765 matches
-
zilnice”, „Așchii”, „Peceți”, „Încurcături”, unde calamburul, satira și ironia politică sunt de bună calitate, autor fiind mai cu seamă D. Karnabatt, care se află și sub pseudonimele Pierrot, Don Ramiro ș.a. O rubrică permanentă de literatură universală cuprinde prezentări, îndeobște nesemnate, de istorii literare, de lucrări critice și monografii, în special din spațiul francez, rar fiind prezent numele lui D. Karnabatt. În sumar intră versuri de Adrian Maniu (Întunecatele, Litanii, Orfeu, Porcul blând suge de la sute de oi, Fata Morgana, Irod
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
1911, reproduce lucrări de Iser, Camil Ressu, Francisc Șirato, Theodor Pallady, Ștefan Luchian, N. Vermont. Ziarul dă în foileton romanele de senzație Milioanele și metresele regelui Leopold și Cinstea fatală de Vasile Pop (sub pseudonimul C. Fulger) și alte câteva nesemnate (Dragoste criminală, O taină de nepătruns, Răzbunarea hidalgiului, Crimele bancherului), dar și traduceri: Selma Lagerlöf, Copiii din Betleem (transpunere de D. N. Ciotori), Rudyard Kipling (în tălmăcirea lui Vasile Savel), Al. Dumas, Pescarul din Neapole, Al. Dumas-fiul, Dragostea care ucide
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
LUCEAFĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC, revistă apărută la Brăila, bilunar, apoi lunar, din septembrie 1929 până în martie 1931. Director este Ioan C. Sava, iar secretar de redacție - G. Buznea-Moldoveanu. În loc de articol-program se publică o confesiune (nesemnată), Cum se naște o revistă literară, un fel de scenetă cu câțiva tineri entuziaști. Publicația reușește să adune semnături din toată țara, dar numele nu au rezonanță deosebită: Aurel Marin, Al. Georgescu-Vâlcea, Stelian Cucu, Al. Tudor-Miu, Spiru Hasnaș ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287865_a_289194]
-
pasiune pentru cercetarea și editarea operei eminesciene și pentru aceea a criticului de la „Viața românească”. Ca editor, și-a îndreptat atenția asupra atribuirii lui Eminescu a unui mare număr de articole, Opera politică (I-II, 1941) incluzând 163 de articole nesemnate de poet, pentru că acesta - crede C. - ar fi voit să se „deghizeze”, să se „camufleze”. Ca și G. Ibrăileanu, a negat valoarea postumelor eminesciene. Aceeași pasiune a atribuirilor și în ediția G. Ibrăileanu, Restituiri literare (I-II, 1968), unde sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
acesta - crede C. - ar fi voit să se „deghizeze”, să se „camufleze”. Ca și G. Ibrăileanu, a negat valoarea postumelor eminesciene. Aceeași pasiune a atribuirilor și în ediția G. Ibrăileanu, Restituiri literare (I-II, 1968), unde sunt inserate numeroase articole nesemnate apărute în „Viața românească”, opinia editorului fiind că mai tot ceea ce a apărut la rubrica „Miscellanea” i-ar aparține lui Ibrăileanu, care n-ar fi semnat doar cu pseudonimele cunoscute (Cezar Vraja, P. Nicanor et Co., T. P.), ci și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286487_a_287816]
-
periodic apărut la București din mai 1935 până în decembrie 1937. În primul an de existență I.r. are subtitlul „Revistă de critică, poezie și ideologie”, iar unicul redactor este Pavel Costin Deleanu. Acesta este desigur autorul articolului-program intitulat Ideea românească, nesemnat, în care se formulează năzuința ca revista să fie „printre altele, o concentrare a tineretului de azi în vederea propriei sale definiri și expresii”. Orientarea naționalistă, dezvăluită încă din titlu și justificată prin „falimentul «Ideii europene»”, este îndeobște moderată. În cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
