496 matches
-
Îi lipsește forța intangibilă care Îl face pe cititor să lase cartea deoparte cu regret și să o reia cu nerăbdare. Era un lucru pe care Îl recunoștea cu tristețe, fie și numai În tăcere, față de sine Însuși, În nopțile nedormite. Era oare cu putință, așa cum afirmase Fenimore În articolul ei, să Îi lipsească „darul natural al povestitului“? Loialul Atlantic Începu publicarea În foileton a Muzei tragice În ianuarie 1889, iar Henry, care scria ultimele capitole, așteptă În zadar câteva cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
seri, nu am spus suficient de clar că ceea ce faci la finalul actului Întâi - când te apropii și Își lipești fața de stâlpul verandei - este cum nu se poate mai bine...“ Încă de când Își amintise de gestul acesta, În ceasurile nedormite din miez de noapte, se frământa cu gândul că Marion ar putea, În ultima clipă - actorii erau ființe atât de inconstante și de impulsive - decide să Îl omită sau să Îl modifice. Va trimite epistola prin curier la intrarea actorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
lângă cămin și-și continua drumul clinchetind din stație în stație până la Schadowplatz, unde coboram și luam tramvaiul în direcția Bilk și cimitirul Wersten. Niciodată nu stăteam jos. Înghesuite unele într-altele, stăteau în picioare persoane de ambe sexe, care nedormite, care cât se poate de treze, care mute, care guralive. Auzeam, miroseam și vedeam ce producea dialectul renan: snoave și cioace, mirosul de haine purtate și - din cauza războiului - mai mult femei decât bărbați. Pe jumătate cu intenție, pe jumătate împins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dragi. NOAPTEA DE DURERE Mi-e dor de-o viață de iubire În care EL, iubitul nevăzut Ca un văzduh din sufletele pure Să mă zidească-n templu infinit. Mi-e dor de freamătul tăcerii Și ochii lui din veacul nedormit Sub arderea divină a-nnportării Aprinde-n taină un orizont dorit. Și lasă timpul ca să zboare Prin lumea de iubire și tăcere... Mi-e dor de chipul lui de soare În care seceta e noaptea de durere. NOAPTEA IUBIRILOR DE SFERE
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
mulțumesc, iubită mamă, Că m-ai crescut, m-ai îngrijit! Eu știu că uneori te supăr, Dar, ne-ncetat, tu m-ai iubit! Eu te-am văzut plângând cu jale Când, grav bolnav, am fost la pat. În nopți întregi tu, nedormită, Durerile mi-ai alinat. M-ai învățat ce-i poezia, În lumea basmului m-ai dus, Iar toate hainele frumoase Tu ai muncit și mi-ai adus. Din mâna ta am luat creionul Și-am scris, apoi am socotit, Cu-
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
corect. În cinci minute era în stare să-ți spună până la ultimul bănuț cât te-ar costa să-ți decorezi baia, luând în considerare inclusiv zugrăveala, mobilierul, manopera, biscuiții pentru muncitori, zilele de muncă (ale tale, adică) pierdute din cauza nopților nedormite pentru că muncitorii ți-au dispărut de trei săptămâni și te-au lăsat cu cada pe scară etc. Pe bune, James se gândea la toate! —Cheltuieli de întreținere, a repetat el gânditor. Nu părea tocmai fericit. — Da, James, am spus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
vorbesc despre literatură nu mă pricep. Îmi amintesc cum am scris până în ultima clipă, până noaptea târziu, în ajunul zilei în care am predat lucrarea la Facultatea de Drept, cu un soi de adâncă epuizare, îmi amintesc cum am alergat, nedormită, spre biroul X, m-am așezat la coadă, alături de alții care-și țineau în brațe cărămizile științifice, am început să mă uit pe pereți, am dat de niște anunțuri, ceva cu date, cifre, candidați, și am realizat, cu stupoare, că
O altă viață. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1778]
-
simțindu-se inutilă, se strângeau toți trei în casa mare, discutând, hărțuindu-se, plănuind și iar plănuind, de parcă toate ar fi mers extraordinar de bine, în acele momente simțind cum îi reapar energiile, care îi sporeau în orele nopții aproape nedormite, a doua zi o lua de capăt, bătând la alte uși. Fiecare femeie e un fir de nisip - îi spunea lui Andrei Vlădescu, așezată între pernele patului, cu spatele drept lipit de tăblie, tot scoțându-și și punându-și ochelarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
bătut din nou, dar zgomotele au continuat să se audă noaptea. E imposibil să mai doarmă în acele nopți, chiar dacă își astupă urechile și își trage plapuma peste cap. Tremură ușor, de fiecare dată când povestește, doar la gândul nopților nedormite. Își pune întrebări a căror substanță a descoperit-o prin cine știe ce carte de parapsihologie: imginea fantomei, pe care n-o vede, dar pe care o simte, simbolizează, fără doar și poate, teama de ființele ce trăiesc în cealaltă lume, existentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
