1,416 matches
-
de nume. Aceste alianțe periferice consolidau clanul. Pentru asta era nevoie de exploratori în noua societate, în scopul recrutării de forțe. Un Hangerliu nu era bun de asemenea lucru. El cobora la mahala și la țară, păstrîndu-se astfel impermeabil. Maeștrii negociatori erau Gaittany și madam Farfara. Ei descopereau puterile zilei, pe Pomponescu, pe Saferian Manigomian, chiar pe Ioanide într-un fel, îi frecventau, îi măguleau, fără a-i introduce însă înainte de vaccinul prin căsătorie în tagma lor, cu mici excepții, mai
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
inel al unei forțe oculte ce determinase probabil și chemarea sa în minister. Și într-adevăr, Gaittany nu fusese străin de acest eveniment. Înainte de a se face un demers direct asupra lui Pomponescu, se încercase o tatonare indirectă prin Gaittany, negociator prin excelență. Acesta intui că madam Pomponescu era factorul determinant și, profitând de faptul că Smărăndăchioaia o frecventa, aruncă un prim mesagiu. Primind știri favorabile, trimise pe madam Valsamaky-Farfara cu misiunea specială de a vesti că, în caz de acceptare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai multe secte moderne, atribuind acest caracter serviciilor libere și private, caută să transforme profesiile în funcții. Aceste secte se ridică cu forță împotriva a ceea ce ele numesc intermediarii. Ele ar suprima cu plăcere capitalistul, bancherul, speculatorul, antreprenorul, negustorul și negociatorul, acuzându-i că se interpun între producție și consum pentru a smulge recompense de la ambele fără a le furniza nicio valoare. Sau mai degrabă ele ar dori să transfere statului munca pe care aceștia o îndeplinesc, căci această muncă nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trezesc suspiciuni. Totuși, nici unora, nici altora nu le place să știe că trezesc neîncredere. Dar femeile nu au aceeași reacție fiziologică în fața suspiciunii. În opinia lui Zak, femeile sunt pur și simplu fiziologic „mai neutre”. Ele sunt probabil mai buni negociatori pentru că nu dau răspunsuri încărcate de emoții și negocierea se bazează pe un raport de încredere/neîncredere acordată celuilalt. În schimb, Zak a descoperit că femeile care participau la „jocul încrederii” și se aflau în perioada ovulației trimiteau vizibil mai
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
simbolistică și un întreg ritual pentru recunoașterea victoriei și înfrângerii (de exemplu, drapelul alb sau mâinile ridicate) sau pentru trecerea de la conflict deschis la negocieri. Încă din preistorie, una din primele reguli deprinse enunță că nu există negocieri fără pro-tecția negociatorilor. Este vorba, evident, de norme de comportament minimale. Mare parte a achizițiilor istorice merg ceva mai departe decât atât: ele pun bazele înțelegerii pe regulile elementare de funcționare a societății și pe locul ocupat de persoană în colectivitate. Achizițiile istorice
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
decât cu grave tulburări și, câteodată, prin revoluții. În ceea ce privește pacifiștii și partizanii acțiunii ferme, trebuie să recunoaștem că "porumbeii" sfârșesc "în tigaie", în timp ce "șoimii" pot ajunge în situații al căror control le scapă: este cazul războaielor nedorite de nimeni. Un negociator ferm, cu o inimă pacifistă este oare de domeniul imposibilului? În sfârșit, conflictul dintre adepții revigorării consumului și cei care strâng punga poate fi depășit prin metoda stop and go, care imită mișcarea piciorului unui șofer, apasând, după necesitate, pedala
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cele mai multe ori adoptarea rapidă a unor acte normative, nu este deloc așa, întrucât nu este necesar ca cele opt etape expuse mai sus să fie parcurse de fiecare dată când se adoptă un act normativ. Parlamentul a primit statutul de negociator în ceea ce privește legislația comunitară odată cu dreptul de a se opune fie la o doua citire, fie în timpul procedurii de conciliere. De menționat este faptul că în perioada 1994-2004, Parlamentul s-a folosit de dreptul său de veto de doar cinci ori
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
un caracter plurivalent. Trebuie să fie un membru eficace al echipei pe care o reprezintă, un om cu o gândire independentă și constructivă, un purtător de cuvânt al învățămîntului, o persoană capabilă să ia decizii și să rezolve probleme, un negociator, un bun cunoscător al problemelor financiare etc. 2. Rolul de conducător poate provoca multe griji, deoarece niciodată nu vor exista suficiente resurse pentru a rezolva toate problemele, iar cele deja soluționate pot genera altele noi. Ajutînd un grup de elevi
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
