546 matches
-
masă se dovedesc niște manechine de cârpă, aruncate cu ușurință pe jos. Șezând în locul lor, personajele află de la maestru Marea Taină a nemuririi lor. Ei sânt eterni pentru că sânt personaje într-un film, pentru că nu aparțin realității perisabile, ci imaginarului nepieritor. Ca în "Noaptea 267 americană" sau în "E la nave va", imaginea cuprinde deodată platoul de filmare, cu toate instalațiile sale, deschizând astfel, neașteptat și cam "lipit" (dar filmul e de la începutul anilor '70...), perspectivele spre postmodernism. Merită văzut și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
arta și gustul, "copilăria istorică a umanității" își avea leagănul natural în Atica. Kant, ca și Nietzsche mai târziu, pleacă de la postulatul Greciei originare, pilon al demonstrațiilor sale. Și Marx, în elogiul nostalgic al "stadiului social embrionar" și al farmecului nepieritor al acestor "copii normali" care erau grecii. Și Freud, nu mai puțin conservator decât revoluționarul renan în gusturile lui neoclasice. Să nu uităm de alt quiproquo cronologic: apostolii Artei, luând partea drept întreg, au botezat "artă greacă" în principal arta
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
eu nu-s pierdut pentru el. / Cel care năzuiește spre unitate mă adoră în toate ființele; oriunde s ar afla acest yoghin, în mine se află. / [...] Cel care-l vede pe Supremul Stăpân Divin sălășluind la fel în toate ființele, nepieritor când acestea pier, acela este cel care vede. Când descoperă că diversitatea ființelor este Unitate, și că numai aceasta se fărâmițează, atunci se apropie de Brahman.“ 3. Din budismul tibetan: „în acest fel, mantra este superioară sutrei în privința experienței vii
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
i-a revenit lui Agamemnon; un disc greu de fier brut, pentru aruncat la întreceri, care fusese al lui Eetion; un cal puternic și bun alergător, pe care mai apoi Ahile l-a folosit drept mărginaș, alături de cei doi armăsari nepieritori ai săi; o liră frumoasă, cu traversa de argint, pe care Ahile s-a deprins să cânte cântece epice despre eroi. Este vrednic de constatat că toate referirile la această perioadă îl au în vedere pe Ahile, iar cele pomenite
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
i-a revenit lui Agamemnon; un disc greu de fier brut, pentru aruncat la întreceri, care fusese al lui Eetion; un cal puternic și bun alergător, pe care mai apoi Ahile l-a folosit drept mărginaș, alături de cei doi armăsari nepieritori ai săi; o liră frumoasă, cu traversa de argint, pe care Ahile s-a deprins să cânte cântece epice despre eroi. Este vrednic de constatat că toate referirile la această perioadă îl au în vedere pe Ahile, iar cele pomenite
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de lemn trimisă mie zestre de meșterul Luca, adun toate schițele lui, le întind iarăși pe pat, pe masă, le cercetez a câta oară? misterul nu se află aici, aceste cartoane nu sunt decât o formă trecătoare pentru ceea ce este nepieritor, le strâng apoi fără nici o remușcare și le fac sul, cu ele sub braț intru în biserica întunecoasă, urc scara de lemn spre schelă, umbrele din biserica întunecată încep să prindă contururi după ce-mi obișnuiesc ochii cu, mă întind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
norocoși. Înțelegeam germana. Cei care nu înțelegeau erau loviți și bătuți, ba chiar mai rău. Dar în ziua aceea am fost doar numerotați, cu numere consecutive. Al meu se deosebea de al tatei doar printr-o singură cifră. Moștenirea mea nepieritoare. —Acum există chirurgie plastică modernă pentru dumneavoastră, spuse doctorul Miller în timp ce deschidea ușa, făcând un pas într-o parte ca să mă lase să trec. Noi ștergem trecutul. Îl simțeam stând lângă mine, în mașină în drum spre casă, brațul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
să nu fi știut cu adevărat. —Danny mi-a povestit ce s-a întâmplat sâmbătă seară. În cazul ăsta, știam cu adevărat. Nu știu ce ți-a spus el, Maria. Dar nu s-a întâmplat nimic. Era beat, mi-a declarat dragoste nepieritoare, eu l-am respins... — Mi-a spus că te-a sărutat. O, aia! A încercat și eu l-am respins. Nu s-a întâmplat nimic. — Dacă nu s-a întâmplat nimic, atunci de ce nu mi-ai spus? Sau dacă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
