5,394 matches
-
care s-a înființat; ... h) USR justifică un interes legitim privat, în principal, și un interes public, în subsidiar, conform prevederilor art. 8 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004. În condițiile în care consilierii care dețin majoritatea politică aprobă hotărâri nelegale, singura posibilitate a reclamantului USR de a-și duce la îndeplinire programul politic este de a supune controlului instanței hotărârile respective; ... i) invocând prevederile art. 1 și art. 2 din Legea nr. 14/2003, recurentul-reclamant arată că, în condițiile în care
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
duce la îndeplinire programul politic este de a supune controlului instanței hotărârile respective; ... i) invocând prevederile art. 1 și art. 2 din Legea nr. 14/2003, recurentul-reclamant arată că, în condițiile în care autoritatea publică constituită aprobă un act administrativ presupus nelegal, partidul justifică interesul legitim privat pentru a interveni în vederea asigurării legalității actelor administrative adoptate de reprezentanții consiliului; ... j) se invocă interpretarea greșită a art. 5 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, arătând că aceste dispoziții
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
22. Din interpretarea dispozițiilor legale menționate se deduce concluzia îndreptățirii partidului politic de a sta în judecată, în calitate de reclamant, în acțiunea în contencios administrativ, în măsura în care invocă, în principal, o vătămare, prin emiterea/adoptarea actului administrativ considerat nelegal, a unui drept subiectiv sau a unui interes legitim privat privind calitatea sa de persoană juridică (existența, condițiile de desfășurare a activității, patrimoniu etc.), nu și în situația în care se invocă, în principal, o vătămare a obiectivelor politice. ... 23
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
Legea nr. 14/2003, se deduce îndreptățirea partidului politic de a sta în judecată, în calitate de reclamant, în acțiunea în contencios administrativ privind probleme de mediu, în măsura în care invocă, în principal, o vătămare, prin emiterea/adoptarea actului administrativ considerat nelegal, a dreptului/interesului legitim privat - în calitate de persoana juridică - și nu raportat la obiectivele sale cu caracter politic. ... ... ... VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 26. În condițiile în care, așa cum rezultă
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
instanța de contencios administrativ trebuie să verifice dacă prin actul administrativ, tipic sau asimilat, care face obiectul acțiunii s-a adus atingere unei situații juridice subiective. Instanța de contencios administrativ poate să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ nelegal, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris ori să efectueze o anumită operațiune administrativă. Totodată, în cazul în care reclamantul a solicitat acest lucru, instanța de contencios administrativ va hotărî și asupra despăgubirilor
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate. Contenciosul obiectiv are ca principal scop asigurarea legalității și promovarea intereselor generale, astfel că, prin acțiunea formulată, reclamantul urmărește să apere un interes legitim public. Obiectul acțiunii poate consta în anularea actului administrativ nelegal, obligarea autorității publice să emită un act sau un alt înscris ori să efectueze o anumită operațiune, fără însă a exista posibilitatea solicitării de despăgubiri pentru daunele materiale și morale cauzate. Controlul de tutelă administrativă este un control special exercitat
DECIZIA nr. 65 din 24 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263709]
-
publice care, potrivit propriilor legi de organizare și funcționare, dar și Legii nr. 554/2004, au atribuții specifice în ceea ce privește sesizarea directă a instanței de contencios administrativ dacă apreciază că un act administrativ (normativ sau individual, după caz) este nelegal ori afectează drepturile, libertățile și interesele legitime ale cetățenilor sau interesul public. Prin urmare, interesul general al societății este protejat de instituții publice cu competențe speciale în această materie, iar dispozițiile de lege criticate oferă aceeași posibilitate și persoanelor fizice
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
ca obiect soluționarea unei cereri formulate de autorul excepției privind acordarea unor despăgubiri, potrivit textului criticat. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care, în cazul privării nelegale de libertate, dreptul la repararea pagubei se acordă numai în situațiile expres și limitativ prevăzute de lege. În acest sens, se arată că aplicarea textului criticat trebuie să fie subordonată principiului constituțional al responsabilității statului față de persoanele care au