care o conduce iese din starea stabilă. Rolul de distribuitor de resurse îl plasează pe manager în poziția de a decide cine primește și cât din aceste resurse, care pot fi: bani, forță de muncă, timp și echipamente. - Rolul de negociator îl pune deseori pe manager în situația de ,,a cântări" cui să ofere avantajele unei afaceri. Tipul de manager este dat de ansamblul de cunoștințe, calități și aptitudini pe care le posedă un grup de manageri și care le conferă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
autoritate a liderului este mic, iar in schimb, aria de libertate a subordonaților este mare, avem de-a face cu practicarea stilului de conducere democrat. Cele șapte comportamente ale conducătorului sugerează existența a patru stiluri de conducere : dictatorial (comportamental 1); negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de manager, de subordonați
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
și cunoștințele și experiențele subalternilor. El trebuie să-și organizeze informațiile, să le interpreteze, să fie capabil să le implementeze atunci când este necesar. Un manager are multiple roluri Într-un colectiv: trebuie să fie decident, creator, planificator, evaluator, Îndrumător educativ, negociator și coleg. Autoritatea se câștigă cu multă greutate Însă se pierde foarte ușor. Cauzele care duc la pierderea autorității sunt: setea de putere, lingușirea superiorilor, timorarea subordonaților, munca superficială. Nu există autoritate fără responsabilități și fără obligații de a răspunde
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
un caracter plurivalent. Trebuie să fie un membru eficace al echipei pe care o reprezintă, un om cu o gândire independentă și constructivă, un purtător de cuvânt al învățămîntului, o persoană capabilă să ia decizii și să rezolve probleme, un negociator, un bun cunoscător al problemelor financiare etc. 2. Rolul de conducător poate provoca multe griji, deoarece niciodată nu vor exista suficiente resurse pentru a rezolva toate problemele, iar cele deja soluționate pot genera altele noi. Ajutînd un grup de elevi
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
care o conduce iese din starea stabilă. Rolul de distribuitor de resurse îl plasează pe manager în poziția de a decide cine primește și cât din aceste resurse, care pot fi: bani, forță de muncă, timp și echipamente. - Rolul de negociator îl pune deseori pe manager în situația de ,,a cântări" cui să ofere avantajele unei afaceri. Tipul de manager este dat de ansamblul de cunoștințe, calități și aptitudini pe care le posedă un grup de manageri și care le conferă
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
autoritate a liderului este mic, iar in schimb, aria de libertate a subordonaților este mare, avem de-a face cu practicarea stilului de conducere democrat. Cele șapte comportamente ale conducătorului sugerează existența a patru stiluri de conducere : dictatorial (comportamental 1); negociator (comportamentul 2); consultativ (comportamentele 3, 4, 5); cooperator sau implicativ (comportamentele 6, 7). Conducătorii pot opta pentru unul sau altul dintre aceste stiluri de conducere, opțiunea lor fiind influențată de o serie de forțe care țin de manager, de subordonați
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
fiind și președinte în exercițiu al ei, între 1994 și 1997. Este, de asemenea, membru activ al Academiei Româno-Americane de Arte și Științe. Debutul și l-a consemnat în anul 1980, cu Masters of War, Makers of Peace/ Soldați și negociatori. În 1990 i-a apărut prima ediție a volumului care are acum o versiune românească. A publicat articole în "The New England Journal of History", "Romanian Civilization", "East European Quarterly", "South East European Monitor", "Revue romaine d'histoire", "Magazin istoric
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la 1 octombrie 1944 și bunurile pe care le deținea pe 31 decembrie 1944. În principiu, se răspundea cererii sovietice de pe 6 septembrie 1945284. La cea de-a opta ședință, de pe 8 octombrie 1946, Roy Melbourne și C. Vaughan Ferguson, negociatorii americani le-au prezentat sovieticilor listele în cauză. Echipa americană se simțea frustrată. La expunerea acestor liste, negociatorii le-au rezervat sovieticilor dreptul de a fi sau nu de acord cu probele. Indiferent ce hotărîre ar fi luat, aceasta avea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cererii sovietice de pe 6 septembrie 1945284. La cea de-a opta ședință, de pe 8 octombrie 1946, Roy Melbourne și C. Vaughan Ferguson, negociatorii americani le-au prezentat sovieticilor listele în cauză. Echipa americană se simțea frustrată. La expunerea acestor liste, negociatorii le-au rezervat sovieticilor dreptul de a fi sau nu de acord cu probele. Indiferent ce hotărîre ar fi luat, aceasta avea să fie reexaminată la un nivel mai înalt. Melbourne și Ferguson ajunseseră la concluzia că nu mai are
