832 matches
-
detensionarea, resetarea relațiilor SUA-Federația Rusă și o nouă ordine internațională, caracterizată, printre altele, de reduceri semnificative de arme nucleare și, în final, de renunțarea, în totalitate, la acest tip de armament. Liderul american a făcut apel la consolidarea Tratatului de Neproliferare Nucleară și a chemat la o nouă interdicție mondială asupra fabricării de materiale fisionabile de uz militar și la instituirea unei bănci internaționale de combustibil, care să furnizeze și să monitorizeze uraniul îmbogățit pentru generarea de energie nucleară de uz
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
militar. Ca pași concreți în spiritul resetării, în 2009, A.I.E.A. a aprobat crearea în Rusia a unei bănci internaționale de combustibil nuclear sub egida ONU, destinată să furnizeze uraniu slab îmbogățit țărilor care îndeplinesc în mod strict criteriile de neproliferare nucleară, și, în același an, Administrația Obama a decis să suspende planul Bush privind realizarea unui sistem de apărare antirachetă, înlocuindu-l cu o strategie pe etape, adaptativă. Deși strategia s-a schimbat, persistă problema esențială a absenței unor acorduri
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în mod progresiv, cu apărarea antirachetă și să înscrie dezarmarea nucleară în programul NATO. Astfel, un element central al strategiei NATO îl va reprezenta disuasiunea, articulată în jurul unei combinații de capacități nucleare și convenționale și, deși, în conformitate cu obiectivele Tratatului de neproliferare, Alianța este hotărâtă să creeze condițiile unei lumi fără arme nucleare, atâta timp cât acest tip de armament va exista, NATO își propune să rămână o alianță nucleară. Cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă ar urma să se desfășoare în scopul realizării
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
strategice. În prezent, principala preocupare a celor cinci puteri nucleare, alternând promisiuni și amenințări, este ca unele țări, considerate ca parte a axei răului, să nu se doteze cu armament atomic. La rândul lor, statele incriminate consideră că Tratatul de neproliferare garantează dreptul inalienabil al tuturor de a dezvolta tehnologii nucleare în scopuri pașnice. Astfel că, principalul document pe care se bazează cooperarea internațională în ceea ce privește neproliferarea armelor nucleare este supus criticilor, fiind considerat chiar răspunzător de tensiunile în problema nucleară, prin
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nu se doteze cu armament atomic. La rândul lor, statele incriminate consideră că Tratatul de neproliferare garantează dreptul inalienabil al tuturor de a dezvolta tehnologii nucleare în scopuri pașnice. Astfel că, principalul document pe care se bazează cooperarea internațională în ceea ce privește neproliferarea armelor nucleare este supus criticilor, fiind considerat chiar răspunzător de tensiunile în problema nucleară, prin împărțirea pe care o propune între statele care dețin și cele care nu dețin arme nucleare 489. Impedimentelor de ordin legislativ li se adaugă și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
of America, 2006. The National Security Strategie of the US of America, 2010. Konțepția Vneșnei Politiki Rossiiskoi Federații, 1993. Konțepția Vneșnei Politiki Rossiiskoi Federații, 2000. Konțepția Vneșnei Politiki Rossiiskoi Federații, 2009. Strategia de Securitate Națională a României, 2007. Tratat cu privire la neproliferarea armelor nucleare, 1968. Treaty Between the United States of America and the Russian Federation on Measures for the Further Reduction and Limitation of Strategic Offensive Arms, 2011. Protocol to the Treaty Between the United States of America and the Russian
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
CSAT privind scutul antirachetă, Bursa, 4 februarie 2010. Ischinger, Wolfgang, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, interviu pe tema unei lumi lipsite de arme nucleare, Der Spiegel, 7 iulie 2009. Kharrazi, Kamal, ministrul iranian de Externe, declarație la conferința ONU privind neproliferarea armelor nucleare din 2005, CNN International, 3 mai 2005. Kimball, Daryl, director executiv al Arms Control Association (organizație non-guvernamentală, independentă, de cercetare și studii politice), interviu www.HotNews.ro, 26 februarie 2010. Koltunovîi, Viktor, reprezentantul Federației Ruse în Comisia Consultativă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
OTSC Organizația Tratatului de Securitate Colectivă PAA European Phased Adaptive Approach PAC-3 Patriot Advanced Capability PATRIOT Phased Array Tracking Radar Intercept On Target PMO Organizația de Management al Programului PO Programme Office PTBT Partial Test Ban Treaty TNP Tratatul de Neproliferare Nucleară PSI Proliferation Security Initiative THAAD Theater High Altitude Area Defense TMD Theatre Missile Defence TMD PG Theatre Missile Defense Project Group SAM-D Surface-to-Air-Missile-Development SABMIS Sea-Based Anti-Ballistic Missile Intercept System SDIO Strategic Defense Initiative Organisation SALT Strategic Arms Limitation Talks
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
