488 matches
-
pliant incomod și urmărind cu ochii ușor bulbucați larg deschiși umbrele fugărindu-se pe tavan, ascultând pașii trecătorilor rari izbind în caldarâm sau fâșâitul de săgeată al mașinilor de noapte sau scrâșnete sau fluierături de păsări spre dimineață sau zgomote nedeslușite care năvăleau de-a valma pe ușa-fereastră deschisă din fierbințeala nopții albăstrui, întunecate, amestecându-se cu gemetele periodice ale mamei ei, simțea cum o cuprinde disperarea, azvârlea cearceaful cu care se acoperise, bâjbâia pe măsuța rotundă după pachetul de țigări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
-i ațâțe. Pe urmă cocoșul de pe marginea terasei a cedat privirilor celuilalt și a spus: „Nu știu să răspund.“ „Bine. Fie. Știu eu.“ A făcut iar o pauză în care nu se auzeau decât sunetele clavecinului, foșnetul frunzelor copacilor, zgomote nedeslușite, îndepărtate, ce erau restul lumii. Mai departe, un uruit slab de avioane care decolau sau aterizau pe aeroportul din apropiere. După care bătrâna doamnă a spus, destinsă, cu glasul de dinaintea luptei cocoșilor: „Ziceam că m-am gândit la o mulțime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cu dinții încleștați. Ce anume fusese nu mi-a spus - se gândea - sau n-a vrut. Își repeta întruna vorbele astea în gând și nimic altceva, într-un cerc vertiginos. „N-a vrut“, își spunea cu glas tare. Simțea ceva nedeslușit, ca o furie, îndârjire și rușine crescând în el. Iar se gândea la vorbele acelea și rostea cu glas tare: „N-a vrut“, și înjura, fără să știe pe cine anume. I se părea că avea să se năruie ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
asemenea comportament putea fi considerat acceptabil? Chitanța pe care trebuia să o semnez zilnic pentru ca prânzul de nouăzeci și cinci de dolari să fie inclus În factura plătită de Elias-Clark era pe măsuță și am mâzgălit la repezeală o semnătură nedeslușită. Era semnătura mea, sau a Mirandei, sau a lui Emily, sau a lui Mahatma Gandhi, nimeni nu și-ar fi putut da seama În momentul ăsta a cui era, dar nu conta. Am Înhățat sacoșa cu alimentul care dădea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Paris În momentul ăsta? Că dacă eu aș fi știut că ea se vede din nou cu Benjamin, nimic din toate astea nu s‑ar fi petrecut? Ce? Ce anume Încerci să Îmi spui? am zbierat eu, și toate emoțiile nedeslușite pe care le Încercasem În seara aceea s‑au adunat deaolaltă și s‑au transformat În nevoia simplă și imperativă de a zbiera la cineva. — Nu, n‑am spus nimic de genul ăsta. Tu ai spus. Am presupus doar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ele nu știu cîte ceva? De-aia sînt moașe, și nu... — Și nu o nu-știu-ce ca mine? N-am vrut să spun asta. Viv privi Într-o parte. Se Întunecase de-a binelea. De pe trotuarele de dincolo de grădină apăreau umbre nedeslușite de la lanterne, raze care scădeau, se-mprăștiau și țîșneau. Dar casele Înalte, simple, care mărgineau piațeta erau cufundate În tăcere. O simți pe Betty tremurînd, și Începu și ea să tremure. Dar nu se ridicară. Betty Își strînse gulerul și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Duncan Încrețindu-și buzele. Pleacă În armată după ce iese de-aici. Ar putea sta aici. Cel puțin, aici ajunge s-o vadă o dată pe lună și, bineînțeles, n-au cum să-l Împuște-n cap. — Ei bine, zise taică-său nedeslușit, Încercînd să-i prindă cuvintele. Cred c-o să fie fericit să-și facă treaba. Își Întoarse capul din nou. Da, e un tip drăguț. — De ce nu te duci să stai cu el, În loc să stai cu mine, dacă-ți place atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
E frig, își zise Profesorul. Probabil oi fi uitat deschisă fereastra... Palpitând molatic, flăcările din șemineul cu horn clădit din pietre îi dauriră ușor trăsăturile în nuanțe jucăușe de cupru. Parcurse încet drumul pe dinaintea fațadei bibliotecii, culegând absent, de pe cotoare nedeslușite de tomuri, scăpărări de litere ce mijeau cabalistic prin negura încăperii. Mai făcu un pas înainte, spre fereastră. Se încrucișă cu reflexele indecise ale oglinzii de Murano, care separa spațiul lumii reale, camuflat în obscuritate, de tainele virtualei lumi din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dau mă neamule? Prafu' de pe tobă? Am văzut că ai hârtie igienică. Să vii cu ea la băiatu', că de două zile îmi fac toaleta curului cu deștele. Se aud câteva râsete răzlețe, apoi totul se pierde într-o mormăială nedeslușită. Cineva urcă scările în fugă. Se aude un zgomot de metal lovind metalul. Este Iovuț, care-și face gâfâind apariția la mijlocul palierului. Lăsați-mă să stau lângă dumneavoastră dom' locotenent! Unde-i Nicky? Păi, cum ați ordonat. Stă de pază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