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Indiferent ce hotărîre ar fi luat, aceasta avea să fie reexaminată la un nivel mai înalt. Melbourne și Ferguson ajunseseră la concluzia că nu mai are nici un rost să se mai convoace alte ședințe. Efim Gurvici, șeful echipei sovietice de negociatori, avea nevoie de timp pentru a studia noile documente. Fără prea multă tragere de inimă, Melbourne și Ferguson au acceptat încă o întrevedere. După un interval de opt luni, pe 12 iunie 1947, Comisia s-a întrunit din nou. Sovieticii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Uniunea Sovietică nu fuseseră, însă, prea entuziasmate. Statele Unite și-au menținut poziția pînă pe 7 mai 1946, cînd Byrnes a acceptat propunerea anglo-sovietică privind păstrarea granițelor existente 338. Campbell își amintea de o convorbire avută cu James Dunn, unul din negociatorii americani, despre capitularea lui Byrnes. Dunn îi răspunsese: "Nu ne pasă chiar atît de mult. N-o să ne certăm de la atîta lucru"339. La Plenara din august, ungurii au venit înarmați cu hărți, dar în zadar 340. Articolul 2, din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
articolelor supuse restricțiilor de export, cu excepția unui număr de 47642. Însă, fiind înarmați cu dreptul de a face uz de sancțiunile prevăzute de paragraful 117D din Legea ECA, de Amendamentul Cannon și de CSN 91/1, pînă pe 26 ianuarie, negociatorii americani i-au putut convinge pe colegii lor europeni să accepte punctul de vedere al Washingtonului asupra majorității produselor. La două săptămîni după aceea, Departamentul de Stat atrăgea atenția CSN că toate țările vest-europene, mari producătoare și exportatoare, cu excepția Elveției
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trupele din zona de ocupație sovietică din Austria. Pe 18 iulie, la Geneva a avut loc întrunirea reprezentanților Marii Britanii, ai Franței, Statelor Unite și Uniunii Sovietice. Sovieticii nu erau dispuși să le permită delegaților occidentali să facă propagandă pe tema țărilor-satelit. Negociatorii comuniști au refuzat să dezbată această problemă ca punct al ordinii de zi. Sovieticii erau mult mai interesați de reunificarea germană, care a și devenit punctul central al întîlnirii la nivel înalt. Problema statelor-satelit a fost inclusă în expunerile reprezentanților
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin care condamna compania pentru faptul că acceptase să facă afaceri cu comuniștii. 1153 Decesul lui Gheorghiu-Dej, din 19 martie 1965, datorat unui cancer pulmonar, a înrăutățit și mai mult situația. Succesorul său, Nicolae Ceaușescu, și-a retras echipa de negociatori de la Washington. Discuțiile cu Firestone și Eximbank se complicaseră întratît încît condițiile stabilite inițial, în vara anului 1964, nu mai erau valabile 1154. Stagnarea negocierilor, la care se adaugă propaganda susținută împotriva companiei Firestone au forțat firma să suspende discuțiile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aibă relații normale cu noi", indiferent de sistemul politic intern pe care-l are. America își dorea "destinderea în profunzime, nu doar la suprafață"1339. Pe 3 august, în timp ce Nixon și Ceaușescu vizitau diverse clădiri și piețe în aer liber, negociatorii ambelor țări au convenit ca fiecare din cele două state să înființeze o bibliotecă în cealaltă țară. Biblioteca Română din New York City și Biblioteca Americană din București urmau să pună la dispoziția publicului cărți de referință, periodice, filme și benzi
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
separe "Clauza națiunii celei mai favorizate" de emigrare. Consilierii economici ai lui Nixon își dădeau seama că adoptarea Legii reformei comerciale era necesară pentru ca Statele Unite să-și sporească, pe plan comercial, competitivitatea în raport cu Europa de Est și Japonia. Mai mult decît atît, negociatorii americani aveau nevoie de o mai mare autoritate, garantată de acest proiect, la întrunirile GATT, care se apropiau. Și în sfîrșit, președintele putea foarte bine să admită că amînarea discutării proiectului nu putea împiedica Congresul să anexeze amendamentul Jackson-Vanik la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
149 fuseseră refuzate, dar erau acum reanalizate 1639. Înarmat cu această informație, Kissinger s-a întîlnit cu Jackson pe 6 martie. După prima întrevedere nu s-a ales, însă, cu nimic. Kissinger l-a caracterizat pe senator ca fiind un negociator feroce," care l-a încuiat printr-o problemă fără cale de ieșire". Jackson interpreta reacția sovieticilor la "cazurile dificile" ca o dovadă certă că aceștia fac cu atît mai multe concesii cu cît le ceri mai mult. Ca urmare, el
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]