474 matches
-
procesul globalizării, care a cuprins, fie că ne place sau nu, întreaga planetă. În același capitol autoarea analizează conceptul de identitate în abordările a numeroși exegeți constructiviști, dintre care menționăm numele lui Alexander Wendt și Rodney Bruce Hall, care, spre deosebire de neorealiști, formulează o teorie socială a relațiilor internaționale. Autoarea insistă pe viziunea constructivistă asupra identității în ipostazele sale, ca structură, ca agent, preliminând conceptul de identitate umană de importanță majoră în cristalizarea paradigmei securității umane, pe care o analizează cu pertinență
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Autorul își poziționează abordarea între abordările raționaliste și reflectiviste și vorbește de găsirea unei căi de mijloc (via media) între curentele principale și abordările poststructuraliste.89 Wendt propune o teorie structurală stato-centrică.90 Cu toate că Alexander Wendt este de acord cu neorealiștii că sistemul internațional este caracterizat prin anarhie și auto-ajutorare, el aduce argumente împotriva postulatului că auto-ajutorarea este o trăsătură necesară anarhiei. Aceasta este mai degrabă o instituție promovată și susținută prin procese. Apelând la interacționismul simbolic și la sociologia structuraționistă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
reciprocă: agent structură În al treilea rând, constructiviștii au argumentat că relațiile internaționale sunt constituite printr-un proces de interacțiune de tip agent structură, introducând posibilitatea intervenției actorilor ca răspuns la supradeterminarea presupusă de structura sistemului internațional, prevăzută de teoreticienii neorealiști și neoliberali. Una dintre problemele majore în privința explicațiilor structurale, potrivit lui Giddens, este că acestea neagă rolul agentului, respectiv reduce oamenii la pioni pe o tablă de șah asupra cărora acționează forțe abstracte, neobservabile, care nu țin seamă de dorințe individuale
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
securității individuale și a statului drept construcții sociale care pot fi reformulate la nesfârșit de către actori doritori și înzestrați cu voință și nu drept un concept static, blocat în condiții determinate și schimbătoare, după cum sunt obișnuiți să presupună realiștii și neorealiștii.108 Andrew Hurrel analizează conceptul securității colective considerând că acesta este prin excelență un concept cu o istorie foarte importantă prin interpretările diverse care i-au fost conferite.109 Caracterul social al relațiilor internaționale este evident de-a lungul timpului
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cele raționaliste în ceea ce privește unele teme centrale ale relațiilor internaționale. 1.3.1. Ființa socială Teoriile raționaliste din relațiile internaționale sunt subscrise unei ontologii individualiste, unitatea de bază pentru analiză este individualul (înțeles ca stat, dar și ca individ uman). Teoria neorealistă, spre exemplu, abordează statele ca fiind similare oamenilor care încearcă să își maximizeze șansele supraviețuirii. Neorealiștii, precum Kenneth Waltz, prezintă statele ca fiind condiția apriorică a structurii anarhice a relațiilor internaționale care apoi le constrânge și le determină comportamentul. Într-
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
din relațiile internaționale sunt subscrise unei ontologii individualiste, unitatea de bază pentru analiză este individualul (înțeles ca stat, dar și ca individ uman). Teoria neorealistă, spre exemplu, abordează statele ca fiind similare oamenilor care încearcă să își maximizeze șansele supraviețuirii. Neorealiștii, precum Kenneth Waltz, prezintă statele ca fiind condiția apriorică a structurii anarhice a relațiilor internaționale care apoi le constrânge și le determină comportamentul. Într-un mediu competitiv, generat de o multitudine de state acționând în sensul propriului interes, se asumă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
comportamentul. Într-un mediu competitiv, generat de o multitudine de state acționând în sensul propriului interes, se asumă că urmarea unei logici diferite ar fi un act sinucigaș. În timp ce se pune accentul pe statul individual și pe distribuția puterii, teoria neorealistă conține elemente de socializare, și anume că efectele structurii sunt produse prin socializarea actorilor și prin competiția dintre ei.150 Argumentele neoliberalilor, precum Goldstein și Keohane, care se axează pe rolul ideilor, conțin confuzii similare între nivelul individual și cel
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
a statului drept construcție socială care poate fi reformulată la nesfârșit de către actorii doritori și înzestrați cu voință. Securitatea, în această viziune, nu este un concept static, blocat în condiții predeterminate și neschimbătoare, după cum sunt obișnuiți să presupună realiștii și neorealiștii. Tot mai mulți teoreticieni și practicieni ai relațiilor internaționale se bazează pe instrumentele conceptuale ale constructivismului, mai ales pe îndepărtarea acestuia de ideile convenționale privind cauzalitatea și teoria empirică atunci când abordează politica și securitatea internațională.160 Este recunoscută contribuția constructiviștilor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