trecea, tocmai de aceasta neobservat. Datorită funcției ce o dețineam, am prezidat la timpul acela o sumedenie de acte, testamente În special, destine vreau să spun. CÎteodată, În somn, mai mi-aduc aminte de oamenii acelui timp, de-a valma, nedeslușiți, sau ici-colo cîte unul, răzlețit, pe care memoria Îl aduce la țărm, cum se Întîmplă cu scoicile pe plajele mărilor. Eram atunci tînăr iar ei Îmi treceau prin față, cei mai mulți fiind mult mai În vîrstă decît mine, și aceasta era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
să fie supravegheat... deși nu prea era clar ce fel de acțiune dușmănoasă putea întreprinde o asemenea persoană... dacă nu-și băgau alții nasul. Gosseyn își dădu seama că zâmbea acru din cauza direcției în care o luaseră gândurile sale. Implicația nedeslușită era că ar putea fi inamici ai Semanticii Generale, pe undeva, nevăzuți. Dar asta nu era de fapt o problemă. Pentru încă cea mai mare parte, vasta majoritate a populației Pământului nu putea fi mai puțin interesantă decât era. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
reprezentarea nelămurita eficientă poetic, susținea "excelentul analist", prin acumulare de particulari sugestivi: "dacă descrierea se execută în mod ambiguu, cu alte cuvinte, dacă ea conține diverse reprezentări imprecise, reprezentatul devine cu atât mai clar, cu cât mai multe caractere rămân nedeslușite..."194. Ideea estetică este pentru a ne folosi de oportună analiză a lui Meckauer "das Dargestellte" (reprezentatul); în timp ce ideea poetica este "die Darstellung" (reprezentarea), "die Gegenständliche des Kunstwerkes", "der sogenannte "Stoff" der Kunst, das Motiv, die Fabel" [obiectivitatea operei, așa-
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ein Prinzip nicht der theoretischen Bestimmung des Gegenstandes ist"...217. Baumgarten se referise, în meditațiile sale asupra poemului, la caracterul "nelămurit" al modului intuitiv de cunoaștere, al cărui obiect comunicabil pe calea termenilor "improprii" (a metaforelor ce expun "reprezentări complexe nedeslușite")218 nu îl constituie lucrurile incluse de grecii antici și de Părinții Bisericii în categoria νοητά, corespunzătoare gnoseologiei superioare, ci cele percepute, αίσθητά, corespunzătoare esteticii și necircumscrise exclusiv sferei sensibilului. Moses Mendelssohn de asemenea afirmase modul intuitiv de cunoaștere specific
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
în instanță participării creatoare a artistului la forța creatoare universală și la creat, totalității desfășurate în proteismul viu al infinitelor sale întocmiri și moduri. Și în a cărei perspectiva, un obiect, un detaliu care mai înainte rezista "că o fantasma nedeslușita în fața privirii" încerca Sulzer o lămurire a acestui fenomen de inteligibilitate (despre care, după cum se vede, măi vorbeau și alți autori pe vremea lui Kant) -, "se transformă dintr-dată într-o formă limpede și perfectă"222. În clipa acestei iluminări
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
revelația de o clipă numai a invizibilului”, „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”. Intuiția, trăirea sunt încă o dată opuse „gândirii exacte și prețioase”, o naivitate originară e chemată să contrazică formula, convenția utilitaristă: „Gângăveala unui copil ceresc nedeslușită alfabetului atâtor registre de comerț și dicționare”. Și, în același sens, aceste propoziții din textul semnificativ intitulat A doua lumină: „Făcătorul de poeme a fost perpetuu insul neștiutor de tulburarea pe care degetele lui o vânturau și adevărul s-a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sărac, fără nuanțe intelectuale și, surprinzător pentru poetul Iulian Vesper, lipsit de lirism. [...] Relatarea stă sub semnul unui orizont îngust, care nu depășește hotarele satului și ale muncilor agricole. Tot ce se află dincolo de acest teritoriu e văzut în contururi nedeslușite. Ca și în proza lui Sadoveanu, marile evenimente istorice sunt citite în linii candide, nu lipsite de farmec în simplitatea lor elementară. ION CRISTOIU SCRIERI: Echinox în odăjdii, Cernăuți, 1933; Constelații, București, 1935; Poeme de Nord, București, 1937; Primăvara în
