720 matches
-
daca există vro perspectivă de-a putea înlătura din viața publică elementele ce nu sunt pentru viața publică, și anume pe aceia cari și-a făcut din politică, din precupețirea și specula sentimentelor și aspirațiilor naționale o meserie și o negustorie de toată ziua. Îndealtmintrelea noi nu găsim deloc atât de straniu ca publicitatea, fie ziaristică, fie parlamentară, să ia de motiv tocmai fenomenele; căci fenomenele izbesc vederea, nu cauzele ascunse. Decreșterea populației române din țară și creșterea elementelor străine e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu se prea fac. Dar vicleni comuni, cari nici idee au de țintele unei politici serioase, oameni ruinați prin joc de cărți și cari nu mai găsesc mijloace oneste de trăit, aceia în adevăr [î ]și fac din politică o negustorie și admit să vază cât se poate de scump plătită negustoria lor de fraze. Dar nu de opiniile d-lor Mărzescu și Vulturescu e vorba; dumnealor ar lua oricât li s-ar da, fără mult scrupul, mai ales când s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de țintele unei politici serioase, oameni ruinați prin joc de cărți și cari nu mai găsesc mijloace oneste de trăit, aceia în adevăr [î ]și fac din politică o negustorie și admit să vază cât se poate de scump plătită negustoria lor de fraze. Dar nu de opiniile d-lor Mărzescu și Vulturescu e vorba; dumnealor ar lua oricât li s-ar da, fără mult scrupul, mai ales când s-ar bucura de... încrederea țării. E vorba de comedia lăcrămoasă și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a fost cumpărătorul acestor conștiințe, nu mai vrea să continue această tristă meserie, daca dezgustul îl îneacă și se gândește cu dor la viața privată, cari pot să fie sentimentele țării, ce de cinci ani și mai bine plătește această negustorie? Cine nu știe afacerile scabroase (sau scârboase pe romînește) săvârșite de corifeii partidului, rechizițiile Mihălescu - warszawsky rămase nepedepsite, jocurile la bursă cu ocazia răscumpărării căilor ferate și a acțiunilor Băncii Naționale, bacșișurile luate cu ocazia {EminescuOpXII 129} împămîntenirilor evreilor denunțate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
PARVENIȚILOR.. "] Se pare cumcă tuturor parveniților le e rușine de mijloacele prin cari au ajuns atât de departe. Fără 'ndoială nici partidul liberal în genere, nici d. C. A. Rosetti îndeosebi, n-ar fi ajuns așa de departe fără zilnica negustorie de vorbe pe care au făcut-o de treizeci de ani încoace. Astăzi, când acești oameni, ridicați prin condei, și încă prin prost condei, au ajuns a lua inițiativa unor acte precum este încoronarea regelui româniei, e desigur o neagră
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
similare mai ieftin până în momentul când creștinul era ruinat. Apoi, urcând prețul la îndoit, [î]și scoteau, nu paguba, ci fondul ce le înaintase comunitatea religioasă pentru a putea ține concurență creștinului până 'l vor ruina. Apoi pășeau la alte negustorii, mai tare reprezentate, până ce-au ajuns a ruina în Moldova tot negoțul și toate meseriile creștine, monopolizîndu-le în mînile lor. Iată rele în contra cărora poporul nostru nu era deloc pregătit, pe cari nici nu le înțelegea, nici le putea înțelege
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ne pot da nici o soluțiune. De ce nu? Pentru că nu există soluțiune. Pe când adecă institutele citate mai sus dau credit pe averi existente, creditul mobiliar împrumută pe speranța că afaceri nerealizate, proiectate abia, vor avea o productivitate oarecare. Asta e curat negustorie pe pielea ursului care se află în pădure. Să presupunem că Societatea Creditului Mobiliar va emite acții a 500 franci una și va aduna în ladă cele 40 milioane pe cari le cere. Ce va face cu ele? Va cumpăra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lupta cea mare, care porți cu blândețe capul Încercărilor și slăvești pentru ele pe Iubitorul de oameni Dumnezeu Care poate să facă să dispară toate dintr‑o dată, dar le lasă să fie ca să‑ți fie și mai strălucitoare