mai desfășurase până atunci, cufundările În propriul său suflet și publicarea unor volume care să-l exprime, fără să-și Încarce peste măsură propriul corpus bibliografic, deja copleșitor, sau să simtă facila vanitate de a mai scrie măcar un rând. Nepieritoare e modestia bărbatului care, În fața banchetului pe care i-l oferă bibliotecile orientale și occidentale, renunță la Divina Comedie și la O mie și una de nopți și acceptă, uman și afabil, Thebussienele (seria a doua)! Evoluția spirituală a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
toate conotațiile sale rasiale. E greu să-i urmărești dâra luminoasă. Dacă pentru o clipă zeii ne-ar meni elocvența și talentul lui, am șterge tot ce a fost mai Înainte și ne-am limita să gravăm o singură vorbă nepieritoare: Loomis. O artă abstractă Cu riscul de a răni nobila susceptibilitate a oricărui argentinian, indiferent de orientarea caracteristică sau culoarea sa, mă văd obligat să depun mărturie că orașul nostru, nesătul magnet al turiștilor, poate - În 1964! - să se mândrească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
târziu. Spre zori când fața i se umple de lacrimi, își ridică din nou capul și-l imploră să -i sărute obrazul plâns, care se transformă în semințe gustoase, căci poartă pe ele urma sărutului fierbinte, plin de dragoste înfocată nepieritoare. S-au scris multe legende despre ea, dar ce am scris eu nu-i legendă, ci doar povestea de iubire a florii-soarelui, pe care mi-a spus-o printre lacrimi, într-o seară de august, la capătul grădinii mele, ea
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
acest drept în numele Bisericii și au făcut ca alegerile să redevină libere 265. În alte dăți, abuzul a fost din partea poporului; acest abuz a fost îndepărtat de suveranii și de nobilimea care i-au sărit în ajutor Bisericii 266. Beneficii nepieritoare pe care pioșii monarhi le-au făcut Bisericii și a căror amintire Biserica a păstrat-o și o va păstra pînă la sfîrșitul lumii. În sfîrșit, monarhii înșiși au intervenit în alegeri și le-au supus unei oribile tiranii, lucru
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
prin spada sa a apărat Biserica și pentru că acesta este urmașul unui Apostol! Oh, de mi-ar fi ascultate în Cer rugăciunile și jertfa mea primită, aș putea vedea cu ochii mei înainte de a muri, sau murind, această nouă cunună nepieritoare așezată pe fruntea acestui mare Suveran! CAPITOLUL V Plaga din piciorul stîng: servitutea bunurilor ecleziastice 129. Din cele analizate pînă aici rezultă că prăbușirea Romei păgîne, prezisă de Scripturi, sub numele de Babilon, a fost, în rînduiala înaltă a Providenței
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
spirituală. Pacea este posibilă și va fi atinsă, dar cu o singură condiție: puterea temporară va trebui să respingă complet noțiunea de individualitate, o relicvă a violenței barbare și a feudalismului, și să se reașeze pe ideea că Biserica este nepieritoare. Concilierea este imposibilă între cele două idei, dar perfect fezabilă între puterea spirituală și cea temporară. Regimurile temporare trebuie să se transforme din seniorii în societăți civile. Și o astfel de schimbare dezirabilă este acum începutul de după o mie de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
nu moare de foame niciodată, cînd e cu copilul lui. Asta e legea noastră. Și a dumneavoastră, după cîte știu. Uitîndu-mă la el, Îmi spuneam: „Iată poporul Tablelor Legii!” Îi priveam fața pe care abia se deslușeau urmele rasei lui nepieritoare, care născuse pe Moise și pe Iisus. Urma să plece, În adevăr, În Țara Sfîntă dar neliniștea lui veselă era traversată de o prevestire a tristeții ce-avea să-l macine mai tîrziu: lăsa În urmă mormîntul soției, locurile copilăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
e o deosebire cât cerul de pământ. Cauze pot fi multe, scuze și justificare nu există deloc pentru militarii cari au luat parte la răsturnarea lui Vodă Cuza. Știm asemenea foarte bine că, pentru a face a se uita neștersul, nepieritorul 11 fevruarie, d-nii militari în cestiune, sprijiniți de partidul politic corupt și corumpător al roșiilor, au luat comande în armată, pentru a câștiga bătălii în contra turcului nevinovat, pe care d-nii liberali au încă și astăzi neobrăzarea de a-l numi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui n-o să mai rămână nimic. O țară care nu știe să-și apere poeții va fi învinsă sau va supraviețui lamentabil la coada altor națiuni, fiindcă poezia e sângele unui popor care curge subteran prin veacuri și îl face nepieritor. Sudoarea, deocamdată, era tot ceea ce vedeam cum curge din pieptul lui scofâlcit... îl ștergeam, îl întorceam pe o parte și pe alta, în timp ce el ținea țigarea în gură și ne înjura. Eram toți doboriți de munca