vedere al subiectelor avute în vedere, constructivismul convențional oferă analize care atacă studiile de securitate tradiționale, în mod particular neorealismul. Un grup de lucrări își îndreaptă atenția către normele internaționale, în mod special asupra acelora care par a contraveni asumpțiilor neorealiste și neoliberale, și anume că statele sunt raționale, că se bazează pe auto-ajutorare într-un sistem anarhic. Aceste studii se constituie în mod normal în jurul problematizărilor realiste: de ce acceptă statele constrângeri în privința abilității acestora de a purta război, precum acordarea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
doar printr-o analiză ideațională care trasează geneza și evoluția normelor.169 Un al doilea grup de constructiviști convenționali au abordat problematica politicii externe a anumitor state sau instituții. Aceste studii indică fenomene care nu pot fi explicate prin intermediul teoriilor neorealiste, argumentând că este necesar un nivel al explicațiilor cuprins de variabila ideațională. Analiza lui Kier cu privire la doctrina militară franceză susține că alegerea între o doctrină ofensivă sau defensivă poate fi explicată printr-o combinație a preocupărilor civile vizavi de puterea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
perspectivă constructivistă Kenneth Waltz era de părere că o teorie a politicii internaționale trebuie să fie în mod necesar o teorie a sistemului internațional 268, iar Alexander Wendt, împărtășind aceeași idee, formulează o teorie socială a politicii internaționale, deconstruind argumentul neorealist a lui Kenneth Waltz, exprimat în lucrarea Teoria politicii internaționale. În același sens, Barry Buzan și Richard Little apreciază că sistemul internațional reprezintă cheia întregului subiect al relațiilor internaționale,269 scopul acestei discipline fiind acela de a-l înțelege, atât
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sunt structurate identitățile și interesele. Afirmând faptul că interesul său principal este acela de a discuta și defini sistemul internațional, și anume că acesta este unul creat și recreat prin interacțiunea actorilor, nefiind unul definit prin prisma auto-ajutorării, după cum susțin neorealiștii, ideea centrală a acestui argument se bazează pe asumpția că identitățile actorilor nu sunt un dat, ci se dezvoltă, sunt susținute sau se transformă prin interacțiune.289 În viziunea lui Wendt anarhia este doar o condiție permisivă, structura neavând putere
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
au de-a face cu construcția semnificațiilor intersubiective asociate acelei baze. Totul depinde de modul în care anarhia este interpretată și de modul în care statele se raportează unele la altele, de modul în care își percep intențiile. Dezbaterea dintre neorealiști și neoliberali se poartă în jurul întrebării dacă acțiunile statelor sunt influențate mai mult de structură (de anarhie sau de distribuția puterii) sau de procese (prin interacțiune și invățare). Wendt afirmă că ambele curente greșesc asumând puterea cauzală a structurii anarhice
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
insecuritate în forma rolului liderilor politici în articularea și desemnarea amenințărilor.656 Curentele centrale din relațiile internaționale și din studiile de securitate ca răspuns la aceste percepții ale amenințărilor și priorităților se centrează pe problema prevenției. În termeni realiști și neorealiști acest lucru implică auto-ajutorare, statism și supraviețuire.657 Se concentrează în al doilea rând pe promovare, bazată fiind pe asumpțiile liberale că o combinație între politica democratică și economia neoliberală va duce către o diminuare a sărăciei, concomitent cu susținerea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
o altă secțiune a primului capitol analizează studiile de securitate constructiviste care descriu securitatea individului și a statului drept constructii sociale care pot fi reformulate de către actorii doritori și înzestrați cu voință și nu un concept static precum realiștii și neorealiștii. În egală măsură, relevă faptul că studiile din perspectivă constructivistă privind securitatea umană sunt diferite prin conținutul dat conceptului și prin explicațiile avansate există studii convenționale și cele critice, în cadrul ultimelor identificându-se două direcții de cercetare (constructiviștii critici și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
L. Fisher, citat în Fukuyama, Sfârșitul istoriei, p. 17. 3 Fukuyama, Sfârșitul istoriei, p. 49. 4 "Este posibil să gândim un model alternativ pentru tendință, și anume modelul ciclic. Acest model a fost dezvoltat în teoria relațiilor internaționale de școala neorealistă. Ceea ce dă mai multă autoritate acestui model - model al lupei pentru hegemonie - este posibilitatea de a valida ipoteza ciclului în planul economiei și al societății. Criza capitalismului constituie acum, după 50 de la instituționalizarea vieții internaționale, rațiunea unei noi dezbateri între
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
