822 matches
-
să te duci în vizită la prieteni și odată ajunsă acolo să descoperi că ți se pregătise o masă cu opt feluri de mâncare. Pe care trebuia să le mănânci, chiar dacă după fiecare înghițitură simțeai că-ți vine să vomiți. Nefericită până peste poate, l-am privit pe Chris potrivindu-și prezervativul. Dacă nu ești cuprinsă de o pasiune delirantă, când vezi un bărbat în toată firea acoperindu-și obiectul cu o peliculă filmată ți se pare o adevărată nebunie. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
uriașă despăgubire, pentru care Marcu Vancea avea să vândă casa abia cumpărată. Cum să ascunzi asemenea fapte publice și cum să-l mai încarci, acum, pe Tolea, cu panica ultimelor vești, în care ar putea vedea, de fapt, urmarea aceleiași nefericite întâmplări care dereglase, brusc, pacea familiei, vestind primejdii tot mai mari. Nici Soniei nu i-ar putea spune, prea era acum robită de fantasmagoriile mesianice ale iubitului ei Matus. Doar lui Mircea ar trebui să-i relateze ceea ce se întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și croiește drum spre ușă printre maldărele de chestii de pe podea. — Ai două ore și când mă întorc vreau să văd o schimbare. Cameră schimbată - viață schimbată. Hai, dă‑i bătaie! Dispare și eu mă așez pe pat, uitându‑mă nefericită în jur. Bine, OK, poate că are un pic de dreptate. Poate ar trebui să fac puțină ordine. Dar nici măcar nu știu de unde să încep. Zău, dacă mă apuc să arunc lucruri doar pentru că nu le port, unde am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de la tata nici o scrisoare, că Walter a intrat În Hitlerjugend și pe urmă În Waffen-SS și a plecat să apere Berlinul cu trenul care cânta Heidemarie. Poate e doar un vis că i-ai scris lui Hermann, să nu fii nefericit chiar dacă nu e al tău copilul din burta Klarei, pentru că eu te iubesc, eu am să te aștept, de aceea cobor zi de zi, disciplinată, În adăposturi, atunci când aud alarma... * — Nu mi-a prea ajuns somnul, asta e sigur. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
în care fusese implicat soțul Elencăi, Alecu, om talentat, rafinat și inteligent, dar peste măsură de cheltuitor și mare amator de petreceri. Acuzat de asasinat și găsit vinovat de moartea mătușii Venețiana, se mai alesese și cu povestea unei iubiri nefericite pentru Maria, fiica mătușii. Simple zvonuri, ziceau unii. Însă cei mai mulți credeau că numai iubirea fusese, de fapt, adevăratul mobil al crimei. Din fericire, chiar atunci sosiră spectaculos sarmalele înecate în smântână și aburind de jur-împrejurul unei mămăligi fierbinți. Două codane înalte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
veche prietenie. Dar numai atât. Dacă ar fi fost posibil, desigur, aș fi dorit să mă pot bucura și de iubirea ei. Care bărbat în locul meu nu și-ar fi dorit asta? Din nefericire, ea face parte din acea categorie nefericită de femei care sunt condamnate să fugă de iubire. Asta, însă, nu mă va împiedica să țin la ea tot atât de mult ca și până acum. Și tot ce hotărăște ea devine lege pentru mine. Mă supun necondiționat. Iar acum, de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
credeți că era secretarul acesta care îi dădea toate sfaturile acestea bune într-o cascadă de cuvinte? Era domnul Gupta, cel din zilele oficiului poștal! Simțindu-se singur după ce fusese, mai mult sau mai puțin, abandonat de domnișoara Jyotsna și nefericit la oficiul poștal, neavând pe nimeni cu care să vorbească, în afara unui bărbat ursuz și tăcut, angajat în locul lui Sampath, solicitase și obținuse postul de sercretar al Colectorului Districtual. În sfârșit, simțea el, era în miezul lucrurilor; mai mult chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
o stare jalnică și știa că și viața sa era în pericol, apropiindu-se de sfârșit. Deja fluxul de bani în contul de la bancă slăbise. Nu mai existau discuții, nu mai existau seri plăcute, nu se mai râdea. Sampath era nefericit, parcă ascunzându-se acum în copacul său. Iar domnul Chawla observase că fiul său aluneca înapoi în tăcerile sale, în vechea sa stare mohorală și nefericire, că ochii săi își pierdeau liniștea, expresia mulțumită și strălucirea. Glumele sale subtile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
