9,529 matches
-
înalt , iată-mă, amețesc privindu-te până la lacrimi, amețesc de albastrul tău, de aurorele tale boreale dansând grațios cu fluturări de draperii policrome în care îmi scald spre purificare gândurile, limpezindu-mi fața de lacrimi și sufletul tot - o, cerule nesfârșit, cer nestatornic, cu încruntări cenușii uneori, alteori cu franjuri negre de doliu, vorbind în tunete și scuipând peste noi fulgere, certând mânios pământul cu bice de foc, fără să-ți mai răspundă cineva cu săgeți trase în carele norilor tăi
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474885930.html [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
zei și monument de speranțe, leagăn de cristal al cutezanței omenești, trăiesc sub clopotul tău albastru cu limbă de soare, muncesc vibrând pe hotarele viselor noastre albastre, pe care le mângâi cu flăcările muzicii tale albastre, în albastrul binecuvântărilor largi, nesfârșit de albastre... -------------------------------------------- Cristian Petru BĂLAN Glen Ellyn, Illinois, SUA 21 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Cristian Petru BĂLAN - POEME CELESTE / Cristian Petru Bălan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristian
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1474885930.html [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
-se că „ binele o duce rău în România”... Oare cum este acel bine? Am impresia că în jurul meu totul e în continuă degradare. Văd din ce în ce mai multă lume bolnavă, apăsată de griji și datorii, care se rastogolesc și se amplifica la nesfârșit asemenea unui bulgăre de zăpadă; omul simplu contează prea puțin . Ești sus - contezi, ești jos - hai pa!. Nu contează că este vorba despre electoratul român, doar mai e până la alegeri. Dar, probabil că noi, romanii, ne-am cam obișnuit cu
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_umbrita_de_veacuri_.html [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > ZIDEȘTE-MĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 831 din 10 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Ziditorule care pui piatră peste piatră, înalți coloane nesfârșite pe umerii lor cerul să-l sprijini și-mi răscumperi păcatul de început, arată-mi calea de urmat transparentă dincolo de noapte, unde porți fac scut de tăcere în cuvântul spre rai, doar de sfinți deschizător. Cu heraldice litere celeste, blazon
ZIDEŞTE-MĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Zideste_ma_llelu_nicolae_valareanu_1365629247.html [Corola-blog/BlogPost/345735_a_347064]
-
2014 Toate Articolele Autorului Compozitorul Dumitru Lupu e un romantic precum doinitorul, al muzicii ușoare românești. Cântecele sale sunt opere care fac o lirică legătură a omului cu marea, colosala oglindă albastră în care-i căzut cerul și-s încrucișate nesfârșite cărări fără pulbere, cu neîncetate doruri și aprinse iubiri. Cântecele compozitorului Dumitru Lupu sunt răpite de mare și încuiate în scoici care duse la ureche revarsă odată cu vuietul mării, melodii. Cântecele compozitorului Dumitru Lupu sunt cele mai melodice din muzică
DUMITRU LUPU. CÂNTECELE SALE ERAU ÎN NOI, FĂRĂ FORMĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1395141092.html [Corola-blog/BlogPost/353844_a_355173]
-
Autorului VREAU! Să trăiesc ce-mi este dat, să mă iubească un bărbat, să fiu din nou îndrăgostită și să tresar, când sunt dorită. M-am săturat de toți acei ce vor să fie iubiți ei. Să tot ascult la nesfârșit ce-au fost, pe cine au iubit. S-ascult întruna lamentări, să mi se pună întrebări; nu-i sunt nimănui datoare, este locul meu sub Soare! Ce a fost, s-a terminat! să-mplinim ce ne-o fi dat... Avem
VREAU! de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vreau_0.html [Corola-blog/BlogPost/367079_a_368408]
-