asta - și apoi mi-a mărturisit că Alex, care tocmai Împlinise patru ani, fusese cadoul ei pentru ea Însăși. Toată lumea Îi spusese că era o nebunie să mai facă un al treilea după ce scăpase În sfârșit de scutece și nopți nedormite, dar ei i se păruse că ratase perioada când Tim și Sam fuseseră bebeluși pentru că fusese la serviciu. — Nu știu, am simțit că acel timp Îmi fusese furat și-l voiam Înapoi. Pentru că eram Într-o dispoziție de făcut confesiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
recepție. Văzându-mi expresia disperată, intervine și devine el cel insistent. Mă scuzați, domnișoară, avem aicea un copil care are nevoie de Îngrijiri. Vă mulțumesc frumos. După o veșnicie - poate 5 minute -, eu și Ben suntem conduși la un medic. Nedormit și nebărbierit de joia trecută, tânărul intern stă Într-o Împrejmuire despărțită de coridorul aglomerat printr-o draperie subțire de culoarea caisei. Încep să-i explic simptomele lui Ben, dar mă oprește cu un semn În timp ce studiază notițele de pe biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ei îi povestea cu ochi încrezători că își văzuseră alesul sub forma unei siluete vag așternută pe fundul sau pereții unei cești de cafea. Gâsculițe credule și stupiditate primitivă, concluzionase ea atunci scurt, dar permanenta așteptare încordată și coșmarul nopților nedormite au făcut uitate acele comentarii, acum căutând aproape zilnic răspunsuri în stratul gros de zaț la îngrijorările ei. Era teafăr? Fusese cumva rănit? Căzuse prizonier? Niciodată nu se gândise la moarte, aducea ghinion și atunci când i se părea că vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
o parte din oboseală a dispărut totuși. Cearșaful șifonat arată impudic frământarea senzuală a trupurilor, amintindu-le fiecare atingere, fiecare sărut pe care și l-au dăruit. Coboară împreună la micul dejun. Rochia neagră, cu guler bărbătesc, accentuează paloarea nopții nedormite de pe chipul Smarandei. Pe fața de masă albă, ajurată, bucătăreasa aranjase lângă serviciul de ceai, un coșuleț cu fursecuri și un altul cu chifle calde. Aroma dulce-acrișoară a lichidului fierbinte inundă încăperea. Mănâncă tăcuți, doar clinchetul lingurițelor și zgomotul ceștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se scobea în măsele și mă asigura că singura mea șansă e să recunosc, să fiu condamnat, să ispășesc pedeapsa și să scap... să mă orientez în direcția asta, fiindcă nu exista alta, și atunci toate acestea, celulă, interogatoriu, nopți nedormite, or să înceteze. Altul mi-a spus la un moment dat cu sinceritate: "Mă Petrini, tu oi fi crezând că noi sîntem niște tâmpiți, că nu știm că tu de fapt n-ai făcut nimic, dar ce nu înțelegi tu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și patronii ar fi făcut să curgă lapte și miere." "Să știți că da! zise ea de astă dată cu jumătate de surâs ironic. Ce?! mă interogă cu o catifelată și neconvinsă brutalitate, credeți că pentru munca și nopțile lui nedormite tata nu avea dreptul să-și facă și el o casă frumoasă?" Tăcui, dar puterea ei de a abstractiza și generaliza părea epuizată, fiindcă nu mai zise după aceea nimic și nici nu părea că ar mai avea ce să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
între ei. Când se potolea și ultimul val și vroiai să pui în sfârșit capul pe pernă, te anunța nașul că trebuie să cobori: urma Viena. „Recuperăm la hotel.“, i-am consolat. Nu mă vedeam deloc un erou al nopților nedormite; dimpotrivă, insomniile forțate aveau și ele o limită. Am scos un prospect pe care scria: „Hotel Garni: AM SCHOTTENPOINT“, după care ne-am strâns bagajele prin care răscoliseră băieții. Măcar nu fusesem percheziționat, ca la Paris. Ciufuliți și demni, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să le comit în afaceri era să promit prea multe. îmi fixam în permanență termene limită și sarcini nerealiste. în cea mai mare parte, reușeam să le finalizez în timp util, dar nu fără un stres considerabil și fără nopți nedormite. în cele din urmă, cel care mi-a deschis ochii a fost asistentul administrativ al unuia din clienții noștri. Acesta m-a întrebat dacă ar putea obține un raport despre un proiect pe care compania mea îl realizase pentru ei
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
pentru a deveni responsabili asupra împerecherii, maternității și a creșterii copiilor. Mai intervin și alți factori, care le scurtează viața oamenilor, încă din faza de copil: drogurile, fumatul, expunerea prea mult timp în fața ecranului televizorului și a calculatorului. Apoi nopțile nedormite, petrecute în localurile de noapte, precum și împerecherea (făcutul sexului) prea devreme. Unii adulți, needucați, își scurtează viața prin supraalimentație, consum de alcool, fumat, lipsa de mișcare și lipsa unei ocupații. Fiecare om este responsabil pentru starea lui de sănătate (Dr.
