422 matches
-
2 decembrie 1937, p. 1. 290 Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București, 1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, p. 62. 295 Radu Carp, op. cit, pp. 70-72; Al. Radu distinge între variantele neoliberalismului: liberalism nostalgic, liberalism organizat și liberalism social. Al. Radu, op. cit, p.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1999, p. 87. 293 Cristian Preda, op. cit., pp. 57-69. 294 Ștefan Păun, "Neoliberalismul românesc și gândirea liberală europeană", în Studii și Articole de Istorie, LXIV, 1999, p. 62. 295 Radu Carp, op. cit, pp. 70-72; Al. Radu distinge între variantele neoliberalismului: liberalism nostalgic, liberalism organizat și liberalism social. Al. Radu, op. cit, p. 87. 296 Paul E. Michelson, "The Strange Death of Romanian Liberalism", în Liviu Brătescu, coordonator, Liberalismul românesc și valențele sale europene . Considerații istorico-politice, Editura Pim, Iași, 2010, pp.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ideea clasică a proprietății quiritare romane, sacră și inviolabilă, și a ajuns la formula proprietății funcțiune socială din care a ieșit expropierea și naționalizarea subsolului". I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p. 151. 335 "...neoliberalismul recunoaște caracterul evolutiv al proprietății și, mai ales al proprietății individuale a capitalului. El nu se pune în funcție de o anumită formă a proprietății și acceptă orice forme noi ale acesteia". Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Garamond, f.a, p. 151. 335 "...neoliberalismul recunoaște caracterul evolutiv al proprietății și, mai ales al proprietății individuale a capitalului. El nu se pune în funcție de o anumită formă a proprietății și acceptă orice forme noi ale acesteia". Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a., p. 212; Ștefan Zeletin, op. cit., p. 83-183; Ștefan Stănciugelu, "Liberalism românesc. Etape. Efecte perverse", în Sociologie Românească, 1994, nr. 4, pp. 373-387; Vintilă I.C. Brătianu, "Spre România viitoare", în Magazin Istoric, 1994
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
4 428 Idem, nr. 261, 6 octombrie 1931, p. 1. 429 Articolul "Criza financiară și bancarismul". "Mișcarea", nr. 271, 17 octombrie 1931, p. 1. 430 "Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-3. 431 Ibidem. 432 Ibidem. 433 Ibidem. 434 Neoliberalismul se pronunță pentru o intervenție "delicată" a statului în economie: "Neoliberalismul ca și vechiul liberalism în această privință menține părerea că intervenția statului în mecanismul producției este întotdeauna delicată și că trebuie făcută [...] cu o mână de artist, capabil să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Articolul "Criza financiară și bancarismul". "Mișcarea", nr. 271, 17 octombrie 1931, p. 1. 430 "Mișcarea", nr. 246, 18 septembrie 1931, pp. 1-3. 431 Ibidem. 432 Ibidem. 433 Ibidem. 434 Neoliberalismul se pronunță pentru o intervenție "delicată" a statului în economie: "Neoliberalismul ca și vechiul liberalism în această privință menține părerea că intervenția statului în mecanismul producției este întotdeauna delicată și că trebuie făcută [...] cu o mână de artist, capabil să simtă și să înțeleagă nuanțele. Neoliberalismul, spre deosbire de vechiul liberalism
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
delicată" a statului în economie: "Neoliberalismul ca și vechiul liberalism în această privință menține părerea că intervenția statului în mecanismul producției este întotdeauna delicată și că trebuie făcută [...] cu o mână de artist, capabil să simtă și să înțeleagă nuanțele. Neoliberalismul, spre deosbire de vechiul liberalism nu înțelege intervenția numai ca un corectiv al exagerărilor inechităților sociale, ci ca o luptă sistematică cu scopul de a face viața omenească suportabilă pentru cei mulți. Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, Editura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
simtă și să înțeleagă nuanțele. Neoliberalismul, spre deosbire de vechiul liberalism nu înțelege intervenția numai ca un corectiv al exagerărilor inechităților sociale, ci ca o luptă sistematică cu scopul de a face viața omenească suportabilă pentru cei mulți. Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București,f.a., p. 208. 435 I.G. Duca susținea în anul 1923: "În materie de economie politică, liberalismul român a plecat și el de la formula manchesteriană laissez faire, laissez passer, spre a ajunge la intervenționismul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gh. Brătianu) față de problema națională și curentele politice extremiste", în Anuarul Institutului de Cerecetări Socio-Umane Sibiu, XII, 2005, pp. 37-56. 666 I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a, pp. 146, 147. 667 Mihail Manoilescu, "Neoliberalismul", în, Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a, pp. 215, 217, 220. 668 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, p. 4. 669 Idem, nr. 45, 18 ianuarie 1931, p. 2. 670 "Monitorul Oficial", partea a III-a, Dezbaterile Adunării
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și al treilea comportă diverse observații critice. Dincolo de natura independentă sau nu a variabilei instituții internaționale (sau, altfel spus, cât din relațiile internaționale pot explica instituțiile internaționale problemă care constituie de altfel unul din punctele-cheie ale dezbaterii dintre neorealism și neoliberalism), o critică majoră la adresa nivelului al treilea vizează caracterul pe cât de general, pe atât de simplu al explicațiilor oferite și, poate tocmai de aceea, aparent infailibil. Deloc întâmplător, Waltz însuși recomandă analize integrate combinând nivelurile al doilea și al treilea
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
