8,267 matches
-
de neoprotestanti și cu sentimentul că Dumnezeu e pe urmele sale. Tot răul e spre bine, iar finalul poveștii nu e neapărat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc maliția, (auto)ironia și umorul. Tulburător și uneori amuzant, înfiorat de neliniști existențiale și cutreierat de psihologii accidentate, Cum să uiți o femeie este, în același timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei și recucerirea inocentei, despre toleranță, despre cum se poate vorbi de Dumnezeu în ziua de azi. Citește tot...
Dan Lungu by http://www.iasi4u.ro/stire/dan-lungu/ [Corola-blog/BlogPost/95490_a_96782]
-
să privim banalul, umblă sudoarea-n sfere de sublim; apa-și are malul, valea-și are dealul, și-abia ne facem loc, ca să murim. Tot robotim. Trăim sub năzuinți tari, avântați departe și cautând un rost; însuflețiți de sine în neliniștile mari, viața ne risipește și cere contracost. Cu trecerea vremii ne risipim în toate, umblă stăruința-n sfere de sublim; își cere zilnic viața, din drepturi amânate, și-abia ne facem loc, ca să murim. Referință Bibliografică: VIZIONARĂ / George Pena : Confluențe
VIZIONARĂ de GEORGE PENA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/george_pena_1454675710.html [Corola-blog/BlogPost/363426_a_364755]
-
nu li se pot stabili granițe”. Regretul ar fi cauza melancoliei, dar el nu paralizează ființa, existând o deschidere spre viitor prin „vis și grație”. În aceeași măsură îl preocupă disperarea, definind-o ca o stare în care anxietatea și neliniștea sunt imanente existenței. Preferă existența dramatică „chinuită de cele mai consumatoare flăcări interioare”, disprețuind „absența riscului, a nebuniei și a pasiunii”. Când vorbește despre tristețe, Cioran spune: „Tristețea apare după toate fenomenele prin care viața pierde din ea însăși”. Viața
EMIL CIORAN DINCOLO DE CULMILE DISPERĂRII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1435181901.html [Corola-blog/BlogPost/352960_a_354289]
-
povestire: Apariția unui element misterios, inexplicabil, care perturbă ordinea firească a realității, ar fi chiar dispariția fetei, în dimineața zilei următoare a acestei întâlniri- boom, de iubire neașteptată. Apoi, intruziunea unei „alte realități” în lumea reală a personajelor care provoacă neliniște, spaimă, groază personajelor. Subpoveștile presărate de-a lungul poveștii-mamă sunt irealități regionale, povești de groază spuse pe la clăci, cu strigoi și vrăjitoare, dar și cu lupi și animale fabuloase care ucideau (mi-amintesc de poveștile codrilor cu urși și lupi
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1480835435.html [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
lor cântând frumoaselor domnițe, serenade sub balcon: „ceasul de vecernie”; sihăstrie, clavir, elixir, suvenir, amor, ș.a. Aceleași sentimente nostalgice se regăsesc în poeziile: „Am vizitat lumea tăcerilor”; „În prag de toamnă” ș.a. Cântările, așteptările, întrebările rămase fără răspuns, fiorul de neliniște, l-au determinat pe autor să-i adreseze lui Dumnezeu întrebările care-l frământau, nădăjduind o limpezire a gândurilor: „Am coborât în abisul cu îngeri / Sufocat de speranțe rănite / Defilau triste cohorte de plângeri / Le-nsoțeau cei cu vieți arvunite. Bulversat
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
idolatri. Cel care nu știe ce-i răzbunarea ucis de răzbunători. Cel care iubește alungat de cei care urăsc. Fiul lui Dumnezeu omorât de om. Dumnezeu - victimă a călăului om. Și exemplele ar putea continua. Există oameni într-o veșnică neliniște și căutare, care caută dovezi, argumente. Este și cazul poetului Virgil Ciucă. Pentru poezia clasică pe care o cultivă cu asiduitate, autorul stăpânește bine mijloacele de expresie artistică, principalele reguli de teorie a versificației, vădind o dexteritate în construcția versurilor
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
