987 matches
-
iau în calcul doar costurile medicale pentru principalele boli asociate cu fumatul, concluzia autorilor acestui studiu rămâne aceiași chiar și în urma includerii costurilor celorlalte boli pentru care fumatul reprezintă un factor important de risc sau ale bolilor de care suferă nefumătorii ca urmare a "fumatului pasiv" (Jan J. Barendregt et al, "Replies", în New England Journal of Medicine, 338, 7, 1998 pp. 470-472). 68 Stephen Wilkinson, "Smokers' Rights to Health Care: Why the `Restoration Argument' is a Moralising Wolf in a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
măsurate printr-un cromatograf de gaze. Rezultatele au arătat că fumătorii practicanți de jogging au avut niveluri de monoxid de carbon, semnificativ mai mici decât fumătorii care nu practică activități sportive, iar valorile joggerilor fumători ar fi comparabile cu ale nefumătorilor (Kai-Hong Kam, J., 1980). Fitness-ul aerobic, ca și concept terminologic regăsit în unele surse bibliografice, abordează optimizarea capacității aerobe din punct de vedere al eficienței activității depuse de sistemul cardio-respirator. În opinia noastră, relația dintre jogging și fitness-ul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
de risc pentru bolile obstructive pulmonare cronice. PrevalenŃa bronhopneumopatiei obstructive cronice și a astmului bronșic este mult crescută în cazul fumătorilor activi. PacienŃii fumători cu bronhopneumopatie obstructivă cronică au un risc de deces de 10 ori mai mare faŃă de nefumători. Fumatul reprezintă de asemenea, o cauză principală a astmului bronșic infantil, fiind raportate anual, 8000-26000 cazuri noi în Statele Unite ale Americii. Fumatul activ și pasiv se asociază cu o creștere a incidenŃei bolilor cardiovasculare. Riscurile cresc direct proporŃional cu consumul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
diagnosticate anual, 30000 de cazuri noi de neoplasm bronhopulmonar datorate fumatului, iar cazurile noi aparŃinând patologiei cardiovasculare atribuite fumatului reprezintă 80000-90000. Riscul de cancer la fumătorii activi a fost estimat ca fiind de 7,8 ori mai mare faŃă de nefumători și este independent de sex. Fumatul constituie un factor de risc în apariŃia mai multor tipuri de cancer: bronhopulmonar, al cavităŃii bucale, faringian, laringian, esofagian, renal, pancreatic, gastric, de vezică urinară, de piele, hepatic, precum și a leucemiilor și limfoamelor. Riscul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
atopiei și a hipersensibilităŃii la metacolină. De asemenea, într-un vast studiu populaŃional retrospectiv, incluzând 15813 adulŃi care au completat un chestionar privind fumatul, s-a identificat o rată înaltă a astmului bronșic, semnificativă statistic la femeile fumătoare, comparativ cu nefumătoarele, evidenŃă neobiectivată la subiecŃii de sex masculin. În plus, studiile au arătat că fumatul este un factor de risc important pentru dezvoltarea astmului bronșic la subiecŃii nonatopici și la vârstnici. PacienŃii fumători cu astm bronșic prezintă o simptomatologie mai severă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
studiile au arătat că fumatul este un factor de risc important pentru dezvoltarea astmului bronșic la subiecŃii nonatopici și la vârstnici. PacienŃii fumători cu astm bronșic prezintă o simptomatologie mai severă, nevoie de tratament suplimentar și prognostic negativ comparativ cu nefumătorii. Fumul de tigară s-a dovedit a fi cauză de bronhoconstricŃie. VEMS-ul scade ca răspuns imediat la inhalarea fumului de Ńigară, ceea ce conduce la ideea că astmaticii cu un declin sever al funcŃiei pulmonare ar putea fi în mod
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
scade ca răspuns imediat la inhalarea fumului de Ńigară, ceea ce conduce la ideea că astmaticii cu un declin sever al funcŃiei pulmonare ar putea fi în mod special susceptibili la fumul de Ńigară. Fumătorii cu astm bronșic atopic comparativ cu nefumătorii răspund mai slab la adenozină administrată inhalator, ceea ce denotă diferenŃele din punct de vedere al inflamaŃiei căilor aeriene între cele două grupuri. Totodată, fumătorii cu astm bronșic prezintă exacerbări mai frecvente, determinând mai multe prezentări în urgenŃă, precum și o rată
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
