566 matches
-
relațiile internaționale reprezintă una din cele mai interesante întrebări ale domeniului. Într-un eseu, Wight (1966: 26) susținea că sistemul internațional este "domeniul recurenței și al repetiției", o formulare care este preluată și în expunerile clasice ale lui Waltz despre neorealism (Waltz 1979: 66). Argumentul acestui capitol este acela că Școala Engleză concepe progresul mai degrabă sub forma acordurilor asupra felului în care să se mențină ordinea, și într-o mai mică măsură sub forma promovării principiilor dreptății. Scrierile lui Bull
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
În ciuda multor defecte pe care le are societatea de state, este puțin probabil ca ea să poată fi îmbunătățită în viitorul previzibil prin vreo altă formă de organizare politică mondială. Am văzut cum Școala Engleză se deosebește de realism și neorealism; este acum necesar să ne oprim la evaluarea pe care ea o face "revoluționarismului" și la variatele critici la adresa societății internaționale de state pe care le fac susținătorii acestei perspective. Bull (1977: 22) argumenta că esența revoluționarismului poate fi găsită
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale s-au opus mult timp față de ceea ce ele consideră a fi cercetare angajată politic, cu toate că pretențiile lor de neutralitate și obiectivitate au fost contestate în literatura critică (a se vedea Capitolele 6 și 7 din prezentul volum). Realismul și neorealismul au fost supuse criticii pe motiv că sunt orientate către rezolvarea problemelor, în loc să aibă o dimensiune critică. Importanța acestei distincții va fi expusă în detaliu în Capitolul 6 din prezentul volum. Cu toate acestea, este necesar să fie prezentată în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cuiva anume și unui scop anume". Altfel spus, investigația politică nu este niciodată obiectivă și independentă de valori, ci comportă, în mod oricât de neintenționat, anumite concepții despre societate care favorizează interese sectoriale ce pot fi identificate. Cox susținea că neorealismul este o versiune a teoriei orientate către rezolvarea problemelor, care consideră ordinea internațională existentă ca pe un dat și pune întrebarea cum poate fi aceasta determinată "să funcționeze mai bine". În principal, aceasta înseamnă concentrarea asupra problemelor rezultate din relațiile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pune la îndoială ordinea curentă, ci are efectul de a o legitima și reifica". Scopul său general, spune Cox (1981: 129), este de a face ordinea existentă "să meargă bine, ocupându-se în mod eficient de anumite surse de tulburare". Neorealismul, ca teorie orientată către rezolvarea problemelor, ia în serios dictonul realist de a lucra nu împotrivă, ci împreună cu forțele internaționale predominante. Însă luând sistemul dat așa cum este, acest tip de teorie are un efect de stabilizare a sistemului, tinzând să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
economice raționaliste în relațiile internaționale, însă au ajuns la concluzii radical diferite legate de posibilitățile de cooperare internațională. A doua dezbatere a fost între raționaliști și teoreticienii critici, aceștia punând sub semnul întrebării asumpțiile epistemologice, metodologice, ontologice și normative ale neorealismului și neoliberalismului, pe când ceilalți îi acuzau pe adepții teoriei critice că viziunea lor despre relațiile internaționale "din lumea reală" nu are substanță. De la sfârșitul Războiului Rece, aceste axe de dezbatere au fost înlocuite de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fost înlocuite de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și constructiviști, și cea dintre constructiviști și teoreticienii critici. Catalizatorul acestei schimbări a fost afirmarea unei noi abordări constructiviste în teoria internațională, o abordare ce a pus la încercare raționalismul și pozitivismul neorealismului și neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat pe adepții teoriei critice de critica metateoretică, împingându-i către o analiză empirică a politicii mondiale. Acest capitol explică natura și afirmarea constructivismului în teoria internațională, situându-l în relație cu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sau teorie raționalistă, mă refer nu la școala "groțiană" sau "Engleză" din teoria internațională, discutată de Andrew Linklater în Capitolul 4 al acestui volum, ci la teoriile care sunt influențate în mod explicit de asumpțiile teoriei alegerii raționale, în principal neorealismul și neoliberalismul. Folosesc termenul "teorie critică" în sens larg pentru a include toate teoriile post-pozitiviste din a Treia Dezbatere și de după, cuprinzând atât teoria critică definită restrâns de Școala de la Frankfurt cât și teoria internațională postmodernistă, discutate de Richard Devetak
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
include toate teoriile post-pozitiviste din a Treia Dezbatere și de după, cuprinzând atât teoria critică definită restrâns de Școala de la Frankfurt cât și teoria internațională postmodernistă, discutate de Richard Devetak în Capitolele 6 și 7. După ce voi revedea premisele raționaliste ale neorealismului și neoliberalismului și voi trece din nou în revistă critica generală a acestor premise, lansată de teoreticienii critici în anii '80, voi examina originile constructivismului și principalele sale premise teoretice. Apoi voi face distincția între trei forme diferite de gândire
