438 matches
-
În Washington? Nu prea cred. Clar, ori era pe punctul de a‑și pierde mințile, ori Îi făcea o plăcere sadică să mă vadă pe mine pierzându‑mi‑le. Dar eu fiind idioata drept care mă lua, am vorbit iar pe negândite: — O, Miranda, sunt foarte sigură că The New York Post nu scrie articole despre restaurantele din Washington. Se pare că ei nu vizitează și nu scriu articole decât despre localuri situate În New York. — Și tu Îți Închipui că e amuzant ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de vină... — Vrea să scrie o carte despre asta... — Mulți vor, dintr-odată, să scrie cărți. Pe vremea lui Zevedei, oamenii gândeau mai mult decât vorbeau și mai ales decât scriau. Acum e exact pe dos. Vorbesc și scriu pe negândite. Te mai miri că lucrurile merg cum merg ? ! — Întotdeauna lumea face anumite lucruri întrecând măsura, medită Vocea. Mereu altceva, dar mereu prea mult. — Așa zicea și taică-meu... Lumea nu știe să-și păstreze cumpătul... — De-aia existăm noi... adăugă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în care te gândești la moarte și vorbești cu ea. — De ce să te mai gândești la moarte ? cugetă popa și, într-adevăr, în starea în care era, moartea părea ultimul lucru la care să se gândească. Moartea vine, oricum, pe negândite. Dar se dezmetici și rămase cu paharul la jumătate : Adicătele... cum ? Să afurisești moartea ? — Tot ce nu vrei să ți se întâmple merită să fie afurisit. Afurisești și scapi... Popa bău și asta îl făcea să-și exprime tot mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
gemu : Dacă mă lăsați în pace, n-o să spun nimic... — ăia la care spuneai mata nu mai sunt, șuieră Maca. Și pe ăștia noi îi doare undeva de ce- ai putea să le spui... Bătrânul vru să replice repede, pe negândite, dar se înecă, tușind la fel de uscat. — De ce ne faci hoți ? întrebă Tili, împungându-l cu degetul în piept, acolo unde, ascunzându-și punga de plastic, îl durea cel mai tare. Ce ți-am furat ? — Nu sunteți hoți, gemu bătrânul. Hoții
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în Normandia. Din acel moment, tânăra așteaptă cu sufletul la gură victoria, care îi pare "atât de apropiată și atât de îndepărtată". Ca mulți francezi, trăiește aceste zile de vară într-o stare vecină cu beția amoroasă. Tânăra trece pe negândite de la o "clipă de speranță nebună" la "o perioadă de descurajare totală", de la o "exaltare extremă la o stare de împietrire". Suntem descumpăniți cu toții, scrie ea pe 23 iunie 1944. Ai impresia că nu se întâmplă nimic. Ofensiva engleză s-
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
distorsiune față de elanurile prometeice ale proiectului social impus. Spiritele împietresc într-un fixism științific și, dacă unii gîndesc că puterea minte, ei nu vor merge pînă la a pune în discuție adevărul și obiectivitatea științei. Relativul este de neconceput, de negîndit. Afectivitatea va fi amăgită de spectacolul pe care națiunea îl creează puțin cîte puțin pentru ea însăși și pentru lume, despre care este convinsă că o privește. În sfîrșit, există o ordine care domnește și această ordine, care nu mai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conceptele ei, că le putem ignora. Ele trebuie să aibă totuși o valoare, de vreme ce au permis să descriem și să arătăm ceea ce alte științe au omis să vadă, anume o realitate pe care ele continuă să o neglijeze, considerînd-o de negîndit. Iar efectul lor, pe care-l vom analiza de-a lungul prezentei scrieri, continuă să fie considerabil. Pot afirma fără nici o reticență că, alături de economia politică, psihologia maselor este una dintre științele omului ale căror idei au făcut istoria. Vreau
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
operă care, în mod normal, poate merge la fel de bine pe propriile-i picioare, doar pentru că au închis ochii la contextul istoric și științific în care aceasta a prins contur. De aceea, dar și pentru că au considerat că e imposibil, de negîndit chiar, că de la un anumit moment ea ar fi putut întoarce spatele psihologiei individului, întîmpinînd-o frontal pe aceea a mulțimilor. Din momentul în care ignorăm această psihologie a socialului, toate scrierile pe care Freud i le-a consacrat trec, într-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
între Aton și Regele-Soare. Întreaga lor ființă trup, simțire, gîndire se răzvrătea contra poruncilor unei religii care se apleca atît de puțin asupra celor omenești. Împotriva unei zeități apărînd precum ne-o arată Schonberg în opera Moise și Aaron: "De negîndit pentru că-i nevăzut, veșnic același, nemărginit, atotputernic". Și de-ar fi fost doar atît. Dar cînd o învățătură se află în faza ei de revelație, adică vine din afară pentru o grupare de indivizi, ea atinge doar intelectul acestora. Li
