3,700 matches
-
Fă copii, Apolodoro! Ce frumusețe, nu? Vai, ce vise, don Fulgencio! Da, vise. Citesc pe Weissmann 21 și îmi place să cred că suntem idei divine, pentu că am nevoie de Dumnezeu, Apolodoro, am nevoie de Dumnezeu ca să mă facă nemuritor... A trăi, a trăi, a trăi... A muri... a dormi! A dormi... a visa oare! Din ce s-a născut arta? Din setea de nemurire. Din ea au ieșit piramidele și sfinxul care doarme la picioarele lor. Se zice că
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Luis, Luis al meu, privește-o... Rosa, Rosa mea, Rosa, Rosa vieții mele! "Vai, Clarita!" murmură Apolodoro. Închid ochii moartei și ies. Și acum, după această moarte, pare că instinctul îi strigă lui Apolodoro cu mai multă forță: "Fă-te nemuritor!" este o dorință nebună, o neliniște care îl exasperează când o vede pe Clarita și deja nu poate să se mai abțină. Așa se face, că în puține nopți, în întuneric, se aude un: "Taci, taci... Clarita! Clarita ! Clarita !" Așteptata
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
vor răspunde, îi voi pune la sfârșit al treilea vers din a doua strofă de trei a sonetului. De asemenea să ne amintim, de ce nu? acea drăgălașă povestire pe care, în "Prolog către cititor" din a doua parte a operei nemuritoare, ne-o povestește unicul și marele umorist al literaturii noastre, povestirea nebunului acela din Sevilia care vorbea de tema despre cum se prinde un câine de stradă sau din oricare altă parte: "ridica cu piciorul său un picior al câinelui
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
tipografică și nu literară, iar unitatea sa are să fie unitate de hârtie, de tipuri, de casă, de impresie. Pentru cei din jur, găsesc justificat ceea ce fac editorii, și unul dintre lucrurile care cel mai mult îmi place din cartea noastră nemuritoare este că Juan Gallo de Andrada, cronicar la Curtea regelui don Filipe, trebuie să certifice ce seniorii Consiliului au văzut la cartea intitulată Ingeniosul hidalgo don Quijote de la Mancha, compusă de Miguel de Cervantes Saavedra, adică prețul; fiecare declarație din
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cerului", de f?cliile solemne ale stelelor. Regina nop?îi luna se ive?te din limpezimile cerului, de dincolo de „poartă norilor" -, dintr-un univers „haut de la", desprins de contingent, În care doar cei „ale?i" pot p?trunde: este lumea „nemuritoare ? i rece" a Ideilor, a adev?ratei cunoa?teri În care domne?te „seninul", „lini?tea adânc? sufleteasc?" -adev?rata ?i unică frumuse?e a lumii, izvorul artei: „ ??rman copil zice b? trânul zeuDe ce r?scole?ți tu toat
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
identitatea absolut? a esen?ei": „ Crea?ia foarte real? luce?te că un reflex al unei idei ce leag? că un fir invizibil toate formele succesive În care se pl?smuie?te materia: ea Ins??i, În esen?a ei, nemuritoare ". (Roșa Del Conte) Toate aceste „forme ale materiei" pot fi Ins? „smulse" devenirii cosmice: « ...tocmai pentru c? este, materia poate s? se proiecteze În metamorfoze infinite, exprimându-se În figuri mereu noi, ce se „realizeaz?" dup? legile proprii lumii noastre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
este ultimul dor al fiin?ei poetului : „Mai am un singur dor: În lini?tea serii ?? m? l?să?i s? mor La marginea m?rii; ??-mi fie somnul lin ?i codrul aproape, Pe-ntinsele ape ?? am un cer senin ". „Nemuritoare ?i rece" asemenea fiin?ei poetului, lumina lunii alunec? pe cer deasupra izvoarelor ?i a vârfurilor lungi de brad, cu aceea?i „nep?sare trist?": „Pe când cu zgomot cad Izvoarele-ntruna Alunece luna Prin vârfuri lungi de brad". Sensul ultim
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
spa? iului Îngust al cunoa?terii umane: „ Dar un luceaf?r, r???riț Din lini?tea uit?rii, ?? orizont nem?rginit Singur????îi m?rii". Ochii vis?tori ai poetului deveni?i oglind? a cosmosului -se Îndreapt? Întotdeauna spre lumină „nemuritoare ?i rece" a „Stelei Singur????îi": „ Purur tan?r, Înf??urât În manta-mi, Ochii mei n????m vis?tori la steaua Singur???? îi". (Od?-În metru antic) Desprinse parc? din picturile pe care poetul le privea În bisericile Moldovei
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
de istorie ca fiind un oraș În care dacii liberi supraviețuiseră până hăt, târziu, după retragerea aureliană, care se pare că nu Îi afectase, mărețul spectacol avea drept temă și protagoniști vitejia dacilor și dacii anului 1985, care se perpetuaseră, nemuritori, până În zilele noastre. La modă era protocronismul. Așa că cele două terase erau pline de daci chercheliți, care beau voinicește, fără să-și dea jos cușmele de pe cap, cu sabia din recuzită la brâu, jucându-se cu nemaipomenitul stindard din piele