când titlul e „Semănătorul”. Anunțată în ultimul număr al „Curierului literar” (1901), noua publicație preia, de fapt, numele unei reviste bârlădene din secolul al XIX-lea, titlu acceptat pentru caracterul său sugestiv, la propunerea lui Al. Vlahuță. Articolul-program Primele vorbe, nesemnat, inclus de Vlahuță, cu titlul Îndemn, în volumul său File rupte (1909), anunță o linie pe care scriitorul o urmase începând cu „Vieața” (1893-1896): „Ne strângem, cu credință și cu dragoste, în jurul aceluiași stindard, stindard de pace, de înseninare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
Desfășoară o activitate intensă, laborioasa, în scopul organizării și sistematizării bibliografice în instituțiile de carte românești. Introduce catalogul de materii al Universității din Halle, îl adaptează „la trebuințele noastre speciale” și impune utilizarea sistemului de clasificare zecimala. Debutează cu articolul (nesemnat) Lista alfabetică a publicațiilor periodice românești din și afară de Regat în „Vulturul” (1907). Prima carte, Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, îi apare în 1916. Colaborează la „Universul literar” (1908-1926) și mai cu seamă la „Buletin bibliografic săptămânal”. Numele consacrat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
menită să vă adoarmă ingeniozitatea, fie chiar o cecitate criminală a decidenților. Hotarele istorice au fost și vor rămâne de neînlocuit, atâta vreme cât vor mai exista ingeniozitate și războaie pe Terra și în atmosfera ei! În Protocolul Secret, 176 + 12, semnat/nesemnat, alături de alți 187 șefi de stat și/sau de guvern, și de Președintele Republicii Umaniste Vandana, Doctor Rabhat Rebuth, sunt numite motivele pentru care hotarele sunt indispensabile între state: "a) MOTIVE POLITICE 1. Dacă n-ar mai exista hotare care
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Curteanu. R.d. a republicat versuri de Mihai Eminescu (Adio, Ce e amorul și fragmente din Scrisoarea IV), G. Crețeanu, Matilda Cugler-Poni, Al. Sihleanu și Th. D. Speranția. Un A.G. de la Milcov colabora cu nuvele și schițe. Au mai apărut traduceri, nesemnate, din M. G. Saphir, K. Waldomar, Armând Silvestre și Catulle Mendès. Pentru a atrage cititorii, s-a tipărit în supliment tălmăcirea românului Orfana de Currer Bell (Charlotte Brontë). R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289206_a_290535]
-
Iancu Păltinișeanu, Vasile Gherasim, Dorina Ienciu, Doina Oșteanu, Sergiu Grossu, Zahu Pană, I. Cârja, Matei Sberga, Leonida Lututovici ș.a. Sporadic, publică versuri Ștefan Baciu și Vintilă Horia. D. prezintă, de asemenea, mari grupaje de poezii scrise în închisorile comuniste, multe nesemnate. Paginile de proză sunt semnate de Mira Simian, Toader Ionaș, John Halmaghi, Mardarie Popinciuc, Viorica Stavilă ș.a. Cu mențiunea că a fost scris pentru un post de radio, apare aici și un text sub semnătura lui Mircea Eliade, intitulat Maica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
acestor preocupări se înscriu articolele despre istoria romanilor ale lui At. M. Marienescu și capitolul Datinile de la nuntă la romanii vechi, din volumul Cultul păgân și creștin al aceluiași autor. Un lung studiu despre ortografie, rezumând discuțiile din Academia Română, apare, nesemnat, sub titlul De orthographia et rebus quibusdam aliis. Paginile de literatură originală, destul de puține, sunt mediocre. Publică versificări umoristice I. de la Buceci (Ioan Pușcariu), iar stihuri ocazionale un Catone Indoleanu, acesta culegând și câteva doine. Se reproduc scene din Ovidiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
este arătat literaturii maghiare. Alexiu Sólymosi transpune din versurile unui tânăr poet maghiar (L. Bartók), este tălmăcită nuvela lui G. Csiky Istoria unui geniu, iar Petru Oprișoiu figurează cu un articol despre Peto´´fi. Alți scriitori comentați elogios (în articole nesemnate) sunt Victor Hugo și I. S. Turgheniev. Se traduc fragmente din memoriile lui Heinrich Heine. Interesul pentru mișcarea teatrală românească este vizibil în corespondențele lui D. de la Tismana despre spectacolele teatrelor populare din Transilvania, ca și în comentariile asupra turneelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290562_a_291891]