O explicație a crizei rachetelor din Cuba, Editura Polirom, București, 2010, p. 50 9 Raportul Comisiei Canberra din 1996, http://www.dfat.gov.au/cc/cc report mnu.html/ 2010 10 Declarația ministrului iranian de Externe, Kamal Kharrazi, la conferința ONU privind neproliferarea armelor nucleare din 2005, CNN International, 3 mai 2005. 11 Mircea Malița, Tablouri din războiul rece memorii ale unui diplomat, Editura C.H.Beck, București, 2007, p. 190. 12 Ibidem. 13 Henry Kissinger, Diplomația, Editura All, București, 2003, p. 31. 14
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
multilaterale, All Beck, București, 2005, p. 4. 159 http://www.nuclearfiles.org/menu/key-issues/nuclear-energy/ history/ atoms-for-peace-address-eisenhower 1953-12-08.htm/2010. 160 http://www.iaea.org/About/statute.html/2010. 161 Cristian Istrate, op. cit., p. 6. 162 articolul VI al Tratatului de Neproliferare nucleară, Buletinul Oficial nr. 3, 31 ianuarie 1970. Arme care pot atinge ținte aflate pe teritoriul adversarului de la bazele sau locurile de lansare aflate pe teritoriul propriu sau în largul mării (Peter Calvocoressi, op. cit, p. 123). În mod firesc
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sui generis a unui spațiu liber de arme nucleare, diferit de zona liberă de arme nucleare propunere neagreată de statele care au preferat NATO. (Cristian Istrate, op. cit., p. 19). 181 International Herald Tribune, 1 mai 2004. 182 Jimmy Carter, Salvarea neproliferării http://www.washingtonpost.com/31 martie 2005. 183 Henry Kissinger, Crește ... 184 Ibidem. 185 http://nunn-lugar.com/2010. 186 The Economist, 4 ianuarie 1997. 187 Susan Koch, Reducerea amenințării nucleare prin cooperare, http://www.usia.gov/journals/itps/0798/ijpf
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
1997. 220 The Economist, 12 iulie 1997. 221 David Hoffman, "Rusia și Statele Unite arată cu degetul spre Iran", International Herald Tribune, 24 septembrie 1997. 222 Interviu cu Evgheni Primakov, Newsweek, 29 septembrie 1997. 223 Declarația directorului adjunct al Centrului pentru Neproliferare, A. Norman Schindler, cu privire la programele pentru armele de distrugere în masă ale Iranului, susținută în fața Subcomisiei pentru Securitate Internațională, Proliferare și Servicii Federale din cadrul Comisiei Senatoriale pentru Afaceri Guvernamentale, la data de 21. 09. 2000, http://www.cia.gov/5
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
17 septembrie 2009. 241 Agerpres, 28 septembrie 2009, 29 octombrie 2009, 6 noiembrie 2009, 6 decembrie 2009. 242 BBC World, 29 ianuarie 2010. 243 CNN International, 16 aprilie 2010. 244 Le Figaro, 17 aprilie 2010 . La conferința consacrată Tratatului de Neproliferare Nucleară de la New-York, Rusia a propus, printre altele, aderarea la tratatul de neproliferare nucleară a tuturor țărilor, între altele și a celor care nu posedă asemenea arme și realizarea zeroului nuclear global, cu menținerea stabilității strategice în lume. De asemenea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
2009, 6 decembrie 2009. 242 BBC World, 29 ianuarie 2010. 243 CNN International, 16 aprilie 2010. 244 Le Figaro, 17 aprilie 2010 . La conferința consacrată Tratatului de Neproliferare Nucleară de la New-York, Rusia a propus, printre altele, aderarea la tratatul de neproliferare nucleară a tuturor țărilor, între altele și a celor care nu posedă asemenea arme și realizarea zeroului nuclear global, cu menținerea stabilității strategice în lume. De asemenea, țările arabe au reiterat apelurile pentru un Orient Mijlociu fără arme nucleare, aducând
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
politcom.ru/27.09.2010. 253 Agerpres, 7 decembrie 2010, www.diplomatie.gouv.fr/13.12.2010. 254 Mediafax, 18 octombrie 2002, 16 decembrie 2002. În sensul că, dacă politică a dublei măsuri este considerată abordarea generată de Tratatul de Neproliferare, cu privire la puteri nucleare și puteri non nucleare, în cazul Iranului și Coreei de Nord, state din această din urmă categorie, se aplică, de către SUA, o nouă diferențiere, o nouă altă măsură. 255 www.compuserve.fr/15.11.2002. 256 Mediafax
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
americană", Antet, f.a., pp. 29-36). 405 În septembrie 2010, conform unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Israelul a respins propunerea AIEA de a permite inspectorilor internaționali accesul la programul său nuclear și de a se alătura Tratatului de Neproliferare Nucleară. 406 Foreign report, 23 mai1996, International Herald Tribune, 19 octombrie 1999, Il Messaggero, 29 aprilie 1996, Mediafax, 16 august 2006, The Jerusalem Post, 27 mai 2010, Frankfurter Allgemeine Zeitung, nr. 77, 1 aprilie 2010, Agerpres, 21 mai 2010, http
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
eradicarea maltratării și a torturii, asigurarea libertății de expresie, de asociere, a drepturilor copiilor, drepturilor sindicatelor și a standardelor de bază în domeniul muncii. 3. Cooperarea în domeniul politicii externe și de securitate, prevenirea conflictelor, cooperare în combaterea terorismului, a neproliferării armelor de distrugere în masă și a exportului ilicit de arme, rezolvarea conflictului transnistrean. 4. Reforma și dezvoltarea economică, creșterea bunăstării populației, implementarea unor acțiuni majore în vederea reducerii sărăciei, creșterea eficienței sistemului de asistență socială 5. Economia de piață funcțională