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pentru realism nu a rămas fără răspuns. Așa cum explică Jack Donnelly în Capitolul 2 al acestui volum, în 1979 Kenneth Waltz a publicat Theory of International Politics (1979), în care a avansat o teorie realistă revizuită radical, ulterior etichetată ca "neorealism" sau "realism structural". Waltz a pornit de la două surse de inspirație intelectuală : modelul de construcție a teoriei propus de filozoful științei Imre Lakatos și teoria microeconomică. Primul l-a îndrumat să creeze o teorie cu asumpții mini-maliste, un set parcimonios
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Război Mondial, pentru a facilita cooperarea economică internațională, nu se prăbușea. Cum putea fi explicat acest lucru? În cartea sa din 1984, After Hegemony, Keohane a propus o teorie neoliberală a cooperării internaționale, o teorie ce prelua trei elemente ale neorealismului: importanța anarhiei interna-ționale în formarea comportamentului statului, statul ca actorul cel mai important în politica mondială și asumpția că statele sunt în mod esențial egoiste. De asemenea, el a preluat și modelul lakatosian al construcției teoriei care fusese folosit de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
importanța anarhiei interna-ționale în formarea comportamentului statului, statul ca actorul cel mai important în politica mondială și asumpția că statele sunt în mod esențial egoiste. De asemenea, el a preluat și modelul lakatosian al construcției teoriei care fusese folosit de neorealism (Keohane 1984, 1989a). În ciuda acestei baze comune cu neorealismul, neoliberalismul trage concluzii foarte diferite despre potențialul pentru cooperare internațională susținută. Așa cum am notat anterior, neoliberalii acceptă ideea că statele trebuie să își urmeze interesele în condiții de anarhie. Potrivit lui Axelrod
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
actorul cel mai important în politica mondială și asumpția că statele sunt în mod esențial egoiste. De asemenea, el a preluat și modelul lakatosian al construcției teoriei care fusese folosit de neorealism (Keohane 1984, 1989a). În ciuda acestei baze comune cu neorealismul, neoliberalismul trage concluzii foarte diferite despre potențialul pentru cooperare internațională susținută. Așa cum am notat anterior, neoliberalii acceptă ideea că statele trebuie să își urmeze interesele în condiții de anarhie. Potrivit lui Axelrod și Keohane, anarhia "rămâne o constantă" (1993:86). Totuși
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
pur și simplu nu este practic. Neoliberalii caracterizează astfel statele nu ca poziționaliști defensivi, precum le consideră neorealiștii, ci ca maximizatori de utilitate, ca actori ce vor menține cooperarea atâta timp cât ea promite avantaje absolute în favoarea intereselor proprii. În ciuda acestor diferențe, neorealismul și neoliberalismul sunt, ambele, teorii raționaliste; ambele sunt construite pe asumpțiile alegerii raționale din teoria microeconomică. Se profilează trei astfel de asumpții. Întâi, actorii politici fie ei indivizi sau state sunt considerați a fi atomiști, egoiști și raționali. Actorii sunt
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
urmări interese predefinite. Așadar, actorii nu sunt în mod inerent sociali; ei nu sunt produse ale mediului lor social, ci doar entități atomiste raționale care formează relații sociale pentru a-și maximiza interesele. Aceste asumpții sunt pe deplin exprimate de neorealism. După cum am văzut, statele sunt definite ca "poziționaliști defensivi", păzitori geloși ai pozițiilor lor în ierarhia puterii internaționale. Formarea intereselor statelor nu prezintă niciun interes pentru neorealiști. Dincolo de a susține că anarhia internațională oferă statelor o motivație de supraviețuire, și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
interacțiunii interstatale, și nu văd nicio nevoie să creeze o teorie legată de formarea intereselor. De fapt, explicarea originilor intereselor statelor este exclusă în mod explicit din domeniul teoriei neoliberale. În final, neoliberalii trec dincolo de imagistica în întregime sistemică a neorealismului și acceptă existența unei societăți interna-ționale, dar concepția lor despre acea societate rămâne strategică. Desigur că statele se asociază în construcția cooperativă și menținerea unor instituții funcționale, dar identitățile și interesele lor nu sunt deloc formate sau constituite prin interacțiune
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teorie și practică. Această asumpție era evidentă în refrenul lor comun potrivit căruia realismul constituia un "discurs hegemonic", prin care înțelegeau două lucruri. În primul rând, că asumpțiile realiste, prezentate mai ales sub veșmântul raționalismului și neopozitivismului, așa cum a fost neorealismul, defineau ceea ce a fost considerat a fi cunoașterea legitimă în domeniul Relațiilor Internaționale. Și, în al doilea rând, că influența acestor asumpții s-a extins cu mult dincolo de zona academică pentru a structura elaborarea politicilor, mai ales în Statele Unite. Teoriile