preoțești, socotită de el, ca fiind răspunzătoare pentru sărăcia celor mulți. Cel mai ades, apar în versuri regretele anilor pierduți și ale viselor neîmplinite. Mai apar, bacovienele neguri fără noimă, nouri ca plumbul, semne de furtună, frunze de vânt spulberate, neliniști, „muzica stihiei” care a cuprins pădurea (Zi de toamnă). Gândurile sunt „de-un tunet stârnite”, umbre fără număr, ce-l însoțesc în noapte „spre locuri străbune, meleaguri sfințite / Să-mi revăd destinul nescris în vreo carte” (Zi de toamnă). Un
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
Părintele Serafim Rose, Nihilismul- O Filosofie Luciferică. Trad și postfață Tatiana Petrache, Ed. Egumenița, Galați 2004, p. 17). Aura umanismului s-a așezat pe fruntea sectelor și a gnosticismelor de tot felul. Secolul Luminilor aduce cu sine veacul întunecat al neliniștii rațiunii și a naturii. Lumea spiritului este „umbrită” de rațiunea empirică. Spiritul legilor pune bazele moderne ale științei politice, a liberalismului și a individualismului, care cântă prohodul absolutismului. „Critica rațiunii” facilitează apariția celor două curente: mișcarea liberală și mișcarea socialistă
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
capătă diferite forme: simbolismul, ocultismul sub diferite chipuri evolutive și „mistice”, cu accent pe o pseudo-spiritualitate și un pseudo-tradiționalism. Zbuciumul vitalist s-a intensificat în căutarea furibundă de a găsi un „urmaș” dumnezeului din inimile lor, care murise. Exacerbarea acestei neliniști „metafizice” s-a concretizat în politică, artă, media, violență, crime, „cultul naturii”, al „trupului și sexului”, al corupției și necredinței, precum și „vivificarea” criticii contemporane în domeniile religiei, filosofiei, artei, literaturii, științei. Dacă în liberalism și în realism ispita nihilistă este
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
în cerc restrâns, în vitalism, precum și în marxism plaga nihilistă se întinde aproape peste toți oamenii. „Evoluția nihilismului a fost concomitentă răspândirii necredinței în timpurile moderne”...Regimurile fascist și național-socialist au fost cele mai abile în exploatarea acestei stări de neliniște și incertitudine a maselor și în utilizarea ei în vederea anumitor interese politice” (Părintele Serafim Rose, op. cit.,p.84). Revoltător este faptul că deși primii dictatori nihiliști au dispărut de pe scena politică, nihilismul s-a intensificat anihilând tot ceea ce scăpase liberalismului
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
vezi tu asta! Râse scurt, cam plictisită de atâtea probleme pe care Lara părea să le fi dobândit odată cu Sămânța. O lăsă în pragul spitalului. Clădirea în sine nu era chiar urâtă, dar Thorei îi crea un sentiment straniu, de neliniște. Afișele cu chipurile celor cinci bărbați zâmbeau de pe cele mai înalte pasarele, făcându-i greață. Toate femeile îi cunoșteau deja din fașă. Erau aceiași de ani buni. Măcar de i-ar fi schimbat și pe ei Consiliul, așa cum schimbau plutoanele
SF de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1419565416.html [Corola-blog/BlogPost/357633_a_358962]
-
aștepta să-l afle aici. Zâmbi fericită. - Bravo vouă, stați ca huhurezii pe întuneric! Ce-i cu liniștea asta, sper că nu s-a întâmplat în lipsa mea, nimic rău! Unde-i Ionuț, la ora asta el încă zburdă prin casă! Neliniștea puse stăpânire pe ea, Gabi îi simți panica și cu voce domoală încercă s-o liniștească. -Nu te speria, nu s-a întâmplat nimic grav, flăcăul nostru a făcut puțină febră, iar gâtul îi era inflamat, îl durea rău. Mami
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1464987250.html [Corola-blog/BlogPost/379088_a_380417]
-
imagine tulburată de posibil,și de regretul după toate semnele ce nu vor fi alese,nici n-a văzut în limpedele aer a construcției ce nu este acolo,acela pe care nu l-a bântuit amețeala îndepărtării de un țel,neliniștea de mijloace,previziunea întârzierilor și-a deznădejdilor,nu a cunoscut edenul imaginar.Unii poeți europeni văd edenul în imaginea tulburată de posibil,așa cum după Valery,logica imaginativă specifică ochiului de creație poetică reprezintă o singură însușire a lucrurilor și le
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