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
număr variabil în multe legiuni, in castellis și în ipsa castra, exprimă o infiltrare metodică și generală în diferitele sectoare ale armatei, oriunde s-ar fi aflat acestea. Din scrierile unor autori creștini cunoaștem delimitarea locurilor, cele mai simple și negândite, unde ajunsese propaganda creștină în secolele II-III: o minune a voinței omenești. În timpul lui Tertulian, Evanghelia era cunoscută de populațiile getulilor, în mijlocul popoarelor care se învecinau cu maurii, în peninsula Iberică, în diferitele regiuni ale galilor, în teritoriile britanilor inaccesibile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
noastră. Într-adevăr, nu au mai fost suficiente nici focul sau fierul, nici răstignirile, nici sfâșierile animalelor sălbatice și nici adâncurile mării profunde. După falimentul persecuției dioclețiene, declarate solemn de către Galerius (311), și finalul tragic al opozanților creștinismului, era de negândit ca Licinius, care își dăduse acordul în promulgarea rescriptului de la Milano (313), deși era de credință păgână convinsă, să se fi ridicat împotriva creștinilor și a religiei lor. De fapt, persecutând creștinii, Licinius voia să-l umilească pe Constantin, care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
trap. (Lipsa de măsură În autoaprecieri duce la formularea unor dorințe prea ambițioase, care Întrec cu mult posibilitățile proprii de a le realiza: „Puii care vor să zboare Înainte de vreme cad și se prăpădesc”.) „Ferește-te să nu ajungi pe negândite Într-un post căruia să nu-i poți face față, ca să nu trebuiască să pari ceea ce nu ești.” (G.Cr. Lichtenberg) Cine nu vrea când poate, atunci când vrea nu poate. (Degeaba vrei, de exemplu, să faci la bătrânețe ceea ce ai fi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
frumos încât nimeni/ Nu are timp să renunțe/ La verdele tău cimitir,/ Țărână bogată în sare/ Depusă din lacrimi pe care/ Albii de râuri le duc/ Și le umplu cu pești,/ Și plânsul îți e roditor,/ Mamă fără odihnă/ Și negândită crescând/ Mieii în oi spre jertfire,/ Din morți extrăgând ierburi vii/ Și din suferință iubire./ Pace și liniște ție,/ Dăruitoare nebună/ Sub cerul de sânge uitat/ Și vânăt de frig, noapte bună". (Acoperită de rouă) Imaginile care triumfă în fața cuvintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
conștiinței mele sunt de fapt experiențe ale autoreflectării Eului meu În raport cu el Însuși. Ele nu reprezintă și nici nu reproduc moartea persoanei. Eul gândește moartea propriei sale persoane ca pe o negare a vieții acesteia. Dincolo de asta, totul devine de negândit. Ceea ce poate fi gândit este numai anticiparea morții, pregătirea acesteia, așa cum vom arăta mai departe. Dacă moartea este condiționată de suprimarea funcțiilor vitale ale trupului, ce se va Întâmpla În cazul acesta cu Eul, cu sufletul? Putem oare accepta că
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
importante din afacerile Clearsstream sau altele exercită un impact complex și multiplu asupra opiniei publice. Discreditând clasa politică, pot produce o dezangajare a politicii la scară largă. În principiu, ne-am putea aștepta ca efectul de asimilare care este esențial negândit și instinctiv să aibă un mai mic impact asupra cititorilor cunoscători ai presei care se informează în profunzime asupra cauzelor scandalului și sunt capabili să distingă lucrurile. Însă asta nu se întâmplă: cititorii frecvenți sunt cei care cedează cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
posibilitatea contingenței. Iluminismul rațional a pornit greșit de la ambiția de a-și neglija limitele, ca și când acceptarea acestora ar fi făcut irezistibilă asumpția că există ceva (nedescris, nedemonstrabil, nevizibil, neperceptibil) dincolo de limite. Trebuiau să fie ocolite disjungerile de genul „gânditul și negânditul”, „descrisul și nedescrisul” ș.a.m.d. pentru a asigura noncontradicțialitatea întregului rațional. Marea greșeală a iluminismului rațional a fost ocolirea contradicțiilor pentru a întemeia ceva pur ca metodă cognitivă prin experiment. Funcția cunoașterii experimentale este să dovedească faptul imposibil că
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
-și aleg reprezentanți însărcinați să dezbată, să decidă în numele lor. Noțiunea de reprezentare nu-și găsește locul în ideea de dêmokratia. A reprezenta, a se lăsa reprezentat în instanțele de dezbatere, de decizie și de control (Adunare, Consiliu) este de negîndit, de neimaginat. Din moment ce toți cetățenii sunt membri ai Adunării, avînd posibilitatea de a fi voluntari pentru un loc în Consiliu, ideea de reprezentare o contrazice pe cea de dêmokratia: este o imposibilă, un nonsens pentru Atenieni. Folosită în mod curent