DECIZIA nr. 475 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264612]
-
alin. (2), ale art. 2, 3 , 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită
DECIZIA nr. 475 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264612]
-
pronunțate în cererea de atragere a răspunderii, cu trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe. În această situație, dacă procedura insolvenței ar fi închisă anterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorului-sindic, rejudecarea ar avea loc în afara procedurii, într-un cadru nelegal, cu un judecător-sindic dezînvestit de soluționarea oricărei cereri de natură judiciară aferente procedurii și cu un administrator judiciar/lichidator judiciar descărcat de atribuții. ... 96. Prin urmare, a doua concluzie care se impune este că, pentru a se putea închide procedura insolvenței
DECIZIA nr. 27 din 12 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264360]
-
un teren cu destinație agricolă situat în exteriorul activului cumpărat de investitor. Însă prin pct. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 859/2009 a fost modificat art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, realizând o operațiune nelegală de adăugare la lege [respectiv la art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001, modificată prin Legea nr. 249/2003] prin faptul că pentru activele ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinație agricolă restrânge obiectul concesiunii atribuite direct la terenurile
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
aferent activului“, o atare distincție neregăsindu-se în Legea nr. 268/2001 - actul normativ cu forță juridică superioară. În aceste condiții, pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, prin care s-a modificat art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice, este nelegal întrucât încalcă voința legiuitorului concretizată în art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001, modificată prin Legea nr. 249/2003, fiind astfel înfrânt principiul ierarhiei și forței juridice al actelor normative, astfel cum acesta este reglementat prin următoarele norme juridice imperative
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 354/2005 de modificare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001, respectiv art. 77^1 lit. c) și e), întrucât și prin respectivele prevederi administrative s-a adăugat la lege, restrângându-se în mod nelegal obiectul concesionării prin atribuire directă. Astfel, prin Sentința nr. 737 din 24.03.2006, Curtea de Apel București a dispus anularea Hotărârii Guvernului nr. 354/2005 în ceea ce privește lit. c) a art. 77^1. Pentru toate aceste motive, consideră că pct. 3
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
a dispus anularea Hotărârii Guvernului nr. 354/2005 în ceea ce privește lit. c) a art. 77^1. Pentru toate aceste motive, consideră că pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 de modificare a art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice este nelegal, întrucât încalcă voința legiuitorului concretizată în art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001, modificată prin Legea nr. 249/2003, nesocotind principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative și încălcând art. 1 alin. (5) din Constituția României, revizuită, și art.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 și art. 77^1 din Normele metodologice, s-a limitat această sferă a noțiunii de active numai la cele enumerate la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din Normele metodologice, pe baza unei operațiuni nelegale având în vedere principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative. Așadar, din observarea art. 77^1 din Normele metodologice (modificat prin pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009), rezultă fără niciun dubiu limitarea sferei noțiunii de „active“ numai la cele
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
cum este configurat în prezent la art. 77^1. În aceste condiții, pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, de abrogare a lit. c) și e) a art. 77^1 lit. d) din Normele metodologice, dar și întregul art. art. 77^1 sunt nelegale, întrucât: – încalcă voința legiuitorului concretizată în art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001, modificată prin Legea nr. 249/2003, fiind astfel înfrânte principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative, dar și art. 1 alin. (5) din Constituție și art.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