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
a comuniștilor În frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu; nimic nu se Întâmplase Înainte să răsară ei În istoria modernă a plaiurilor mioritice. O remarcase pe Ionela cântând „Hora unirii“, Îi remarcase picioarele fragede, nurii apetisanți, care tresăreau veseli pe notele nemuritorului cântec, și o abordase după spectacol, Îi spusese cu modestie, o modestie vicleană, că fusese cucerit de prestația ei, chiar așa se exprimase, și că ar fi bine, „ar fi plăcut“, s-a corectat el stângaci, să fie prieteni și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
înseamnă complicitate la crimă, la un regim criminal. Din codru rupi o ramură Ce-i pasă codrului de ea Ce-i pasă unei lumi întregi de moartea mea. În lumea voastră strâmta Norocul va petrece În lumea mea Mă simt nemuritor și rece. Să nu ajungem că murmurând aceste versuri și „România e o țară frumoasă, păcat că e locuită” să emigram, să spunem adio, nu pentru noi, ci pentru familie, căci dacă nu pot trăi aici și există posibilitatea acolo
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
la modul lipsei, căutăm martori printre semenii noștri; mărturia lor despre existența noastră constituie o nouă formă de nemurire, una situată în limita istoriei. Ne place atât de mult viața aceasta și lumea aceasta încât aici ne dorim să fim nemuritori. Și ce formă de imortalitate mai elevată am putea gândi în aceste condiții decât să devenim un personaj? Actul de a califica pe cineva drept prost are întotdeauna două capete: a-l poziționa pe cel vizat pe treapta ce-a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
apoi învrednicitul se face obiectul de sevas și mirarea oamenilor în cursul vieții, și mai ales după moarte, când zavistia se face mută. Gethe a fost unul din oamenii care s-au învrednicit de aceste haruri, lăsând după sine urme nemuritoare. Palatul lui era în astă împrejurare locul măreței și naționalei pompe ce s-au sirvit, în 14 mart. Mulțimea oamenilor era atâta, încât numai trecând înaintea salei unde era mortul au putut să arunce ce de pe urmă cătătură asupra celui
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
morții, aceasta asigurându-și pasul. Fiecare din cele patru capitole ale povestirii are un asemănător început, ca un leit-motiv: "La Florența noaptea nu se pogoară dintr-odată sau treptat: este ziua schimbându-și culoarea în aceeași atmosferă imobilă a orașului nemuritor ca apele oceanului de sub oglinda suprafeței alunecând pe nesimțite de la transparența luminoasă a zilei la albastrul intens al amurgului." Liric: Bănuiam înserarea coborând pe luciul metalic al frunzelor de cireși și pe galbenul cenușiu al marmorelor dintre tufele de oleandru
Un romancier al exilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8819_a_10144]
-
de amnezie în ziua de luni, când se face revista, ea ar putea liniștit să apară, în același număr de pagini, numai cu bule ale demnitarilor adunate din săptămâna precedentă" (în Ziua, 11.01.1999); "Și chiar dacă - Ťprin abstractť, vorba nemuritoare a Ceaușescului - ești prins, cine te cercetează? (ibid., 18.06.1999); Mai important mi se pare să semnalez că dacă Ťprin abstractť (vorba lui Ceaușescu, care ura cuvântul Ťabsurdť) toți acești mahări județeni ar dispărea peste noapte ca dinozaurii, PSD
"Prin abstract" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9796_a_11121]
-
vreau să fiu și să rămân o stea,/ Să pot, din depărtate galaxii,/ Cu raza mea, mereu să te mângâi./.../ Și-n cartea ta, de ani și glorii grea,/ O clipă de istorie m-aș vrea,/ Prin vreme să străbat nemuritor,/ Că n-am rămas acestui timp dator./ Mă vreau și-o picătură de rubin,/ Pe care s-o ridic și s-o închin,/ Pătruns de cel mai omenesc fior,/ Pentru al țării mele viitor." (Nicușor Constantinescu); Avea un fizic mai
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
fastuoase degradări . Luceafărul își coace copitele de flacără în craniul său de țărînă, văpaia firii sale se depune în vulturi, căpățîne reci de somn îi cresc din trunchi, genunchiul îi calcă sufletul pe piept, în timp ce în pietre se nasc mări nemuritoare, din cerul românesc izvorăște un vin tăcut, roșu-galben aidoma păunilor. Aparent, materia e încă suverană. Ea se înfățișează doldora de factorii fecundității, mustind de lapte precum un burete: "Ugerul lunii pe canale mute / își lansează lapții recilor prunci somnambuli./ Coarnele