-
este un eveniment important în istoria culturii române, datorită valorii lingvistice și literare a textului, dar și conținutului prefețelor. Prima, semnată de Simion Ștefan, demonstrează necesitatea răspândirii învățăturilor evanghelice și, prin urmare, a traducerii lor. A doua, Predoslovie cătră cetitori, nesemnată, se referă la traducători și la modul lor de lucru, care constă în tălmăcirea directă a originalului grecesc, dar și în urmărirea simultană a versiunilor slavonă și latină. Alte precizări, precum necesitatea exprimării unitare (în urma constatării diferențelor dialectale) prin folosirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
unor riscuri. În anii ’50-’60, anii „avântului revoluționar” și ai schematismului artistic, s-a reușit să nu se coboare cu totul ștacheta esteticului, iar în anii ’70-’80, ai cultului personalității, s-au inclus doar unele editoriale convenționale, adesea nesemnate, sau câteva pagini „de direcție”. Într-o mare măsură prestigiul revistei a fost asigurat de o atitudine critică echilibrată, de o fundamentare estetică de tip academic. O atenție deosebită s-a acordat aniversărilor, comemorărilor consacrate personalităților culturii române și universale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
Mai colaborează St. Micu (probabil un pseudonim al lui C. Al. Ionescu-Caion), Mircea Demetriade, N. Țimiraș (cu versuri), A. Naum (cu versuri), Elena Sevastos (cu însemnări de călătorie). P. Mușoiu tălmăcește din La Bruyère și din Schopenhauer. Alte traduceri fragmentare, nesemnate, sunt făcute din Lamennais, Paolo Mantegazza, Goethe, Herbert Spencer, Claude Bernard, Jules Renard. Un D. Paltin (probabil un pseudonim) transpune în românește poezia Tânguire a poetului rus N.A. Nekrasov. Mircea Demetriade dă în M. s. articolul Voiți, un adevărat manifest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288183_a_289512]
-
fi, ca și până acum, tot „bogat, divers, acordat unei vaste palete de gusturi și preferințe”. Apar, cu articole și cronici, Romul Munteanu, Valeriu Cristea, Alexandru Melian, Titus Mesaroș; începând cu numărul 39 apare și rubrica „Semnal”, cu scurte prezentări (nesemnate) ale ultimelor apariții editoriale. Ilustrativă pentru apropierea revistei de structura și stilul publicațiilor de weekend este și precizarea făcută la numărul 46: „Revistă magazin pentru toate preferințele”. Săptămânalul, vizibil, își caută un drum propriu, schimbă unii dintre colaboratori și unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285187_a_286516]
-
numărul 510 menționându-se în antet și calitatea de organ de presă al formațiunii politice conducătoare în timpul dictaturii carliste; de la numărul 750/1940, după cedarea Ardealului de Nord, devine tribună a Partidului Națiunii. Ca atare, articolul-program din numărul inaugural, Legământ, nesemnat, reproduce un text al suveranului: „Nu urmărim renovări, ci desăvârșirea operii veacurilor. Este ceasul în care vechile cântece ale neamului și vechile zicale încep să se adeverească deplin: «Apa trece, pietrele rămân», «Românul nu piere». Iată lozincile cele noi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
primește o pensie alimentară" < lat. alimentarius "idem"); aniversare ~ (înv.) aniversară "sărbătorire a împlinirii unui număr de ani de la data la care s-a produs un eveniment; zi în care se aniversează un eveniment" < [zi] aniversară (DA, DEX)122; anonimă "scrisoare nesemnată" < [scrisoare] anonimă; balon "pardesiu de ploaie confecționat din pânză impermeabilă" < balon[zaid] "idem" (< germ. Ballonseide); carosabil "parte a unui drum rezervată circulației vehiculelor rutiere" < [drum] carosabil (< fr. chemin carrossable); a cauza "a face rău, a provoca neplăceri" < a cauza [neplăceri