foc În care numai dorurile grele Mă poartă între vise ca-n noroc. Și-n haosul de clipe, infinitul, Se-nalță ca durerea de argint În care eu adorm lângă iubitul Ce-mi dăruise florile de mirt. Speranța moare-n nesfârșite gânduri, Purtând în suflet frigul din Olimp Și zău că nu mai știu în câte rânduri, S-a dus ca noi pierzându-se în timp. Mă-ntorc în banca noastră de salvare Că sălciile astăzi plâng de noi În marginea
NE SCURGEM... de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1489699254.html [Corola-blog/BlogPost/374081_a_375410]
-
trase m-au plasat într-o zonă și mai proastă de pescuit. Mersesem de fapt spre Venus și m-am așezat pe duna de nisip din dreptul hotelului Capitol din Jupiter. Duna aceasta este ca un deal ce desparte întinderea nesfârșită a unei câmpii submerse[ Câmpii submerse = platforma continentală a Mării Negre este o câmpie submersă (o ridicătură a fundului mării, ca un dâmb în mijlocul unei câmpii), care începe la țărm și ține până la 200m adâncime.(n.red.)]. Apa scade în adâncime
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423491041.html [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
comită niciun gest de forță impune respect, tuturor! Actrița Maia Morgenstern nu poate lăsa pe nimeni dintre cei îndeletniciți cu scrisul cronicilor în afara unei implicări afective. Dar cuvintele se adună singure, chemate să vorbească despre ea! Ar fi o serie nesfârșită de modalități ale exprimării prin cuvânt, pentru mulți, însă artista Maia Morgenstern are în tot o forță de trimitere a cuvântului la o destinație în care culminează admirația și abia de acolo merge el să fie scris! Aurel V. ZGHERAN
MAIA MORGENSTERN. UN CEVA CARE SUBLINIAZĂ NOBLEŢEA... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420872189.html [Corola-blog/BlogPost/350131_a_351460]
-
contemplă viața, moartea, învierea și promisiunea celei de a doua veniri a lui Isus Hristos. Fiecare om are în fața două destine: viața veșnică sau moartea veșnică, binele și răul pe ce drum vom urmă? Ce vom alege? Nu putem calcă la nesfârșit legile divine și umane, ca apoi să nu suportam și consecințele râului săvârșit. Dar să continui șirul întâmplării. Tânărul din fața mea era marcat de o părere de rău sinceră pentru tot ceea ce făcuse. Realiza că-și lovise beat fiind propia
JURNALUL UNUI CALATOR (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_calator_5_eugen_oniscu_1345452310.html [Corola-blog/BlogPost/355134_a_356463]
-
urme de lacrimi mistere sfinte, cupa purității credință vie și-o apă vrăjită țâșnind de sub munte. Cerul e atât de senin dulcele leagăn de stele fluturii aripi dantelate își cresc florile-și fac din petale castele raze-speranțe călătoare mereu zbor nesfârșit, sclipiri minunate se înalță din flăcări ce ard doar, El, Dumnezeu plutind pe izvorul de liniști de la poale de munte și-acolo e dragostea mea, satul meu... O INIMĂ... O inimă născută în loc plin de splendoare Trăiește tainic dorul, pelinul
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_parfum_s_paula_diana_handra_1365336789.html [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
din plumbul cel mai greu de pe planetă, adică de chintesența dulce-amară a Plumbului din gloanțele vremurilor potrivnice. Luptând cu arma cea mai percutantă, aceea a scrisului, armă cu bătaia cea mai lungă -, Doina Cernica și Maria Toacă reiau, parcă la nesfârșit, ca într-o litanie de foc (murmurată cu spaima neînțelegerii, a răstălmăcirii ei!...) laitmotivele inseparabile ale identității culturale, ale apărării specificului național, mai ales în Bucovina de Nord, dar - de ce nu? - și în Bucovina de Sud. Ca pe un Iisus
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
