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
descoperit 291morminte de incinerație, precum și așezările prefeudale din sec. al VIII-IX- lea d.Hr. de la Oncești (Poarta Țărnii). De asemenea, urme de locuire dacică, continuitate de locuire a populației romanizate după retragerea aureliană, sunt evidențiate pe teritoriul Onceștiului prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în evidență prin așezări aparținând Cultului Dridu (sec. VIII- IX), descoperite la Tarnița, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
perle de sticlă, un cuțitaș de fier, o cataramă de bronz și alte câteva piese găsite la suprafața solului: un pinten semicircular din fier cu un ghimpe simplu, de formă conică, și un fragment de oglindă, din metal. Prin urmare, necropola de la Bărboasa aparține elementului autohton, în speță daco- carpic, ceea ce o plasează cronologic în secolul al III- lea d.Hr. Prin cercetările de suprafață, efectuate de către aceiași cercetători în bazinul Berheciului și afluenților săi, s-au descoperit la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
locuință a învățătorului Neculai Păvăluță. Pe acest platou au fost identificate, cu ani în urmă, resturile unei așezări din Epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I C2. Pe raza comunei Oncești s-au efectuat săpături arheologice sistematice la Bărboasa, într-o necropolă carpică din sec. al III-lea d.Hr., pe Dealul Gălănești, descoperindu-se circa 300 de morminte de incinerare și așezări carpice de pe "Toplița" unde au fost identificate mai multe locuințe de suprafață și bordeie din sec. II- III
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sarmatic descoperit în punctul "Dealul Puiului", la circa 1,5 km de locul unde a fost descoperit tezaurul (Viorel Căpitanu - "Tezaurul de denari romani descoperit la Dealul Perjului, Oncești, jud. Bacău" - "Carpica", 1978, pag. 195). Dealu Perjului - Monede Ceramică din necropola daco-carpică din tezaur Bărboasa de la Bărboasa (reproducere după revista ,,Carpica’’) (reproducere după revista ,,Carpica’’) Se poate afirma din cele prezentate mai sus ca fiind învăluită în negura veacurilor vechimea localităților Bărboasa, Dealul Perjului și Laz, neamintindu-se despre satele Taula
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
medievală. Rețin atenția prin semnificația lor istorică cele care aparțin mileniului I d. Hr. (Ion Mitrea - “Descoperiri prefeudale din regiunea central - estică a Carpaților Orientali și din zona de contact cu Podișul Moldovei”, în “Carpica”, 1968, pag. 255-257). Se evidențiază trei necropole daco- carpatice de la Bărboasa (la Gălănești), în care s-au descoperit 291 de morminte de incinerație, precum și așezarea din sec. VIII-IX d. Hr. de la Oncești - "Poarta Țărnii", așezare prefeudală de la Oncești (I. Mitrea - "Carpica", IV, 1971, pag. 271-286). Deosebit de populat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
incinerație, precum și așezarea din sec. VIII-IX d. Hr. de la Oncești - "Poarta Țărnii", așezare prefeudală de la Oncești (I. Mitrea - "Carpica", IV, 1971, pag. 271-286). Deosebit de populat a fost acest teritoriu în sec. II-III d.Hr. (dovadă este cea de-a doua necropolă de la Cioara - Oncești). A treia necropolă daco-carpică pe teritoriul comunei Oncești este cea descoperită întâmplător în februarie 1983, când au fost dezvelite mai multe morminte de incinerație în urne, cu ocazia realizării unui dig pe pârâiașul Valea Iepei ( în apropierea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
d. Hr. de la Oncești - "Poarta Țărnii", așezare prefeudală de la Oncești (I. Mitrea - "Carpica", IV, 1971, pag. 271-286). Deosebit de populat a fost acest teritoriu în sec. II-III d.Hr. (dovadă este cea de-a doua necropolă de la Cioara - Oncești). A treia necropolă daco-carpică pe teritoriul comunei Oncești este cea descoperită întâmplător în februarie 1983, când au fost dezvelite mai multe morminte de incinerație în urne, cu ocazia realizării unui dig pe pârâiașul Valea Iepei ( în apropierea cantonului silvic nr. VII, la circa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și aici o verificare la fel de atentă a terenului din jur, mai ales pe buza terasei superioare a Siretului și pe podul acesteia, unde, abia în anul următor, 1966, am descoperit câteva mici fragmente de oase calcinate, care aparțineau, desigur, unei necropole a dacilor liberi, așa cum se întâmplase și la Văleni. În anul 1966, concomitent cu săpăturile din așezare, am inițiat un sondaj în zona în care am descoperit cele câteva fragmente de oase calcinate, loc denumit de localnici „Groapa lui Ghiță
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
SI-VII), descoperind un număr de 53 de morminte de incinerație și înhumație din sec. II-III d. Chr. și 7 morminte de înhumație din epoca bronzului (M.I-VII). Concomitent cu această cercetare, efectuată atât în așezare cât și în necropolă, am continuat să explorăm perieghetic toată zona terasei, de o parte și de alta a cimitirului deja în curs de cercetare. Campania agricolă de toamnă, când s-au efectuat arăturile în această zonă, mi-a oferit posibilitatea să cercetez cu
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fost deschise, în campania arheologică a anului 1967, patru secțiuni SI-IV, în care s-au descoperit 50 de morminte de incinerație și înhumație din sec. II-III d. Chr. Cercetările au continuat cu încă 14 secțiuni - SVIII-XXI până la epuizarea primei necropole - I, unde s-au descoperit în total un număr de 107 morminte de incinerație și de înhumație din sec. II-III d. Chr. Tot în această zonă a fost cercetat un alt cimitir, care aparține epocii bronzului, compus din 17 morminte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din 17 morminte de incinerație și de înhumație, din care 7 au fost descoperite în prima campanie MI-VII. Abia în anul 1968 se încheie cercetarea sistematică a celui de al doilea cimitir al dacilor liberi - notat de noi cu Necropola II unde s-a descoperit și un mormânt de incinerație din epoca bronzului. La cele patru secțiuni din 1967 s-au deschis și cercetat încă patru secțiuni - suprafețe - SV-VIII, descoperindu-se un număr total de 148 de morminte de incinerație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
am început o cercetare arheologică sistematică în zona unei biserici din piatră și a unui cimitir din sec. XIV-XVIII, în punctul denumit de localnici „La Bisericuță”. Cu această ocazie am putut cerceta, în decurs de câțiva ani, cea mai mare necropolă medievală din România. La această cercetare s-a adăugat un nou membru al colectivului, prof. Domnița Hordilă, muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman. Rezultatele acestor cercetări vor face obiectul celui de al treilea volum „Săbăoani” (Fig. 19) (Plan general
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
așezarea descoperită și cercetată parțial prin campaniile de săpături din anii 1965-1966, așezare care se află în partea de est a cimitirului, la o distanță de circa 500 m., în locul denumit de localnici „La Izlaz”. II. CORPUSUL DESCOPERIRILOR II. A - Necropola epocii bronzului a - Catalog Mormântul I (Pl. 1/1; 7/1; 8/1-3), de înhumație, destul de bine păstrat, așezat în poziție chircită, moderată, pe partea dreaptă, la adâncimea de 1,70 m. Orientat cu capul SSE 27 și picioarele NNV
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]