simplu, îl iubesc pe Ezequiel Martinez Estrada, iar motivele mele sunt diverse. Îl iubesc pentru că s-a constituit în acel soi de intelectual aparte, spijinit pe temelia întotdeauna sigură a autodidacticismului constructiv. Îl iubesc pentru că și-a apropriat cu voluptate neliniștea tristeții, reușind să redea plenar dansul în spirală al infinitului său lăuntric. Îl iubesc pentru că a fost hăruit de celestitate să nască simboluri autentice spre a defini în detaliu sufletul Argentinei, cu luminile și cu umbrele lui triste și prăfuite
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1439559728.html [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
formă - o interogație retorică - diferă ca mesaj. Dacă Nichita Stănescu spune: „Ți-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gândule ?”, ceea ce denotă neputință și regret, Corina Petrescu are intuiția întoarcerii spre Divinitate, singura în măsură să găsească o soluție la orice neliniște și durere: „Unde e mâna/ Ta, Doamne,/ să le mai întorci/ din când în când/ aceste uitate/ și totuși,/ cât de însemnate/ clepsidre?” „Cântec și rugă fierbinte” În „Nimicnicie”, poeta se află „în căutarea neprețuitei chei/ a izbăvirii”, a acelei
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
pătrundem într-un nou univers, romantic prin esență, în care elementele cosmice și terestre se află într-o perfectă armonie. În „Instantaneu”, antiteza dintre imaginile calme din debutul poemului, menite să sugereze veșnicia naturii, și versul final evocă din nou, neliniștea, anxietatea, imposibilitatea de a accepta stereotipiile. „Stele galbene/ se odihnesc pe umărul nopții,/ frunze sfioase întârziate în muguri,/ fluture în petale de magnolia,/ apus de soare în oglinda fântânii,/ vaietul mării tânjind dimineți,/ o muzică rebelă învăluie totul.” Referindu-se
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
nu ajută la săritura în înălțime. Când se încaieră conștiința și cariera, nefericitul purtător al celor două e prins într-o cușcă. Cine ar putea, cu vorbe bune, să dea jos din copac o pisică, n-ar mai avea nicio neliniște. Pace și bunăvoință. Oameni mărunți pentru vremuri mărunte. Sforari înhămați la șareta clovnului. Nu mai stau îngerii de pază la palatul raiului. S-au pus vorbele în strai de ospeție. Nici pentru aproape. Nici pentru departe. Pentru aici. Pentru acum
TAINE, TÂLCURI, ÎNVÂRTELI... de DONA TUDOR în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dona_tudor_taine_talcuri_invartel_dona_tudor_1356934591.html [Corola-blog/BlogPost/359014_a_360343]
-
Ovidiu Ghidirmic, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1994); Arabescuri (eseuri, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1995); Detașare într-un spațiu dens (poezii, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1995); Individualitatea destinului (eseuri asupra individualități destinului în artă, Ed. Spirit românesc, Craiova, 1996); Spațiul din neliniști (poezii, ref. cop. IV: Constanța Buzea, Ovidiu Ghidirmic, Ed. Scribul, Slatina, 1998); Ochiul de lumină (poezii, prefață de Constantin Dumitrache, postfață de George Sorescu, Ovidiu Ghidirmic, Constantin M. Popa, Ed. Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2000); Suferințele unui redactor (roman-jurnal, prefață
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marinela_preoteasa_doina_dragut_in_marinela_preoteasa_1342946697.html [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
Scribul, Slatina, 1998); Ochiul de lumină (poezii, prefață de Constantin Dumitrache, postfață de George Sorescu, Ovidiu Ghidirmic, Constantin M. Popa, Ed. Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2000); Suferințele unui redactor (roman-jurnal, prefață de prof. Ion N. Dincă, Ed. Alma, Craiova, 2006); Neliniști prin timp (proză, Ed. Sitech, Craiova, 2010); Antologii: Verticala curgere spre soare, Întâlniri mirabile cu Mitropolitul Nestor, Al cincilea patriarh, Mărturisirea de credință literară, Noul Orfeu, etc. Ediții îngrijite: Philippide, mon amour, de Constantin Dumitrache, Ed. Spirit românesc, Craiova, 2002