de la art. 77^1 din Normele metodologice un caracter exemplificativ, ajungându-se astfel ca, prin efectul abrogării respective, enumerarea din cadrul art. 77^1 din Normele metodologice să dobândească un caracter limitativ, aflându-ne, în aceste condiții, în prezența unei operațiuni nelegale de limitare a sferei noțiunii de active consacrate prin art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001 numai la cele enumerate la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din Normele metodologice. În baza acestor argumente, rezultă că
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
de judecată. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, astfel cum era organizat la acea dată, a avut obligația de a pune în executare hotărârea instanței, deci a iniția un proiect de act normativ care să înlăture dispozițiile constatate a fi nelegale. În aceste condiții, solicitarea reclamantei privind anularea punctului 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 [prin care sau abrogat literele c) și e) ale art. 77^1] este inadmisibilă prin raportare la autoritatea de lucru judecat. În ceea ce privește solicitarea reclamantei
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, prevăzute în anexa care face parte integrantă din aceasta. Astfel, prevederile contestate ca nelegale, ce sunt supuse verificării instanței de contencios administrativ, sunt și ele norme metodologice de aplicare a legii, fiind parte din actul inițial modificat și completat. Actul contestat a fost deci emis în scopul organizării executării legii și cuprinde reglementări formulate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
agricolă pe care sunt amplasate efectiv canalele de irigații sau de desecări;“; ... e) pentru alte tipuri de active pot concesiona teren cu destinație agricolă neproductiv ... În ceea ce privește lit. c), Înalta Curte a stabilit faptul că această prevedere este nelegală deoarece limitează un drept stabilit de lege printr-un act normativ de rang inferior. Astfel, se constată că art. 77^1 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 626/2001 restrânge nejustificat dreptul prevăzut de legea în a cărei aplicare a fost emisă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aflate în administrarea societăților comerciale care se privatizează în baza Legii nr. 268/2001“ (fila 45). Și pentru art. 77^1 lit. e) situația este similară. Astfel, ÎCCJ a stabilit că norma prevăzută de lit. e) este nelegală motivat de faptul că exclude de la atribuire terenurile productive - arabile pentru această categorie de active, în condițiile în care actul normativ de rang superior (legea în aplicarea căreia sunt adoptate normele metodologice) nu prevede o asemenea distincție, rațiunea legii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
impusă prin art. 77^1 lit. d) teza finală din Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, astfel cum a fost modificat prin pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, la concesionarea directă exclusiv a terenurilor cu destinație agricolă din incintă, aferente activului, este nelegală deoarece limitează (restrânge) dreptul stabilit printr-un act juridic cu rang superior. Au fost astfel încălcate normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, respectiv art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, care prevăd că „actele normative date în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
Guvernului nr. 859/2009 la lit. d), care prevede generic concesionarea terenurilor cu destinație agricolă, însă lit. d) a operat din nou o limitare, impunând condiția ca terenurile să fie în incintă, iar Curtea a arătat deja faptul că aceasta este nelegală. Pentru aceste motive, Curtea arată că simpla abrogare a lit. c) nu ar fi fost nelegală dacă la lit. d) nu s-ar fi prevăzut condiția limitativă „din incintă“, care presupune că se pot concesiona exclusiv terenurile cu destinație agricolă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
d) a operat din nou o limitare, impunând condiția ca terenurile să fie în incintă, iar Curtea a arătat deja faptul că aceasta este nelegală. Pentru aceste motive, Curtea arată că simpla abrogare a lit. c) nu ar fi fost nelegală dacă la lit. d) nu s-ar fi prevăzut condiția limitativă „din incintă“, care presupune că se pot concesiona exclusiv terenurile cu destinație agricolă pe care sunt amplasate efectiv canalele de irigații din incintă. În raport deci de considerentele deja
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
au fost adoptate, respectiv limitarea noțiunii de active la cele enumerate de lit. a), b), d) și f) și limitarea dreptului de concesionare la terenurile cu destinație agricolă care sunt în incinta acestor active cumpărate de investitori. Acestea sunt însă nelegale, fiind adoptate cu nerespectarea acelorași norme de tehnică legislativă care impun ca actele cu forță juridică inferioară să nu poată adăuga ori limita drepturile prevăzute de acte cu formă juridică superioară, fapt deja constatat de instanță anterior. Deși constată întemeiate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]