dură din mine ca să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cuvântul amicului său Bismarck că "vanitatea e o ipotecă, care îngreuie foarte mult mintea". Tot atât de esclusă e ideea că ar voi să se impuie vederii "sferelor determinante". Oricine și oriunde e cineva "determinant" acolo e determinant și contele Andrassy, căci nepieritoare sunt în amintirea tuturor faptelor sale, cari zilnic [î]i proclamă gloria din nou. Fără scrupul și plin de bucurie cată, după toate acestea, să ne dedăm cu convingerea că contele Andrassy a reprezentat la Sinaia interesele Ungariei și ale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cele apocrife Bogată în cultură, literatură și arte, Franța secolului al XVII-lea rămâne până în zilele noastre un punct de referință în evoluția barocului în Europa. Corneille, Racine, Moliere, La Fontaine, Pascal și Descartes oferă lumii talentul lor, prin creații nepieritoare; Poussin, Le Vau și Le Brun pictau; Mansard construia palatul Versailles. Un punct de referință pentru destinul societății secolului al XVII-lea o reprezintă evoluția burgheziei și intrarea într-un con de umbră a nobilimii. Această modificare a polilor de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
învață dacă sunt adevărate cele ce se spun, atunci când cuvântăm în afară”, scrie Fericitul Augustin. El este Învățătorul lăuntric, sursa cunoașterii autentice, omul nefiind altceva decât un instrument care o vestește în afară, cu ajutorul cuvintelor. În fond, este vorba de nepieritoarea putere a lui Dumnezeu și despre veșnica înțelepciune, de la care primește povață orice suflet rațional, dar, „ fiecăruia îi este dezvăluit atât cât poate el primi, potrivit relei sau bunei sale purtări”. Ca Învățător lăuntric, Hristos intră în dialog cu omul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
timpului ca această construcție să fie în totalitate consolidată cu ancoraje metalice care să-i asigure rigiditatea și stabilitatea. Nu este o construcție care să atragă atenția în mod deosebit din punct de vedere al arhitecturii, dar este un document nepieritor de convingere creștină, înălțat din credință ortodoxă desăvârșită, într-un timp și într-un loc în care spiritualitatea creștină, trebuia să se afirme și să se impună. Planul este în formă de cruce (treflat) și interiorul este împărțit în: pridvor
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
nevăzută a divinului, dar simțită și trăită prin credință. Dumnezeu se revelea‑ ză dar ne și vorbește prin imagini pentru a transmite mesajele sale spre binele creaturilor sale. Rolul imaginilor este de a înălța mintea omului spre cele veșnice și nepieritoare pentru a înlesni o transcendență menită să ne conducă spre divin, motiv pentru care imaginea este esențialmente liturgică. 3.1. Cum trebuie înțeleasă imaginea în lumina învățăturii biblice? Pentru a evita idolatria în venerarea imaginilor, sfântul Ioan Damas chinul spunea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Dumnezeu trinitar care în Euharistie proiec‑ tează lumină asupra întrebărilor și așteptărilor inteligenței omenești și exem‑ plele pot continua. Arta sacră a găsit în acest ansamblu extraordinar o expresie de o excep‑ țională putere atingând niveluri de o valoare nepieritoare simultan estetică și religioasă. Constatarea crește în valoare și amploare dacă de pe versantul artelor figurative trecem să luăm în considerare marea dezvoltare pe care chiar în arcul acesta de timp a avut‑o muzica sacră compusă pentru exigen‑ țele liturgice
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
mi s-a părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică, i-am descoperit publicistica, în care îl înlâlnim ca om deplin al culturii române, interesat total de cel ce, în scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității noastre. Tot întrebân du-mă cum arăta Poetul, am ajuns, astfel, să imaginez eu însumi un Chip al lui. Iar cum rezultatul acelei strădanii nu m a mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
mi s-a părut puțin cam idilică. I-am recitit atunci opera poetică, i-am descoperit publicistica, în care îl înlâlnim ca om deplin al culturii române, interesat total de cel ce, în scurta lui viață, a fulgerat o lumină nepieritoare în constelația spiritualității noastre. Tot întrebân du-mă cum arăta Poetul, am ajuns, astfel, să imaginez eu însumi un Chip al lui. Iar cum rezultatul acelei strădanii nu m a mulțumit, am reluat gândul și travaliul, ajungînd să plămădesc, în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]