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
fac dragoste când Apune Luna, apoi într-o sală cu covoare, Unde arde o lampă de aur, se culcă fiecare La întîmplare. Capitolul 5. Lupta pentru existență. Grecia. Imperul roman. Lumea creștină Acum astrologia este formată. Patru milenii de nopți nedormite în temple, pe turnuri, pe piramide, i-au dat o viață trainică. Acum ea a cucerit un imperiu- de la oceanul Pacific la cel Atlantic, trei rase- albă, neagră și galbenă, ard tămâie pe templele ei, trei continente- Europa, Africa, Asia
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
telegramă care vestea: Suntem prezenți, Ilie și Norica. Arad, 6 august 1972 Dragă Alecule, Cred că am rămas cel mai de la urmă care nu ți-am scris, dar am dat dovadă de multă dragoste sosind printre primii la Bârlad. Nopțile nedormite de la primirea scrisorii tale și până la revedere, mă vedeam pe culoarele școlii pe care nu am mai găsit-o. Dragul meu, întâlnirea noastră a fost magnifică, cum încă nu am văzut pe meleagurile unde trăiesc. Am văzut și pe aici
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
păreau învăluiți în mantale de colb. Veneau în pas de voie, cu ranițele și puștile în spate, cu bidoanele agățate la șold, lângă teaca baionetei... Când s-au apropiat de noi, i-am văzut și la chip: slabi, nerași, asudați, nedormiți, epuizați, plini de colb din cap până-n picioare. Abia își târau opincile. Unora li se desfăcuseră moletierele de la picioare și le atârnau și fluturau capetele, ca niște cârpe cenușii, murdare, zdrențăroase. Când li s-a dat repaus, nu mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
taurii și războinicii aceia siniștri, în fața ochilor îmi stătea doar balaurul înfricoșător. De o parte era dragostea înmugurită, de cealaltă frica; și frica amplifică dragostea. De dimineață, sora mea dragă, intrată la mine, mă găsi cu părul despletit, cu chipul nedormit ascuns între perne și peste tot erau doar urme de plâns. Mă imploră să-ți dau ajutor; ea este cea care mi-l ceru și altul va fi cel care-l va avea: ceea ce-mi cere ea pentru fiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
scoasă afară din Catedrală și depusă sub baldachin. Marea busculadă. Pelerinul „tradițional” este vânat de televiziuni. Un puzzle uriaș. Dialogul cu ofițerul de jandarmi îndrăgostit de Sfânta Parascheva. Prieteni de pelerinaj. Flota de automobile a rromilor. Ora 4.00. Sunt nedormit, ochii mi se închid de oboseala acumulată de-a lungul drumului de venire spre Iași, a terenului de ieri și a nopții mult prea scurte. Mă îndrept însă în pas alert spre Catedrala Mitropolitană, vreau să văd cu propriii mei
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ne-au Îmbarcat În vagoane de vite și a Început drumul spre Auschwitz. - Poate vă amintiți momente mai personale. Câți erați În familie? Mai aveați vreun frate? - Nu. Eram singur la părinți. La Auschwitz am sosit după mai multe nopți nedormite. Și scena de la Auschwitz e cunoscută: ne-au dat afară din vagoane, ne-au Încolonat, ne-au despărțit de mama, femeile Într-o parte, bărbații În cealaltă parte; am aflat că mama mea a ajuns imediat În coloana celor care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Am uitat să spun că atunci când am ajuns acolo au despărțit femeile de bărbați; ne-au despărțit mai Întâi de părinți și după aia ne-au despărțit pe noi, fetele, de bărbați. Eram aiuriți, nu știam pe ce lume suntem, nedormiți atâtea nopți, În acele condiții inumane... ADLER: Mai era o chestie. În momentul coborârii, foarte grav, bagajele alea, care nu reprezentau niște valori, dar erau ultima ta..., le lăsai În vagon. Această rupere de ultimă bucățică de casă era un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]