DOINA DRĂGUŢ ÎN ANTOLOGIA DE POEZIE ROMÂNO-ALBANEZĂ GUSTUL NERĂBDĂRII (SHIJA E PADURIMIT) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marinela_preoteasa_doina_dragut_in_marinela_preoteasa_1342946697.html [Corola-blog/BlogPost/340436_a_341765]
-
spațiu fiind, el a încercat mereu să acceadă veșnicia „nespațiului și a netimpului”. Râul îl va duce până în pragul Nirvanei. -ED: În Ecclesiast se spune că El Shaddai ne-a sădit în suflet gândul veșniciei, al infinitului. Așa se explică neliniștea omenească. Nimic din ce-i aici nu-l mulțumește pe muritor, ceea ce probează că, de fapt, el aparține unei alte lumi. Unii resimt mai acut, mai dureros această nonapartenență. Eu sunt unul dintre aceia. Riscând să par artificial și prețios
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
singurătate și urmăresc discret natura umană. Ba mă contaminez de energii exterioare înnoind fața zilei, ba ziua ia fața stărilor de nelepădat. Mi se întâmplă să mă înghită uneori noaptea, atunci când mi se cască barbar în față umbre încețoșate de neliniști. Atunci mă curăț de mine în lacrimi, nestemate pentru devenire. Dar cel mai frumos mi se spală sufletul când te am aproape. Atunci mă dezgolesc de orice alt timp îmbrățișând fericirea. Dragoste curată! (1 septembrie 2016) Referință Bibliografică: Dragoste curată
DRAGOSTE CURATĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1472747014.html [Corola-blog/BlogPost/375397_a_376726]
-
de a doua poezii )... mai greșești, te lași ispitit și maculat; de aceea, se înverșunează să caute calea dreaptă „Fără spini‘’... și se lasă purtată de heruvim „spre sălașul ceresc”. Așa ajunge poeta la „Înflorire‘’ - din iubire, trăind prima tresărire, neliniștea la „glasurile chemării inimii” ce se pregătește să înflorească pentru că „luceafărul/ Coboară la fiecare poartă”. În „Metafizica punctului” regăsim irizări și adieri din N. Stănescu: „Eu eram un punct, el era un punct/ Eu eram un cântec irepetabil/ El era
O POEZIE A CĂUTĂRII FIINŢEI de LOLA NOJA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lola_noja_1450269768.html [Corola-blog/BlogPost/369889_a_371218]
-
gene pleșuve” Trecutul este globul de cristal în care sunt închise toate visele frumoase, tot ce viața a scos în cale: fericirea, tristețea, dragostea, despărțirea, natura cu adâncurile-i nedeslușite, toate învăluite într-un aer cucernic de înaltă și fecundă neliniște, nostalgie... amintirea fiind cea care tămăduiește și „un izvor care-mi cântă mereu”. Revenind la sentimentul care te face uneori mai bun și mai încrezător - iubirea - poetul Ioan Gheorghiță mărturisește că e destul de riscant să te avânți într-o astfel
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
departe și nu ține cont de ceea ce simțim... Atunci când sufletul plânge, simțim o durere apăsătoare în toată ființa ta. Nici un medicament și nici un medic nu ne pot lua această durere... Creierul dă alarmă și începe să analizeze această stare de neliniște împletită cu acea durere, care acaparează cu lăcomie toată ființa noastră. El ajunge la o concluzie simplă: singura modalitate de a ușura sufletul este accea de a da frâu liber lacrimilor. Ochii noștri, ferestrele sufletului, adună în ei impulsurile pline
CÂND OCHII PLÂNG... de DOINA THEISS în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 by http://confluente.ro/Cand_ochii_plang_doina_theiss_1368992286.html [Corola-blog/BlogPost/350391_a_351720]
-
ele s-ar fi vorbit, era sigur acasă și repede, repede se ițea la balcon. Femeia, zărind-o peste gard și primind acceptul, intra în curte. De când făcea primul pas, devenea de-a locului, pregătită să uite pentru două-trei ore neliniștea nomadului. Călca grijulie peronul îngust de pe lângă zidul casei, ca să nu agațe cumva cu fustele-i largi frunzele florilor ce se rânduiau în stratul de pe dreapta. Apuca pe întâia alee de pietriș grosier ce conducea către acareturi - de fapt, o cămăruță
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1431234784.html [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]