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]
-
Omonia). La sfârșitul acestei primăveri, în toiul manifestărilor organizate cu prilejul Anului Kazantzakis (50 de ani de la sfârșitul său pe un pat de spital din Freiburg, în octombrie 1957), în Grecia și în toate colțurile lumii pe unde a călătorit nemuritorul erou literar și cinematografic Alexis Zorbas, Filippos Filippou "recidivează", tipărind la aceeași editură romanul Moartea lui Zorbas. O carte la care lucrează din 1996, strângând prețioase mărturii de la cei care l-au cunoscut îndeaproape pe scriitorul cretan în timpul retragerii sale
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
a făcut-o. - A-ndrăznit să semneze și un protest împotriva înlăturării mele din învățământ, adăugă Varnalis. - După o lungă chibzuință! rosti sarcastic Sikelianos. Kazantzakis îl privi dezaprobator: - Mi-l amintesc bine pe Kavafis. A fost un muritor care a devenit nemuritor, un înțelept, ironic, hedonist, un seducător. - Ithaka lui e un poem care va rămâne, recunoscu Varnalis. Kavafis s-a luptat să-și impună opera și-a reușit. Kazantzakis își înălță mâna dreaptă, vrând parcă să-i facă să se oprească
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
oră. Spectatorii nu numai că nu se plictisiră, ba chiar rămaseră îngroziți de scena dură a sfâșierii ochiului unei fete. - Îngrozitor! șopti Marika Melinei, în timp ce actrița îi strângea tare mâna tinerei ca să-i dea curaj. - Cinematograful îl face pe om nemuritor! comentă Kazantzakis. - Absolut nemuritor, repetă ca de obicei Pantelis Prevelakis. După proiecție, toți cei prezenți, gazde și oaspeți, calmi de-acum, ieșiră din nou în grădină.
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
că nu se plictisiră, ba chiar rămaseră îngroziți de scena dură a sfâșierii ochiului unei fete. - Îngrozitor! șopti Marika Melinei, în timp ce actrița îi strângea tare mâna tinerei ca să-i dea curaj. - Cinematograful îl face pe om nemuritor! comentă Kazantzakis. - Absolut nemuritor, repetă ca de obicei Pantelis Prevelakis. După proiecție, toți cei prezenți, gazde și oaspeți, calmi de-acum, ieșiră din nou în grădină.
Filippos Filippou Moartea lui Zorbas by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9260_a_10585]
-
este asemănător cu kitsch-ul în arta plastică. Atenție! Nu-ți clădi statuie de mare scriitor pe baza propriilor păreri și a laudelor amabile. Scriitori Mari scriitori nu sunt neapărat cei ce scriu multe cărți, ci cei ce creează opere nemuritoare, chiar dacă acestea sunt puține. A scrie Cel ce scrie și cu inima nu numai cu mintea ajunge mai sigur la sufletul și mintea cititorilor. Femei Femeile frumoase sunt ca florile. Atrag privirile admiratorilor și în plus fac să le tresalte
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nu e suprarealistă? Să vă mai mărturisesc ceva: într-o seară târzie l-am întâlnit pe cetățeanul Kafka la Vârșeț, dar fără Felicia Bauer. A doua zi, dis-de-dimineață, Vârșețul a fost asaltat de domnul De Chirico și de scepticul și nemuritorul Iovan Sterija Popovici. Era imposibil să-i evit într-unul din poemele mele, în timp ce un copac stătea la pânda umbrei sale. Poezia, deci, e belșug. E limbaj, care chiar dacă e ușor alterat și colocvial nu trebuie să-și uite strălucirea
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
amor dintre Sal și Emi: "Emi stătea pe jos, goală, cu sânii minusculi respirând în locul ei. A observat uimită, ca și când ar fi văzut pentru prima oară camera aceea în care trăise de când se știa, ordinea și armonia, cărțile cu Povești nemuritoare așezate soldățește pe raft, păpușile sortate pe mărimi și în funcție de culoarea părului, ceasul din perete care ticăia asurzitor și, la sfârșit, rochia de pânză topită, care a trezit-o la realitate. A cules-o de pe jos repezit și a îndesat
Alte legături bolnăvicioase by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7734_a_9059]
-
dar nu stătuse nicio zi deoparte. Rămăsese acolo, lipit, chiar Nini îl reîncadrase, nici nu se mai știa pe ce post, rămas la același grad din anii '60. Dar neobosit, mișcându-se cu aceeași față de când îl știa, indispensabil și nemuritor" (pp. 233-234). În cealaltă extremă socială, alunecă mai rapid sau mai lent mulți dintre săteni. Cu excepția celor dați pe brazdă, a adaptaților deveniți informatori și activiști mărunți, familiile numără "o sumă" de probleme și cazuri. Aparent, acestea sunt izolate și
Un tovarăș de sus by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7731_a_9056]