această bună negustorie. De aceea și noi nu Încetăm să te fericim”234. Scriptura zice : „Am trecut prin foc și apă și ne‑ai scos pe noi (Doamne - n.n.) la odihnăă (Psalmul 65, 11). Cei ce voiesc să placă lui Dumnezeu trebuie să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mănăstire, trebuie să observăm că acestea au fost influențate de legătura dintre sat și punctul de vamă. Pe lângă funcționarii și dregătorii care percepeau vama în funcție de cantitatea de mărfuri, măsurată în poveri, mulți alți săteni îndeplineau alte slujbe, asigurau paza, ajutau negustorii să-și poată scoate carele cu mărfuri din vadul Moldoviței și să le îndrepte pe calea care, cu multă îngăduință, o putem numi drum. Nu avem nici o mărturie că peste Moldovița ar fi fost un pod care să înlesnească trecerea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
au știut dintotdeauna să construiască din lemn. Trebuie să legăm prosperitatea de atunci a satului de punctul de vamă, care era o sursă de câștig și pentru locuitori, care prestau servicii de reparații, ofereau cai de schimb și găzduiau pe negustorii străini. De asemenea, venind în contact cu oameni și mărfuri au făcut un schimb activ procurând, în acest mod, cele de trebuință traiului, și, în principal, scule și unelte de bună calitate de la sașii din Bistrița. Așa cum s-a văzut
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
biserica. N.A. Bogdan, în monografia orașului Iași despre care am mai vorbit spune: Era aici loc de popas pentru toți cei care, venind în capitala țării, aveau nevoie de un răgaz înainte de intrarea în târg. Este vorba nu numai de negustorii sau călătorii diverși care veneau de la Galați sau de la Țarigrad, ci și de domnitorii care, după investitură veneau cu rădvanele și cu suitele pentru a-și ocupa scaunul domnesc. Răgazul alaiului noului domn era necesar și pentru ca aici să i
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de meșteșugari. O ramură a rascolnicilor ortodocși ruși, aparținând lui Filip Pustoriat, s-a refugiat în țara noastră, cam pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, din cauza persecuțiilor îndelungate din țara lor. În Iași s-au ocupat cu birjăria și cu negustoria, în alte regiuni din țară s-au remarcat ca buni terasieri (săpători) pe șantierele de construcții, ca buni legumicultori sau în nordul Dobrogei ca buni pescari. Numele de lipoveni este o prescurtare din filipoveni (adepții lui Filip) și vorbesc un
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
au fost spătarul Ioan Neculce 63 logofătul Constantin Catargiu 64, aga Manolachi Radu65, marele logofăt Neculai Cantacuzino 66 sau vornicul Vasile Ghica 67. Acest contingent a căpătat consistență prin aportul unor elemente specifice micii burghezii, ai căror exponenți erau îndeosebi negustorii evrei sau armeni; cei dintâi au emigrat, progresiv, în Principate, mai ales din Ucraina și Galiția, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, așezându-se, cu predilecție, în Moldova. Renumiți negustori și buni meșteșugari, evreii au fost folosiți îndeosebi
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar datoriile acumulate de unii săteni - atât din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
erau luate în arendă de negustorii evrei. Dacă valorificarea cerealelor, din această parte a țării, pe piața externă - așa cum am mai menționat - nu era rentabilă, datorită cheltuielilor suplimentare de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
Popovici a evadat din nou. De data aceasta nu a mai putut fi prins și a fost eliminat definitiv din armată. Se pare că a ajuns în Bulgaria, de unde s-a întors în 835. Stabilit atunci la Iași, a făcut negustorie cu fân, orz, porci și altele. în tovărășie cu un anume Iohann. începând din anul 837, a făcut negustorie pe cont propriu, cu pepeni și porcil(b. în 839, în urma unui denunț, a fost arestat din nou, datorită unui complot
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