la 20 octombrie de cel al lui Maniu. Dar integritatea și constituționalismul lui Maniu constituiau un blestem pentru Carol, așa că acesta va demisiona. La 14 ianuarie 1933, a fost instituit un nou guvern Vaida, care a durat pînă la restaurarea neoliberalismului din noiembrie. Iorga a ridiculizat conducerea Partidului Național Țărănesc, pe care o considera acum mai rea decît cea liberală. Vaida a devenit "aventurierul Pestei" (Budapestei); Au cutezat să abuzeze de numele Majestății Sale". "Să umilească Coroana, aceasta este cea mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-și mascheze ambițiile" (în privința antisemitismului și a puterii personale)55. Astfel încît procesul prezis de Borkenau își încheiase ciclul complet. Întrucît condițiile unei democrații românești lipseau, frămîntările sterile lăsau o singură alternativă: o dictatură radicală (de stînga) sau una reacționară. Neoliberalismul (așa cum și-a elaborat Manoilescu ideile corporatiste) a ajuns la concluzia sa logică: un stat fascist (sau pseudofascist) sub conducerea unei clici favorabile industrializării; un regim modernizat cu regele jucînd rolul de dictator. Deoarece poporul nu accepta de bunăvoie sacrificiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
frustrare)? Dețineau vreun răspuns "liberalismul" și industrializarea forțată (de pe urma căreia, ca să-l parafrazăm pe Banuel, numai "o burghezie lipsită de farmec și de discreție" a profitat), suportată de 80% din populație (țărănimea)? Acest liberalism avea să se transforme ulterior în "neoliberalismul" de tip fascist al Dictaturii Regale. În ciuda marilor lui eforturi, cea mai importantă contribuție a lui Iorga la politica țării sale a fost faptul că și-a dat seama de la bun început de pericolul nazist și de cel sovietic. Repetîndu-și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Eminescu de "filogermanism", dobîndit datorită educației sale și a "procesului său formativ spiritual". Vezi Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu și romantismul german, București, 1986. Ștefan Zeletin îl considera pe Eminescu cea mai mare figură a reacției românești împotriva clasei burgheze române". Zeletin, Neoliberalismul, București, 1927, p. 127 66 Caragiale a imortalizat tipul, creînd personajul fictiv "Rică Venturiano" 67 O viață de om așa cum a fost, vol. I, p. 208 68 Op. cit., p. 209 69 În 1890 (și ulterior), Iorga l-a onorat cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la prima jumătate a secolului XIX și la momentul pătrunderii elementelor capitaliste În viața socială și economică din Principatele Romane, considerând acest fenomen cauza majoră a schimbărilor survenite În tânărul stat suveran. Totodată, economistul și sociologul Stefan Zeletin, reprezentant al neoliberalismului românesc, investighează schimbările de natură economică și socială, ajungand la aceleași concluzii. Cei doi consideră că pătrunderea capitalismului au dus la modernizăarea statului. Lovinescu este preocupat Însă de modernizarea culturii. Critica formelor fără fond cultivată de Titu Maiorescu este considerată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subdezvoltată, cum să minimizezi corupția, și sărăcia etc. Aici nu există soluții simple, ci „direcții de acțiune”. S-a conturat un nou concept-direcție de dezvoltare a construcției sociale: strategia. Strategia este o direcție globală de acțiune - de exemplu, disputa dintre neoliberalism și social-democrație. Social-democrația consideră că reducerea sărăciei trebuie realizată complementar cu creșterea economică și dezvoltarea unui sistem de protecție socială, atât prin suport cu beneficii financiare al celor în nevoie, prin ridicarea celor cu venituri mici la un nivel minim
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prin suport cu beneficii financiare al celor în nevoie, prin ridicarea celor cu venituri mici la un nivel minim decent, cât și prin instrumente active de îmbunătățire a capacității lor de a produce veniturile pentru un standard decent de viață. Neoliberalismul a adoptat o altă strategie: scăderea cheltuielile sociale publice prin reducerea taxelor și contribuțiilor sociale va motiva relansarea economiei, care, la rândul ei, va oferi mai multe locuri de muncă, reducând, astfel, sărăcia. Totodată, prin reducerea beneficiilor sociale, se va
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intervenție minimă în economie; Modelul keynesian: Până la începutul anilor 1970, majoritatea politicilor economice adoptate de statele din Europa de Vest au fost inspirate din ideile economistului englez John Maynard Keynes. Considerat cel mai influent economist al secolului XX Keynes a pus bazele neoliberalismului, teoretizând așa-numitul „statprovidență” sau al bunăstării sociale. Principalele aspecte ale curentului economic numit keynesism care a avut o mare influență asupra gândirii și politicii economice în secolul al XX-lea sunt: intervenția limitată a statului în procesele economice pentru
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Unire; a fost cel mai important partid politic în perioada interbelică; organul de presă: „Viitorul”; perioada 1918-1927 este denumită „decada brătienistă”; principalul lider al partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
perioada interbelică; organul de presă: „Viitorul”; perioada 1918-1927 este denumită „decada brătienistă”; principalul lider al partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era singura cale de progres a României. Prin aplicarea doctrinei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
perioada 1918-1927 este denumită „decada brătienistă”; principalul lider al partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic, teoreticienii neoliberalismului considerau că România întrunește condițiile necesare pentru industrializare: resurse de materii prime, specialiști, capital, forță de muncă și piață internă. Ei considerau că industrializarea era singura cale de progres a României. Prin aplicarea doctrinei „prin noi înșine”, liberalii urmăreau protejarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]