și din bambusul gol pe dinăuntru. Văzuse petalele albe ale florilor de noapte desfăcându-se, o spuză de stele lucitoare apărând deasupra sa; mirosise iasomia plantată de mama sa și laurul otrăvitor, privise fluturii de noapte traversând întunericul ca să plutească, nefericiți în dragoste, peste o floare de tutun. Cu degetul ridicat, urmărise traseele magice ale constelațiilor, alcătuindu-le după bunul său plac, lăsând apoi mâna să-i cadă înapoi în poală. Noaptea se scurgea mai departe. Sub el, totul era tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
singur că Susan avea rezerve în legătură cu relația lor, așa că Fiona și-a spus c-ar trebui să-i comunice bărbatului câte ceva din ceea ce-i mărturisise Susan, având însă grijă să nu sară calul. Ți-am mai spus, Susan nu era nefericită la modul propriu-zis, a început Fiona. Cred că simțea nevoia doar de puțin spațiu, de o perioadă de timp în care să se ocupe doar de ea. Nick a devenit foarte atent. Voia, cu ardoare, să afle orice frântură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
care se interesează prea Îndeaproape de științele profane ale grecilor și, În general, de tot ce nu Înseamnă religie sau literatură. În ciuda vârstei sale tinere, Omar Khayyam este deja un eminent filassouf, un vânat cu mult mai mare decât acest nefericit de Jaber. Cu siguranță, omul cu cicatricea pe obraz nu l-a recunoscut, pentru că se Îndepărtează de el, se apleacă din nou asupra bătrânului, de-acum amuțit, Îl apucă de păr, Îi zgâlțâie capul de trei-patru ori, se face că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
banii nu vor constitui o problemă! Vorbisem cu ardoare. Djamaledin mă privi fix, Își Încruntă sprâncenele, se aplecă spre mine ca și cum ar fi vrut să mă ausculte. — Am impresia că nu sunteți mai puțin obsedat de acest Manuscris decât acel nefericit de Mirza. În acest caz, n-aveți decât o cale de urmat, mergeți la Teheran! Nu vă garantez că veți descoperi acolo cartea, dar, dacă știți să priviți, veți găsi, poate, acolo alte urme ale lui Khayyam. Răspunsul meu, spontan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
bătea din palme. Dar capitaliștii nu erau la fel de răi ca imperialiștii. Știam asta, pentru că mi-o explicase tata, cu un zâmbet mucalit până la urechi. Erau numai nefericiți, fiindcă, spre deosebire de noi, ei nu posedau mijloacele de producție. Imperialiștii, în schimb, îi nefericeau și pe alții. Însă în timpul congreselor partea cea mai frumoasă era că tata și mama nu se certau. Atunci ei făceau front comun împotriva tovarășului. Signora Maria era, dimpotrivă, nespus de îngrijorată. Stătea în ușa bucătăriei și am auzit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ascunse În portbagaj și acoperite cu o pătură, mașini de toate mărcile, modelele și prețurile transportau spre această nouă ghilotină al cărei tăiș, iertată fie comparația extrem de liberă, era linia foarte subțire a graniței, invizibilă cu ochiul liber, pe acei nefericiți pe care moartea, de partea asta, Îi menținuse În situația de pedeapsă suspendată. Nu toate familiile care au procedat așa ar putea alege În apărarea lor motivele oarecum respectabile, chiar dacă evident discutabile, prezentate de cunoscuții și chinuiții noștri agricultori care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
ne apucăm să discutăm dacă moartea era a noastră din naștere, sau dacă doar trecea pe aici și i-a cășunat pe noi. În celelalte țări continua să se moară și nu s-ar părea că locuitorii lor sunt mai nefericiți din cauza asta. La Început, așa cum este firesc, au existat invidii, au existat conspirații, s-a produs câte un caz sau altul de tentativă de spionaj științific cu scopul de a descoperi cum reușiserăm așa ceva, dar, având În vedere problemele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
de tot, nu știam nici că ți-ai luat licența (felicitări), dar la Pilade am dat de cineva care mi-a dat coordonatele dumitale. Mi se pare oportun să te pun la curent cu unele noutăți privitoare la Întâmplarea aceea nefericită cu colonelul Ardenti. Au trecut mai bine de doi ani, mi se pare, și trebuie să-mi cer scuze și acum, căci eu sunt cel care te-a vârât În Încurcătură În dimineața aceea, fără să vreau. Aproape uitasem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
Știrile acestea trebuiesc primite cu multă rezervă. Trecând din om în om, toate se deformează și se exagerează. ― Nu e nevoie de exagerări când adevărul adevărat e mai mult decât îngrozitor! urmă colonelul. Parcă trebuie să te omoare, ca să te nefericească? Iacă eu, dacă nu m-aș fi gândit la bietele fete, care rămâneau singure în lume, m-aș fi luat de piept cu bestiile... Reluă povestea suferințelor sale, întrerupt des de Cosma Buruiană, care încerca să-și istorisească din nou