din armată. Se pare că a ajuns în Bulgaria, de unde s-a întors în 835. Stabilit atunci la Iași, a făcut negustorie cu fân, orz, porci și altele. în tovărășie cu un anume Iohann. începând din anul 837, a făcut negustorie pe cont propriu, cu pepeni și porcil(b. în 839, în urma unui denunț, a fost arestat din nou, datorită unui complot pe care l-a pus la cale împreună cu alte persoane, Dintre cei implicați în acest complot, au fost arestați
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
nu de alta, dar se făcuse cald și nu mă atrăgea ideea să mă strecor prin talmeș-balmeșul dintre tarabe, să spun la fiecare două minute no, grazie 16, si, prego 17 și să încerc să scap de făcut conversație cu negustorii ambulanți. Pe aici, dacă faci greșeala să treci de la buongiorno 18 la formularea unei propoziții, iar dacă această propoziție începe cu potrebbe dirmi 19..., ești pierdut. Nu numai că o să ajungi să povestești ce cauți prin locurile astea, cine ești
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
Eminescu, având în frunte "temperatori care dau semnale de la Centru către periferie" (p. 142). Caragiale explică într-un articol ce este "Centrul", concluzionând că "partidele politice nu se întemeiază pe principii, ci "pe vederi și tendințe de parvenire personală... bună negustorie, dar tristă morală". Că are la bază forme degenerate "de Eros și Tanatos e desigur evident la o analiză profundă, căci ele funcționează sub chipul "consorteriei" în familie de tip Mafia și Camorra. Puterea vine din Eros și din teama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este, vai, chiar soarta noastră. Încât, propunând această situație-problemă, iscând firesc comentarii, ne întoarcem, de fapt, la întrebarea Dvs. de final: "De ce ocheanul imagologic eminescian (splendidă sintagmă n.n.) dezvăluie astăzi goala noastră rezistibilitate?" De ce? Tot Eminescu a răspuns: civilizația vorbelor, negustoria de principii, fuga de muncă, "desfrâul naturilor catilinare" / "nulități catilinare", caracterele "arare" etc. Și lista poate fi lungită... Și nu în ultimul rând "neunirea obștească", cum zicea Kogălniceanu, mesianicul nostru pozitiv (după formula impusă de G. Călinescu). Venind vorba de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Th. Codreanu ne încredințează cu privire la creatorul Jocului secund: "Obiectul (opera), prin Subiectul (autorul ei), a respins interpretările. În așa măsură, încât Ion Barbu a trebuit să părăsească poezia, gest similar cu exemplul celebru al lui Arthur Rimbaud. Acela, aparent, pentru negustorie; românul pentru matematică. Întrebarea care se pune este însă dacă rezistența în fața criticii o datorăm doar autorului sau și operei. A fost lesnicios să se dea vina pe temperamentul scriitorului. Asta înseamnă, totodată, să desparți, cartezian, opera de om, așa cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pentru a face față achitării taxelor și altor cheltuieli vitale. Din cauză că erau de obicei contractate în condiții cămătărești, plățile puteau face ca o familie să fie permanent îndatorată. În absența unor bănci agricole centrale, țăranii se împrumutau în general de la negustorii locali, de la moșierii bogați și de la notabilii satului. Vulnerabilitatea țăranilor în fața abuzurilor financiare este evidentă, avînd în vedere faptul că oamenii aceștia dominau sistemul politic local. Evident, lipsa puterii politice sau a reprezentării reale în guvern era motivul fundamental al
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
credință creștină puteau deveni cetățeni ai țării. Evreilor le era de asemenea interzis să cumpere proprietăți rurale. Datorită acestor restricții, ei aveau tendința de a se stabili în marile orașe, mai ales la București și Iași, unde se ocupau de negustorie și de mici meșteșuguri. În mediul rural puteau fi întîlniți ca arendași pe moșiile întinse, ca hangii, vînzînd în special băuturi alcoolice, și cămătari ocupații care îi puneau în conflict cu populația satelor. Prevederile Tratatului de la Berlin, care contraveneau celor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]