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
strategic răspândind o imagine alternativă a oamenilor ca înrădăcinați social, constituiți prin acțiune comunicativă și deținători ai puterii prin cultură constructiviștii au folosit această ontologie alternativă pentru a explica și a interpreta aspecte ale politicii mondiale care erau anormale pentru neorealism și neoliberalism. Și acolo unde teoreticienii anteriori au condamnat metodologia neopozitivistă a acestor perspective, cerând modele de analiză mai interpretative, discursive și istorice, constructiviștii au folosit aceste tehnici pentru a continua explorările lor empirice. Afirmarea constructivismului a fost favorizată de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Quarterly, 34(3). Axelrod, R. (1984), The Evolution of Cooperation (New York). Axelrod, R. și Keohane R.O. (1986) "Achieving Cooperation under Anarchy: Strategies and Institutions", în Kenneth, A. Oye (ed.), Cooperation under Anarchy (Princeton). Retipărit în D. Baldwin (ed.) (1993), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate (New York). Bain, W. (2003) Between Anarchy and Society (Oxford). Baines, E.K. (1999) "Gender Construction and the Protection Mandate of the UNHCR: Responses from Guatemalan Women", în E. Prugl și M.K. Meyer (ed.) Green Politics and
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Buckley and R. Fawn (ed.), Global Responses to Terrorism (London). (2004) From International Society to World Society? English School Theory and the Social Structure of Globalisation (Cambridge). Buzan, B., Jones, C.A. și Little, R. (1993) The Logic of Anarchy: Neorealism to Structural Realism (New York). Buzan, B. și Little, R. (2000) International Systems in World History: Remaking the Study of International Relations (Oxford). (2001) "Why International Relations Has Failed as a Project and What to Do about it", Millenium, 31(1
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Connell, R.J.(1990) "The State and Gender Politics", Theory and Society, 19. Connolly, W. (1991) "Democracy and Territoriality", Millenium, 20(3). (1994) "Tocqueville, Territory and Violence", Theory, Culture and Society, 11 (1995)The Ethos of Pluralization (Minneapolis). Copeland, D.C.(1996) "Neorealism and The Myth of Bipolar Stability: Toward a New Dynamic Realist Theory of Major War" Security Studies, 5. Cox, R.W. (1981) "Social Forces, States and World Orders: Beyond International Relations Theory", Millenium, 10(2). (1983) "Gramsci, Hegemony and International
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
of Major War" Security Studies, 5. Cox, R.W. (1981) "Social Forces, States and World Orders: Beyond International Relations Theory", Millenium, 10(2). (1983) "Gramsci, Hegemony and International Relations", Millenium, 12 (2). (1986) "Postscript 1985", în R.O. Keohane (ed.), Neorealism and Its Critics (New York). (1987) Production, Power and World Order: Social Forces in the Making of History (New York). (1989) "Production, the State, and Change in World Order" în E-O. Czempiel și J.Rosenau (ed.), Global Change and Theoretical Challenges
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1992) "The Politics of the Biodiversity Convention", Economic and Political Weekly, 27. Krasner, S. D. (1999) Sovereignty: Organized Hypocrisy (Princeton). Kratochwil, F. (1988/9) "Regimes, Interpretation and the "Science" of Politics: A Reappraisal", Millennium, 17 (2). (1993) "The Embarrassment of Changes: Neorealism as the Science of Realpolitik Without Politics", Review of International Studies, 19 (1). Kratochwil, F. (2000) "Constructing a New Orthodoxy? Wendt's' "Social Theory of International Politics" and the Constructionist Challenge", Millenium: Journal of International Studies, 29 (1). Kratochwill, F.
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Destiny (New York). Nietzsche, F. (1969) Genealogy of Morals, and Ecce Homo (New York). (1990) Twilight of the Idols/The Anti-Christ (Harmondsworth). Norris, P. și Ingelhart, R. (2003) Rising Tide: Gender Equality and Cultural Change Around the World (Cambridge). Nye, J.S. (1988) "Neorealism and Neoliberalism", World Politics, 40. Nyers, P. (1999) "Emergency or Emerging Identities? Refugees and Transformations in World Order", Millenium, 28 (1). Ohmae, K. (1995) The End of the Nation State (New York). Ong, A. (1997) "The Gender and Labor Politics of
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
International Relations (London). Rosenthal, J.H. (1991) Righteous Realists: Political Realism, Responsible Power, and American Culture in the Nuclear Age (Baton Rouge). Ruggie, J.G. (1986) "Continuity and Transformation in the World Polity: Toward a Neorealist Synthesis", în R.O. Keohane (ed.), Neorealism and Its Critics (New York). (1993) "Territoriality and Beyond: Problematizing Modernity in International Relations", International Organization, 47(1). Runyan, A.S. și Peterson, V.S. (1991) "The Radical Future of Realism: Feminist Subversions of IR Theory", Alternatives, 16(1). Rupert, M. (2003) "Globalizing
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]