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nici pentru o glumă. Cred că mama i-a spus să aibă grijă de mine, dar nu pedepsindu-mă, ci aș spune să-mi fie ca un părinte, mai ales că nu aveam tată. O întâmplare care putea să fie nefericită s-a întâmplat la sfârșitul anului întâi de studii, la atelier. Maistrul Mihai Ardeleanu, care îmi era și diriginte, ne-a dat ca lucrare de control să confecționăm câte un ciocan de metal de 250 grame. Eu, din neatenție, am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
închegat, resturi impure, vânătăi, trebuie că arătam îngrozitor și, crezându-mă desigur una dintre victime, dar mai norocoasă, o femeie ce trecea cu donița cu apă s-a oprit lângă mine. Era una dintre multele ce veniseră în ajutorul bieților nefericiți cu apă, cu cârpe curate, cu lumânări ce se aprindeau tot mai des, ici și colo. Mi-a întins o căniță de tinichea, m-am spălat, mi-am clătit gura, apoi am băut însetat. Sfârșit, am pornit-o împleticit înapoi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
frumoasă, mai ales când e săracă. Acum se apropia de patruzeci de ani. Se născuse într-o casă amărâtă, din cartierul Burkestown. Taică-su o părăsise pe maică-sa, care plecase apoi cu un alt bărbat. Diane dusese o existență nefericită alături de niște vagi „mătuși“, a căror rudenie cu ea sau între ele avea un caracter circumstanțial. După ce a părăsit școala, fusese chelneriță, apoi angajată ca vânzătoare la Bowcock, după care a intrat ca funcționară într-un birou de pariuri. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ceea ce-l tulbura era legătura care se crease acum între el și preot. Simțise în repetate rânduri că preotul era „pe urmele lui“, deși nu-i era limpede în ce fel. Mereu se creau tot felul de legături nocive și nefericite între George și oamenii din jur, cel mai mic incident putea să genereze o legătură, să-ți facă un dușman. Aceste legături erau funiile cu care oamenii încercau să-l imobilizeze, să-l prindă în plasă ca pe o pradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
perspectivă nu prezenta altă atracție pentru el decât aceea de a acționa în virtutea unui destin ireal. Nu mai încerca acum nici o „curiozitate romantică“, nici o ardoare de a răspunde unei provocări. Ceea ce simțea, în timp ce înota atât de retras și atât de nefericit sub cupola de aburi nu era decât un neastâmpăr, o dezgustătoare sete de aventuri erotice. Până atunci, se simțise perfect nepăsător. Acum era forțat să se gândească la fete. Foarte bine. Își spuse din nou: „Da, John Robert mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de a-l vedea, de a fi cu el, ajunsese ca un fel de durere bolnăvicioasă care, treptat, lua înfățișarea unui destin. Dar în bezna acestei dureri strălucea o infimă scânteie de bucurie sau mai curând de speranță. George era nefericit, izgonit, singur. Numai ea îl iubea cu adevărat și îl putea salva de el însuși. Firește, Diane auzise (doamna Belton avusese grijă de acest lucru) zvonurile care circulau prin Institut, anume că George o ucisese pe Stella și-i ascunsese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
înfrânt, de parcă n-ar fi putut supraviețui într-o lume în care spiritul feroce al lui John Robert exista doar ca să-l insulte în asemenea hal. Pentru prima dată, George simți un suflu de moarte. Relația lui cu Rozanov fusese nefericită chiar de la bun început, otrăvită de gelozie și umilințe, teamă și dorințe frustrate, totuși continuase și constituise, așa cum adeseori asemenea nefericiri pot constitui, o rațiune de existență, un obiectiv al visurilor, un imbold, un pinten, dar nu un pumnal în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
că e cu putință? Am nevoie de tine, Hattie, tânjesc după tine. Of, Doamne, ce stupid, câtă slăbiciune din partea mea să-ți vorbesc așa... — Nu-ți face griji, sunt bine, spuse Hattie. Aș vrea doar foarte mult să nu fii nefericit. Îngrozită de efectul pe care presupunea că îl avusese o asemenea declarație asupra lui John Robert, însuși, Hattie nu putea săși dea seama de enormitatea spuselor acestuia și nu știa cum să-l liniștească, să exprime mila care o invadase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]