administrată inhalator, ceea ce denotă diferenŃele din punct de vedere al inflamaŃiei căilor aeriene între cele două grupuri. Totodată, fumătorii cu astm bronșic prezintă exacerbări mai frecvente, determinând mai multe prezentări în urgenŃă, precum și o rată crescută a spitalizărilor comparativ cu nefumătorii. Fumatul la pacientul cu astm bronșic contribuie la declinul funcŃiei pulmonare, la un nivel superior oricărui alt factor de risc pentru această afecŃiune. Studiul Copenhagen City Heart Study care a urmărit pacienŃi cu astm bronșic timp de 15 ani a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
un nivel superior oricărui alt factor de risc pentru această afecŃiune. Studiul Copenhagen City Heart Study care a urmărit pacienŃi cu astm bronșic timp de 15 ani a demonstrat un declin mai important al funcŃiei pulmonare la fumători faŃă de nefumători, scăderea VEMS fiind de 33 ml pe an la nefumători și de 58 ml la fumători. Un studiu incluzând 4000 pacienŃi cu astm bronșic, cu limitele de vârstă ale subiecŃilor 18 30 ani, urmăriŃi pe o perioadă de 10 ani
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
afecŃiune. Studiul Copenhagen City Heart Study care a urmărit pacienŃi cu astm bronșic timp de 15 ani a demonstrat un declin mai important al funcŃiei pulmonare la fumători faŃă de nefumători, scăderea VEMS fiind de 33 ml pe an la nefumători și de 58 ml la fumători. Un studiu incluzând 4000 pacienŃi cu astm bronșic, cu limitele de vârstă ale subiecŃilor 18 30 ani, urmăriŃi pe o perioadă de 10 ani, a relevat o scădere a VEMS de maxim 8,5
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de 58 ml la fumători. Un studiu incluzând 4000 pacienŃi cu astm bronșic, cu limitele de vârstă ale subiecŃilor 18 30 ani, urmăriŃi pe o perioadă de 10 ani, a relevat o scădere a VEMS de maxim 8,5% la nefumători și de 11,15% la fumători. S-a dovedit că fumatul a mai mult de 15 Ńigări pe zi se asociază cu un declin mai sever al funcŃiei pulmonare, scăderea VEMS la acești pacienŃi fiind de 17,8% la 10
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
se asociază cu un declin mai sever al funcŃiei pulmonare, scăderea VEMS la acești pacienŃi fiind de 17,8% la 10 ani (72Ă. Răspunsul la tratamentul cu glucocorticoizi este, de asemenea, scăzut la pacienŃii cu astm bronșic fumători, faŃă de nefumători. Fumatul determină și creșterea metabolizării diferitelor medicamente prin inducŃie enzimatică. Citocromul P450 este responsabil pentru metabolismul teofilinei și s-a dovedit că eliminarea acestui medicament este crescută cu 60-100% la 32 fumători, comparativ cu nefumătorii. RenunŃarea la fumat reduce eliminarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
astm bronșic fumători, faŃă de nefumători. Fumatul determină și creșterea metabolizării diferitelor medicamente prin inducŃie enzimatică. Citocromul P450 este responsabil pentru metabolismul teofilinei și s-a dovedit că eliminarea acestui medicament este crescută cu 60-100% la 32 fumători, comparativ cu nefumătorii. RenunŃarea la fumat reduce eliminarea teofilinei cu 35%, la o săptămănă de la sistarea fumatului. ÎÎn concluzie, fumatul determină multiple efecte negative la subiecŃii cu astm bronșic, atât asupra simptomatologiei, cât și asupra controlului terapeutic și asupra prognosticului bolii. 3.2
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
funcŃiilor celulare, oxidarea LDL și leziuni endoteliale. AntioxidanŃii endogeni sunt consumaŃi în condiŃiile creșterii stresului oxidativ, indus de fumat. S-a constatat o scădere a nivelurilor serice de vitamina C (acid ascorbică la 33 fumătorii activi și pasivi, comparativ cu nefumătorii, în condiŃiile unui aport vitaminic similar. Expunerea acută la fumatul pasiv a subiecŃilor sănătoși, 30 minute la fumul generat de 16 Ńigări, a determinat o scădere a nivelului seric de vitamina C cu o treime. Carotenoizii, un alt grup important
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cardiovasculare (84Ă. Fumatul activ crește concentraŃia markerilor stresului oxidativ, rezultaŃi în urma peroxidării lipidelor, oxidării proteinelor și modificărilor ADN-ului. Izoprostanii, markeri ai peroxidării lipidelor și ai leziunilor oxidative in vivo, au un nivel plasmatic mai crescut la fumători, comparativ cu nefumătorii și concentraŃiile lor scad la câteva zile de la întreruperea fumatului, cu atingerea normalităŃii la aproximativ patru săptămâni de sevraj (85Ă. S-a demonstrat că proteinele oxidate, un alt marker al stresului oxidativ, au concentraŃii serice mai înalte la fumători comparativ