VESPER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor multilaterale, persoane care excelează în mai multe
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
a apuca să fie. Despre o asemenea lume a neașezării s-ar putea spune că este, fără ca propriu-zis ea să și fie. O lume de magme, de lichide, de aburi, de substanțe moi, de curgeri - pe scurt, o lume indecisă, nedeslușită, în care nu a apărut nici un hotar, este mai degrabă o lume a preființei. O lume în care „ceva“ nu poate fi distins de „altceva“, în care nu există nici o formă fermă, în care deci nimic stabil nu există, o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
Coborî totuși din pat și se apropie de sobă. Bunica dormea(...) și băiatul zâmbi. "E aici bunicaîși spuse-, n-are de ce să-mi fie frică."(...) Ploaia și vuietul ei depărtat, străin și parcă de pierzanie a unor lumi ascunse și nedeslușite, scurgerea aceea de vânt și de ape urcau în urechile băiatului ca o pasăre ce i se risipea apoi în trup. I se părea că plânge cineva, că se vaită și în același timp goana șuvoiului prin burlanul din dreapta ferestrei
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor multilaterale, persoane care excelează în mai multe
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în momentul de față, fără a ști cum a devenit astfel 2. Întemeindu-se pe documente din arhive (inclusiv din fondul documentar aflat la Ipotești), primele patru capitole ale cărții descoperă și refac autenticitatea ipoteșteană a acelor timpuri, acea parte nedeslușită până acum în întregul ei. Deși antologia amintită mai sus n-a văzut încă lumina tiparului, parte din textele ei au fost valorificate în volumul Eminescu-Ipotești-Eminescu, apărut în colecția Eminesciana, Editura Junimea, Iași, 1999, apoi, revizuit și adăugit, în Colecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
uimit 248. Încet, încet, totul se topește ca în ceața densă a unei văi, până când nu se mai aude nimic. Se subînțelege însă că de dincolo, din lumea treziei poetului, gândirile îl urmăresc, ca o continuare a ideilor în planul nedeslușit al viselor. Dintre toate, se mai aude încă orologiul ticăind ca greier bătrân și răgușit, ca mai apoi să tacă și a mamei rugăciune -/ La gânduri sclipitoare un capăt ea le pune249. Basmele povestite de Raluca în somnu-mi mă urmează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
locurile din tren, din autobuz și din tramvaiul pe care-l luam de acum zi de zi de la cap la cap spre Unitatea de Prefabricate și Confecții Metalice a Cooperativei Glina, și poate că uneori purtam În mine o dorință nedeslușită de a vedea ceva schimbându-se. Nu mai știu, n-aș mai fi vrut... Doar că-l vedeam pe părințelul Andrei plescăind În batjocură, e vânos, uite-l, nu-l vezi că se ține băț? Iar Laur, că-i verde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ce puteam cuprinde cu ochii. Ani În șir, vară de vară mă Învârtisem prin Împrejurimi, mânat de treburi de zi cu zi care nu-mi lăsau răgazul să-mi amintesc și să mă gândesc. Purtasem oare În mine o dorință nedeslușită de a surprinde ceva schimbându-se? Mă pomenisem iarăși aici, colindam stațiunea În sus și-n jos și vedeam tot atât de multă lume ca și altădată, dar parcă mai zgomotoasă. Tarabele și vitrinele erau pline cu de toate, zbătându-se și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
uitării de sine viețile celor doi și viețile altor oameni al căror sâinge se zbate neîncetat În dovleacul ăsta de căpățână. Ei toți sunt părți ale trupului meu muritor purtându-mă Încolo și-ncoace prin lume, dimpreună cu o dorință nedeslușită care mă mână prin locurile pe unde au trecut ei și mă Îndeamnă să zăbovesc la mesele unde au mâncat și s-au sfădit. - Iar nu mai avem trai cu ăla diseară, se tânguie Neli. Iar ne face cu spume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]