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ce putem concepe; ce am prevăzut, ce prevedem, ce sperăm, ce visăm. Imposibilele noastre sunt ceea ce nu ne vedem făcînd sau zicînd; ceea ce nu acceptăm, ceea ce respingem, refuzăm să credem și să vedem; ceea ce pentru noi este de neconceput, de negîndit, de nespus. Un posibil, un imposibil este un eveniment, în sensul larg al termenului. Un același eveniment poate fi în același timp un posibil și un imposibil: pentru împăratul Moctezuma, era și posibil și imposibil ca spaniolii să fie zei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ușor cu un deget În tâmplă. — Nu-s prea iute la asta, a adăugat. Am nevoie de timpul meu, ca să-mi fac o părere despre ceva. Înțelegi? - Vin dintr-o familie de țărani. Oameni care nu luau niciodată hotărâri pe negândite. Cercetau cerul, norii, culoarea țărânii. De asta depindeau apoi bogăția recoltei, ravagiile făcute de vremea proastă, de grindină ori Înghețuri. A amuțit iar, privind tot marea și coasta frântă. La sfârșit, și-a scos ochelarii și a Început să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
albastru-Închis. - Olvido era pe ducă, a insistat Faulques. Croatul l-a auzit. Un fâșâit pe jos, un tremur printre copaci. Pictorul de război a atins mânerul cuțitului, dar a rămas așa, cu degetele pe el, fără să-l Înșface. Pe negândite, se simțea atât de obosit, că s-ar fi culcat acolo. La urma urmelor, gândea, ceea ce urma să se Întâmple se Întâmpla de patru sute cincizeci de milioane de ani. Era ceva la fel de comun ca viața și universul. Și era târziu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cu intuiții divine, în fața căruia soția se prosternă religios. Un solid succes, meritat și acesta, a avut comedia Titanic-vals de Tudor Mușatescu, în care se produce tot un om umil și de treabă, Spirache, funcționar la prefectură și câștigător pe negândite a cincizeci de milioane, ce nu-i modifică deloc onestitatea funciară. De un singur efect comic este scena cu pălăria. Eroul și-a cumpărat o pălărie cu 400 de lei și fiindcă i se pare că a fost păcălit cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Todorov. De asemenea, Harari consideră că în pofida opoziției radicale pe care o susțin, cele două mișcări împărtășesc o oarecare complementaritate, deconstrucția conceptului de reprezentare, de pildă, nefiind posibilă în lipsa "instituției/doctrinei structuraliste a semnului", astfel încât "atitudinea poststructuralistă este literalmente de negândit în lipsa structuralismului"58. Dacă poststructuralismul trebuie evaluat în funcție de structuralism, și postmodernismul pare a necesita o discuție prin raportare la poststructuralism, ale cărui teze le preia într-o anumită măsură. De asemenea, aceeași dificultate a încadrării unui gânditor în interiorul unui curent
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se arată a fi mai puternic decît glasul simțurilor. Recomandă, În toate, „tarea răbdare” și, Într-un Răspuns la plîngerea unui Înșelat de o femeie, se arată sceptic privitor la femei: „Eu știu că ele și adormite Izdovesc lucruri mai negîndite... .................................................... Din multe pătimi eu am știință, Ș-aș zice multe de-a lor ființă, Dar e un lucru ce treaba strică! De femei, frate-ți spui drept, mi-e frică!” Învinuirea, care a devenit deja o tradiție În poezia Văcăreștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acestor regiuni mult timp destinate fabricării de arme de război, cărora ele le-au fost cele mai constante victime. "Solidaritatea de producție care va fi astfel legată va demonstra că orice război între Franța și Germania devine nu numai de negîndit, dar practic imposibil. Stabilirea acestei unități puternice de producție deschisă tuturor țărilor care vor dori să participe la ea, tinzînd să furnizeze tuturor țărilor pe care ea le va reuni elementele fundamentale ale producției industriale în aceleași condiții, va pune
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
egal cu partidul. Nu, tovarăși. Niciodată n-am avut acest sentiment. Niciodată n-am avut această tendință personal. Că o fi fost vreun nebun pe undeva, e posibil să fi fost. Că au fost anumite elemente care au luat măsuri negândite, au fost, dar toate aceste slăbiciuni pe care le-am combătut, le combatem și acum și le vom combate și în viitor. Eu consider, tovarăși, că în problema aceasta, într-adevăr a aparatului acesta care are de dus o activitate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]