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92390]
-
fi oprită, așa cum nu poate fi stopată globalizarea ca proces care transcende voința oricărui individ sau guvern. De aceea, euro-scepticii jubilează degeaba. 26 iunie 2008 Revizuirea unui tratat La 1 iulie 1968 a fost semnat un document istoric: Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP). La el au aderat 189 de țări, adică, practic, întreg mapamondul, Tratatul intrând în vigoare la 5 martie 1970. S-au împlinit, așadar, 40 de ani de când țările lumii și-au luat angajamentul să nu producă și să
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
multe țări ar fi dorit să se înarmeze atomic, între acestea și țări aflate în mare dușmănie unele cu altele. Se auzea, la un moment dat, că până și Ceaușescu ar fi cochetat cu ideea. Este limpede că limitarea și neproliferarea armelor nucleare nu au fost doar un rezultat al TNP, dar trebuie să-i dăm cezarului ce este al cezarului: fără Tratat problemele ar fi fost mult mai complicate. Azi unii critică TNP și cer revizuirea lui. Această revizuire, poate
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Drepturile Omului IESĂ Identitate Europeană de Securitate și Apărare IEVC Instrumentul European de Vecinătate și Cooperare ISIS Statul Islamic din Irak și Siria JAI Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord NPT Tratatul de Neproliferare Nucleară OCI Organizația Conferinței Islamice OEP Organizația pentru Eliberarea Palestinei ONU Organizația Națiunilor Unite OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa PEM Parteneriatul Euro-Mediteranean PESA Politică Europeană de Securitate și Apărare PESC Politică Externă și de Securitate Comună PEV
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
acolo unde ele nu există sau pentru a le întări acolo unde sunt fragile, precum și lipsirea părților de folosirea metodelor armate de acțiune. Astfel de măsuri includ crearea încrederii, instituționalizarea anumitor valori precum: democrația, drepturile minorităților, adoptarea normelor de drept, neproliferarea armelor etc. Diplomația preventivă văzută că diplomație preventivă pe termen lung include o serie de măsuri privind înlăturarea cauzelor de bază ale conflictelor, respectiv a amenințărilor care afectează comunitatea internațională; înlăturarea cauzelor care favorizează apariția conflictelor nu se limiteză doar
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
o reală amenințare rezultă din capacitatea nucleară a Israelului, precum și din angajamentele paralele menite să împiedice nuclearizarea arabă, Israelul declarând în mod repetat că "nu ar fi prima țară care ar introduce armele nucleare în regiune".601 Deși Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT) a fost proiectat (în 1968) că o necesitate a denuclearizării globale nu s-a bucurat de suportul lărgit al statelor din regiunea Orientului Mijlociu nici după extinderea acestuia în 1995.602 Israelul nu a semnat tratatul de neproliferare
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Neproliferare Nucleară (NPT) a fost proiectat (în 1968) că o necesitate a denuclearizării globale nu s-a bucurat de suportul lărgit al statelor din regiunea Orientului Mijlociu nici după extinderea acestuia în 1995.602 Israelul nu a semnat tratatul de neproliferare nucleară, refuzând până în prezent să confirme oficial sau să infirme deținerea acestor mijloace de luptă. Într-o declarație (făcută la 6 iulie 2004) ex-premierul Ariel Sharon a lăsat să se înțeleagă că Israelul ar putea deține astfel de arme, însă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
fog) face parte din conceptul de securitate națională a Israelului și reprezintă, totodată, o reacție la eventualitatea trasferului nuclear către statele arabe dinspre furnizori, precum: Chină, Europa și Rusia.605 Peres consideră că Israelul nu poate să semneze Tratatul de Neproliferare deoarece aplicarea ulterioară a tratatului ar necesita abandonul acestei posturi ambigue, fiind de preferat să se încheie acorduri regionale privind controlul armelor decât aplicarea unor instrumente globale în întreg spațiul Orientului Mijlociu (că de exemplu: Tlatelolco Treaty Transforming Latină America
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
implementarea acestora, compatibilizarea legislației cu normele și standardele europeane în domenii comune de interes, integrarea economiei Israelului în economia și structurile sociale europene, dar și soluționarea unor noi provocări ale momentului, cum ar fi spre exemplu: implicarea în cooperarea privind neproliferarea 749 armelor de distrugere în masă și lupta împotriva terorismului. În ceea ce privește raporturile cu Israelul, PEV a creat noi perspective de cooperare vizându-se în principal posibilitatea avansării relației euro-israeliene către un nivel superior, de la simplă cooperare regională către un anumit
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]