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de poezie. Restul versurilor aparțin lui Nicolae Bocșa, Const. Jaleș, Liana Cedru, Mihai Buță-Paltin, N. Popescu-Meriș. Leon Feraru e prezent cu Note asupra literaturii române, traduse din engleză de A.T. Mureș, iar D. Rubin omagiază Centenarul lui Goethe. Texte nesemnate se ocupă de I.L. Caragiale sau de ultimele apariții editoriale, volume de Romulus Dianu, N. Iorga, Ion Pas, Ion Petrovici, Sărina Cassvan, G.M. Zamfirescu, C. Stere. Alți colaboratori: Ion Pas, Aureliu I. Lupescu, I. Măciuca, Virgil N. Racoveanu-Racova. M.V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285996_a_287325]
-
începătorilor greșelile de fond și formă”, publicând nuvele, romane, poezii, știință (filosofie, sociologie), comentarii politice, recenzii și note teatrale. N. Rădulescu-Niger semnează schița În tren, Mircea Demetriade și Ludovic Dauș publică poezie, Delacerna (Al. Cerna-Rădulescu) prezintă expoziția lui N.C. Dărăscu. Nesemnate sunt studiul Blaise Pascal și o recenzie la volumul Dureri înăbușite de Mihail Sadoveanu. Mai colaborează C. Melinescu, S. Florian (Florea Simionescu), Mihail Celarianu, Mihail Munteanu. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287893_a_289222]
-
și Bonifaciu Florescu. Săptămânală mai întâi, în ultima parte a anului 1891 revista a apărut de două ori pe săptămână, în anul următor, bilunar, iar în 1895, de trei ori pe lună. În B. s-au tipărit numeroase traduceri, unele nesemnate, altele realizate de V. Alecsandrescu (care semna Vasal), de Cincinat Pavelescu, B. Florescu și Lucia I. Livescu. S-a tradus din Jules Verne (romanele Tragediile oceanului și Cesar Cascabel), din Catulle Mendès, J. Richepin, Ed. Gondinet, J. Barbier, Maupassant ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285728_a_287057]
-
bucata pentru studiu” Fără judecată, traducerea piesei Cabina lui Molière de Charles Joliet. Din Leipzig Horia Petra-Petrescu trimite o corespondență intitulată Revistele teatrale germane. Sunt inserate și câteva amintiri sub titlul Costache Caragiali (Manuscript inedit de Pantazi Ghica). În articolul nesemnat Primul conflict este reprodus și comentat schimbul de scrisori polemice dintre H. G. Lecca și „secretarul particular” al lui Pompiliu Eliade, directorul Teatrului Național din București, în legătură cu modificările operate în textul versiunii lui H. G. Lecca după piesa La Femme de Claude
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289542_a_290871]
-
susținută în 1929, iar al doilea studiu privitor la o problemă ecleziologică de strictă actualitate, unirea Ecclesiei (Le Problème de l'union des Églises). În secțiunea a doua a revistei, La vie religieuse en Roumanie, se publică un material statistic nesemnat cu privire la "cultele minoritare din Transilvania" (Les cultes minoritaires de la Transylvanie); Arhimandritul Scriban publică un text substanțial despre "incinerarea cadavrelor" (L'incinération des cadavres), în timp ce Pr. Manea Popescu oferă o dare de seamă a activității spirituale din cadrul Arhiepiscopiei București (L'activité
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
reprodus în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, ediție, introducere și note de Dora Mezdrea, Sibiu, Deisis, 2003, p. 156. 3 Dificultăți bisericești. Ce este cu data Sfintelor Paști?, în "Cuvântul", an IV, nr. 1147, 3 iulie 1928, p. 1, Nesemnat, în Nae Ionescu, Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 151: "31 martie? Cine a hotărât această dată imposibilă și pentru ce motive? Sfintele Paști la 31 martie însemnează că nu vom sărbători Învierea Domnului nici în aceeași zi cu catolicii, nici
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]