admirabil. Mulți participanți interesanți de poezie și de proiectul inedit al celui mai lung poem din lume, propus pentru omologare la Guiness Book, poem colectiv intitulat: „Rugă fără sfârșit”. Au fost prezenți acolo, mulți „rugiști” sau „rugători”, autori ai poemului nesfârșit. Am observat (cu strângere de inimă anul acesta) - cum vizitatorii - cel puțin ai pavilionului C4, s-au învârtit în cerc în jurul standurilor și nimeni, sau aproape nimeni nu a cumpărat nimic. Mai mult, nici măcar nu au atins cu mâna cărțile
BOOKFEST 2012 de ROMEO TARHON în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Bookfest_2012_romeo_tarhon_1339042077.html [Corola-blog/BlogPost/358185_a_359514]
-
glas iar eu trunchiul în care ele dansează odată cu coroanele copacilor rebele oase și tocmai la mijlocul podului se apucă să cânte să-și împletească adormirile repetabilele adormiri cu trezirile bruște în articulații se aranjează petrecerea timpului dansul se repetă la nesfârșit în acordurile vârstelor las în scrumieră rotocoalele de fum să curgă în litere umbre gânduri și mă aștern alături de oase într-un dans al figurinei din cuvinte nerostite ritmul se întețește până la strigăt halta nebunilor începe să se umple de
MĂ AŞTEPT TOT EU (...DINCOLO DE FRONTIERĂ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ma_astept_tot_eu_dincolo_anne_marie_bejliu_1389071229.html [Corola-blog/BlogPost/363832_a_365161]
-
Vrancea. Își închipuie că, dacă aici a fost ce a fost, în Vrancea este dezastru. Trebuie, trebuie, trebuie să afle, trebuie să o audă, dacă se mai poate, trebuie să o vadă, dacă se mai poate, trebuie să plângă la nesfârșit dacă nu se mai poate să îi mai spună din nou tot ce i-a spus și ce mai are de spus, cu aceeași ardoare, cu aceeași patimă sinceră și vie. Își merită chinul. Și-a închipuit că iubirea există
XXIV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1480325620.html [Corola-blog/BlogPost/365384_a_366713]
-
seară. Plecai ’naintea primelor ninsori Colindători n-ai așteptat să vină, În locul,fără tine,de la cină S-au grămădit ai dimineții zori. Și alte ierni vor bate în fereastră Nu te-or găsi,la tata ai plecat Lăsînd în urmă nesfîrșit oftat, Prea Bună Maică,amintirea noastră. De acolo,din înalt,gîndind la noi Mai dă-ne un semn,în suflet suntem goi. Referință Bibliografică: De acolo,din înalt,gîndind la noi / Radu Botiș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1193
DE ACOLO,DIN ÎNALT,GÎNDIND LA NOI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Radu_botis_1396876781.html [Corola-blog/BlogPost/354061_a_355390]
-
cale. A repetat de mai multe ori operația nereușită alunecând de fiecare dată până ce, pe blănița ei a apărut o pată albă și ambii s-au simțit în ceruri. Abia atunci a apărut necesitatea să se strângă în brațe cu nesfârșite săruturi. „Dumnezeu nu ne permite deflorarea înaintea binecuvântării. Dar ne-a dat din belșug fericirea cuplării” îi șopti ea la ureche. Ionel, mai pragmatic, îi șopti: „Vom avea de lucru, nu glumă, în noaptea nunții” - Crezi că asta este cauza
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429781884.html [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
Publicat în: Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Am închis culorile tale În zilele de sărbătoare. Le-am zăvorât Spre a se pierde din ele, Tot ce am adunat în lumea pieritoare. Le-am curățat cu nesfârșită răbdare... Am șters din ele mersul tău harnic, Obiecte familiare... Cu durere, am șters și albastrul ochiului tău, Am șters și bucuria vicleană a apei - ai crezut prea mult în ele ! Și sunetul vocii tale, și gesturile-ți. Am închis
CULORILE TALE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Culorile_tale_constanta_abalasei_donosa_1365255428.html [Corola-blog/BlogPost/346062_a_347391]
-