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
concentraŃiile lor scad la câteva zile de la întreruperea fumatului, cu atingerea normalităŃii la aproximativ patru săptămâni de sevraj (85Ă. S-a demonstrat că proteinele oxidate, un alt marker al stresului oxidativ, au concentraŃii serice mai înalte la fumători comparativ cu nefumătorii. Un studiu desfășurat în 2008, pe un număr de 1122 subiecŃi, a avut ca obiectiv investigarea efectelor fumatului pasiv, mediate de stresul oxidativ asupra sistemului cardiovascular (86Ă. Rolul stresului oxidativ a fost evaluat prin studierea interrelaŃiilor între deficitul de glutation
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
stresul oxidativ au fost evaluate în diverse studii prin măsurarea dilataŃiei flux-mediate (FMDĂ la nivelul arterei brahiale și, respectiv a nivelului de 8-izoprostan ca parametri indicatori. La fumători FMD este mai redusă, iar nivelul de 8-izoprostan mai crescut, comparativ cu nefumătorii. La nefumători s-a constatat descreșterea FMD și creșterea nivelului de 8-izoprostan în urma expunerii la fumul de Ńigară după aproximativ 30 minute. Au fost descrise efectele distructive directe ale fumatului asupra celulelor endoteliului vascular, exprimate prin creșterea numărului de celule
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
au fost evaluate în diverse studii prin măsurarea dilataŃiei flux-mediate (FMDĂ la nivelul arterei brahiale și, respectiv a nivelului de 8-izoprostan ca parametri indicatori. La fumători FMD este mai redusă, iar nivelul de 8-izoprostan mai crescut, comparativ cu nefumătorii. La nefumători s-a constatat descreșterea FMD și creșterea nivelului de 8-izoprostan în urma expunerii la fumul de Ńigară după aproximativ 30 minute. Au fost descrise efectele distructive directe ale fumatului asupra celulelor endoteliului vascular, exprimate prin creșterea numărului de celule endoteliale distruse
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la fumătorul cronic, se exprimă printr-
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
precoce, anterior creșterii catecolaminelor. Administrarea de nicotină prin plasture transdermic produce o creștere minimă a presiunii arteriale diastolice, la 2-4 ore după administrare, la persoanele normotensive, nu și la hipertensivi. În același timp, dozarea tromboxanului B2 a demonstrat creșteri la nefumători, dar nu și la fumătorii hipertensivi sau normotensivi, unde nivelurile tromboxanului erau crescute anterior administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
și la fumătorii hipertensivi sau normotensivi, unde nivelurile tromboxanului erau crescute anterior administrării de nicotină. Fumatul interacŃionează cu medicaŃia antihipertensivă: scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
scade efectul beta-blocantelor și al amlodipinei. La pacienŃii fumători s-a dovedit un risc suplimentar de infarct miocardic faŃă de nefumători. Trialul multicentric GISSI-2 efectuat pe un număr de 916 bolnavi cu infarct miocardic a arătat că în comparaŃie cu nefumătorii, sporirea riscului relativ de apariŃie a infarctului miocardic la fumători se prezintă astfel: creștere de 1,3 ori la foștii fumători, de 2 ori la subiecŃii care fumează sub 15 Ńigări pe zi, de 3,1 ori la cei care
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a arătat că riscul relativ coronarian scade de la 3,5 la 1,5 pentru 42 bărbaŃi și de la 4,8 la 1,6 pentru femei după renunŃarea la fumat. După 4-6 ani de la oprirea fumatului, riscul devine comparabil cu al nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de nefumători. La nivelul vaselor cerebrale fumatul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
riscul devine comparabil cu al nefumătorilor. În plus, vârsta la care survine infarctul miocardic s-a demonstrat a fi mai redusă în medie cu 13,8 ani la bărbaŃi, respectiv 3,6 ani la femei, în cazul fumătorilor, faŃă de nefumători. La nivelul vaselor cerebrale fumatul produce vasodilataŃie acută și creșterea fluxului sangvin la nivelul scoarŃei cerebrale cu aproximativ 15%. Aceste efecte acute ale expunerii la fumul de Ńigară sunt mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]