O adevărată expoziție, această trattoria, în care probabil că mulți tineri își plătesc consumația cu o schiță în cărbune, sau în care își expun ceva din ultimele lor "creații", în speranța unei eventuale vînzări. Atmosfera, la Gastonne, amintește de filmele neorealiste. Toată lumea se cunoaște, se salută, vociferează. În cinci minute, Bruno este nevoit să le explice cine suntem, ce căutăm și care cetățean al Florenței l-a trimis să mănînce canelotti la Gastonne. Suntem adoptați îndată, înglobați în acea adunare mîncăcioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
asistăm în acest domeniu, ca în multe altele la trezirea unui spirit contestatar care, strecurîn-du-se pe lîngă politica regimului, se conturează tot mai mult odată cu izbucnirea războiului, pentru a sfîrși în 1943 prin a crea opere ce aparțin deja inspirației neorealiste, cum sînt: Obsesia lui L. Visconti și Copiii ne privesc al lui V. de Sica. Dimpotrivă, domeniul propagandei explicite și directe se poate mîndri cu paradele paramilitare și mitingurile de masă în cursul cărora Ducele dialoghează cu mulțimea potrivit unui
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
luată din iconografia animalieră și din semnele elementare aparținînd tradiției nordice. Ca o reacție împotriva acestor tendințe, care în multe privințe ilustrează incertitudinile, neliniștea și sentimentul absurdului care caracterizează perioada de după al doilea război, se dezvoltă un curent realist sau neorealist care, la anumiți artiști angajați alături de partidele comuniste, se supun preceptelor pe care Jdanov a vrut să le impună reprezentanților intelectualității "progresiste". Chiar dacă această tentativă de aclimatizare a "realismului socialist" la cultura occidentală degenerează uneori în artă oficială a partidului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
lui, să dea naștere unei cinematografii noi, rupte total de universul purificat și conformist al "telefoanelor albe", ca și de producțiile emfatice de inspirație fascistă. Cu toate că temele sale sociale și orientarea sa politică sînt clar orientate spre stînga, acest curent neorealist, rezultat al unei îndelungi maturizări accelerate de război, nu se inspiră totuși din "realismul socialist" așa cum a fost conceput de Jdanov și chiar dacă există influențe din cinematograful sovietic, acestea vin de la un Eisenstein și de la un Pudovkin. Filmul realist și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Jdanov și chiar dacă există influențe din cinematograful sovietic, acestea vin de la un Eisenstein și de la un Pudovkin. Filmul realist și populist al literaturii italiene contemporane a avut și el un rol important. Cu toate acestea, temele ilustrate de cineaștii școlii neorealiste, mizeria orașului, delicventa, violentele opoziții dintre grupurile sociale antagoniste, exploatarea populației rurale, Rezistența, se înscriu într-un militantism politic care se apropie de cel al Partidului Comunist din care mulți producători fac sau vor face parte. Printre operele care vor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
60 cînd "marele public" european le va descoperi, nu aceste producții vor aduna totuși cel mai mare număr de spectatori. În Franța, în anii 50, cînd se vizionează multe filme americane, dar care potrivit sondajelor sînt apreciate ca mediocre, filmul neorealist crează puține opere semnificative ("Zori de ziuă" de Louis Daquin și "Antoine și Antoinette" de Jacques Becker fac excepție în două genuri care rămîn foarte diferite). Rezistența față de modelele de dincolo de Atlantic are aici sprijinul unei tradiții și a unei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
dar în același timp puternic ancorat în tradiția culturală proprie, ca în Suedia cu Ingmar Bergman. Cît despre cinematograful italian, acesta cunoaște epoca sa de aur în timpul anilor 60 și în cea mai mare parte a deceniului următor. Continuînd curentul neorealist, dar folosind adesea mijloace foarte diferite, realizatori ca Fellini ("La dolce vita", 1960, "Roma", 1972), Visconti ("Rocco și frații săi", 1960, "Ghepardul", 1963, Osîndiții", 1970), Michelangelo Antonioni ("Noaptea", 1962, "Blow up", 1967), Francesco Roși ("Jos mîinile de pe oraș", 1963, "Afacerea
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
nu este un raisonneur gratuit, nu vrea să întrerupă filmul evenimentelor, ci să-l descrie anatomic. Scrie această carte ca un scenarist meticulos și sec, fără tropi, fără labirinturi, fără camuflaje. Cartea sa este aproape un roman documentar: un roman neorealist și gotic (paradoxal!) în același timp. Singurul său tabiet (asumat, de altfel) este exactitatea, limpezimea, cronologia. Fostul meu student de la Jurnalism, ajuns astăzi cercetător la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România, este impetuos și impecabil ca un samurai
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
artistice apusene pe care le-a scos treptat de sub embargo. Au fost admise pe ecrane filme franțuzești (gheața a fost spartă, dacă-mi amintesc bine, cu Zi de sărbătoare al lui Tati), britanice (memorabilul Hamlet al lui Laurence Olivier), italiene (neorealiștii), iar radioul a putut difuza - și a făcut-o din plin - șansonetele lui Yves Montand în care era evocat farmecul Parisului („j’aime flâner sur les grands boulevards...“ etc.). De altfel, am avut fericirea să-l vedem în carne și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]