umilinței, mormânt. Ultimul act din istoria așteptării mesianice va fi unul sângeros, cumplit, mirosind a trădare și moarte. Nici o bucurie nu va însoți nuntirea aceasta a omului cu un Dumnezeu doldora de iubire. Da, un Dumnezeu preaplin de dragoste, de nesfârșită compasiune, care - Și lasă Cerurile și Se oferă singur morții - adică Se abandonează de bunăvoie acelei experiențe a nimicului pe care nu El a creat-o, pe care nu o cunoștea! Solidar cu făptura afectată, alterată și slăbănogită de păcat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
de piatră. Dar, tot același Trup asumat de Iisus Hristos prin Nașterea din Fecioară învinge moartea, strălucește în Înviere, Se înalță la ceruri, șade de-a dreapta Tatălui și va veni iarăși ca să judece viii și morții și să împărățească la nesfârșit. Creștinul ortodox, mărturisind aceste puncte de credință, retrăiește, în mic, viața lui Iisus Hristos, deoarece Iisus Hristos S-a împărtășit Bisericii și, prin ea, umanității întregi. În Iisus Hristos se recapitulează - după expresia Sf. Irineu de Lyon - fiecare om purtător
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
ne dădea și răspunsul. Noi priveam atenți la gesturile lui și la ochii care abia se mai vedeau prin sticlele convexe ale ochelarilor. De aceste locuri părticică de vatră a Brăilei satul Scorțaru-Nou, ținut străjuit de apa Buzăului, mă leagă nesfârșit de multe amintiri: nu numai casa bunicilor dar și peisajele, anii copilăriei, prietenia cu copii de seama mea. De toate m-au legat ceva comun - spiritul locului - fixându-se pentru totdeauna în minea mea și tradus mai târziu în imagini
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
și bogăția lumii, murind săraci și neînțeleși de vremuri, te uiți la ei în raza pură a lunii statui de piatră ,care n-au cuvânt, trupul lor în veșnicul mormânt, sufletul,deasupra zării, vorbesc în noi,vorbesc în voi, prin nesfârșitul val al mării, din lumea lor de lacrimi și noroi... Statuile ce stau adesea în fața noastră, sunt infinitul de sub zarea albastră, țipatul pescărușilor în zbor, iubirea pământeana cu infinitul dor, zâmbetul copilului de-aproape, adesea punte peste ape, embleme pentru
STATUILE de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 by http://confluente.ro/lucian_tatar_1493127779.html [Corola-blog/BlogPost/374002_a_375331]
-
caut culmi unde nu le pot întrezări, Căutând un vârf pe muntele înalt, Ce se ascunde-n nori ce nu îl pot zări. Original e totul și totul inedit, În căutare sunt și caut un liman, În al gândurilor ocean nesfârșit, Corabia caută să acosteze la un mal. Dar unde-i portul mult visat? Există oare în acest infinit Univers? Demult în cale-mi totu-i scufundat, Orice gând din minte mi s-a șters. Surprins în larg de valurile furtunii
AM REGĂSIT ÎN TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Am_regasit_in_tine_mihai_leonte_1343304593.html [Corola-blog/BlogPost/350178_a_351507]
-
-i necesară?! Că, sunteți... tot ce-i mai rău! Răul însuși, în esență... Și că existența voastră, e-un microb care omoară??? Omorâți copaci și ape, aerul ce-l respirați, Răscoliți în măruntaie bietul lut ce vă hrănește Din adâncuri nesfârșite, fără milă adunați, Tot ce vreți și ce vă place, ce găsiți și ce sclipește! Și din carnea lui bătrână, faceți bombe, faceți tancuri! Mai aveți nițel și-i gata! Vlăguit de tot ce are...! Dar nu țineți cont de
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
este învățată de Duhul Sfânt. În acest fel descriu Sfinții Părinți ce se întâmplă în momentul în care sufletul se desparte de trup: "Îngerii - buni și răi - se vor înfățișa înaintea sufletului. Vederea acestora din urmă va pricinui sufletului o nesfârșită tulburare, dar va găsi o mângâiere la vederea și protecția îngerilor celor buni. Faptele bune ale omului și conștiința curată sunt în acel moment de un mare ajutor și reprezintă o mare bucurie pentru el. Ascultarea, umilința, faptele bune și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_moarte_si_pomenirea_mortilor_i_stelian_gombos_1329830277.html [Corola-blog/BlogPost/346803_a_348132]