605 matches
-
Stănoiu! Ei bine, în esență, castul Pîcă era un machitor de primă clasă, care de la un număr de sticle încolo (nu folosea paharul, fiind jenant de neîncăpător!) devenea imprevizibil. Lîngă el, marele grafician Pucă, cu părul lung, negru și mereu nespălat, cu barba nețesălată, cocoșat, în pardesiul lui uzat de sezon iarnă / vară, părea un Rasputin timid, făcînd un contrast agreabil. Pucă vorbea rar și încet, Pîcă urla și era pus pe scandaluri. Pucă avea realmente, talent, Pîcă se contura mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
mai știu de la cine-am auzit, da-i adevărat. Un bătrîn s-a hotărît să plece de acasă într-o excursie de cîteva zile și un hoț află că locuința rămîne nepăzită și că bătrînul ține ceva bani în ciorapii nespălați din dulap. Și-și spune ăsta e sigur momentul cînd să curețe ciorapii bătrînului, hihihi. Și ajunge la ușă în ziua respectivă, cînd moșul trebuia să nu mai fie acasă, și o încearcă cu șperaclul, dar uite că bătrînul n-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
eu îl văd. Dar ce naiba vede la tipele alea de pe stradă? — Nu știu, domnu’ doctor, dar știți cum se uită? Odată l-am surprins că se uita la una atât de mizerabilă... Cred că era femeie de serviciu! — Arăta cam nespălată... — Da, știți în ce hal arăta? — Există și femei murdare... — Toate femeile sunt murdare până la un punct, mai ales dacă nu se spală. Asta de obicei produce repulsie. — Eu nu pot să stau nespălată, că mi se face scârbă de
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
era femeie de serviciu! — Arăta cam nespălată... — Da, știți în ce hal arăta? — Există și femei murdare... — Toate femeile sunt murdare până la un punct, mai ales dacă nu se spală. Asta de obicei produce repulsie. — Eu nu pot să stau nespălată, că mi se face scârbă de mine. Laura s-a întors scurt, mutându-și picioarele mai departe de mine. Iar ochii ei, deși se uitau drept în față, mă studiau cu atenție, cam ca la „efectul floarea soarelui“. Îmi dau
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
țesuturile bolnave ale unei ființe vii, precum și din corpul unei ființe moarte. În relația cu soțiile lor, mulți bărbați ajung la rutină prin expunerea repetată a partenerei la situații respingătoare: dezbrăcarea hainelor murdare, folosirea impudică a toaletei, culcarea cu dinții nespălați, afișarea părților dizgrațioase. Trebuie să ai o deviație sexuală ca să accepți un partener respingător, murdar. Fie vorba între noi, există destule deviații sexuale care includ gustul pentru produse de excreție: de exemplu urolagnia - gustul pentru urină - sau coprofilia - pasiunea pentru
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
metronidazol, dacă vor să scape de trichomoniază. Ar mai fi un detaliu: Trichomonas se poate transmite și prin toalete, băi, lenjerii, nu doar prin contact sexual... Hepatita Există trei tipuri de hepatită: de virus A, transmisă prin alimente și mâini nespălate, de virus B, transmisă prin sânge și contacte sexuale, de virus C, transmisă prin sânge. Virusurile hepatitei afectează ficatul, cu o gravitate ceva mai mică în cazul hepatitei A și cu efecte mult mai serioase la hepatitele B și C.
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
însă cu totul, după cum se vede din notele pregătitoare, recuperate discret pentru analiză. De ce se apucă să-mi relateze în patru locuri (pag. 19, 25, 32, 42) despre înotii: o fi oare pentru a le arăta cititorilor că nu este "nespălat", cum i se crease reputația, obligând un Supervizor la întrebări delicate, în care igiena, look-ul și corectitudinea ideologică formau o treime de-o-ființăjj. Ce mă interesează, la fostul disident și eternul anar(ist), afișarea relațiilor cu limbile: o face pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
jucate de actrițe, adică invers decât în timpurilor vechi și care ar fi purtat numele de PluriELF). Sau poate că fără să știu, am ajuns, dând cu bățul în baltă, la mascotele lui Luca Pițu. Îndrăznesc a crede asta pentru că "Nespălatul" din basme (despre care ne vorbește și Proppsss) este asociat cu motivul logodnicului dar și cu cel al slujitorului diavolului. Interdicția spălării putea dura luni de zile iar cel supus ei este "atât de murdar încât devine invizibil" (Propp, 158
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
spațiu și lumină, ambele vag conștientizate de Dionis. Dimensiunea ferestrelor ar trebui să avantajeze lumina și claritatea, însă efectul vizual completează întunecarea pereților murdari de fum: (S1b) De prin crâșme și prăvălii pătrundeau prin ferestrele cu multe geamuri, mari și nespălate, o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie ce inundase sticlele (Eminescu: 2011, II, 34). De tot întunecată este și camera ce-i servește lui Dionis de cămin. Numai că, în acest punct al succesiunii hipertextelor, impresia cromatică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cărora nu le-ar fi păsat nici de potop, cu atât mai vârtos că aveau turetci, care îngropau în ele pantalonii individului conținut îndată ce timpul devenea problematic. De prin crâșme și prăvălii pătrundea prin ferestrele cu multe geamuri, mari și nespălate, o lumină murdară, mai slăbită încă de stropii de ploaie ce inundase sticlele. (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 34). (h4b) Era o noapte tristă. Ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate ale Bucureștilor, ce se trăgeau strâmte și noroioase prin noianul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a așa-numitei capitale a României. Tropăiai prin bălțile de noroi ce te împroșcau cu apa lor cea hleioasă îndată ce aveai cutezarea de a pune piciorul c-un pas înainte. De prin cârciumi și prăvălii pătrundea prin ferestrele mari și nespălate o lumină murdară, mai slăbită încă prin stropii de ploaie ce inundase sticlele (Geniu pustiu Eminescu: 2011, II, 96). (h4c) Corabia aceasta este o crâșmă unde se găsește vin unguresc bun.[...] Corabia era o odaie mare, boltită și întunecoasă în
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
din Europa nu se terminase încă, punctul final punându-i-se abia la 9 mai 1945. Oricum, intensa activitate comunistă de atunci se înscria perfect în celebra zicală cu țara care arde și cu baba care-și piaptănă lațele rare, nespălate și pline de păduchi, care pe atunci erau buni amici cu românul de rând. Procesul verbal din care am citat, mai consemnează și spicuiri din programul artistic ce a urmat ședinței de propagandă: „...s’a cântat corurile: Suntem Stegari, S
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de a le ascunde din calea sălbaticilor, așa cum făcuseră și răs-răs-răs străbunicii lor, trăitori ai secolelor trecute, atunci când năvăleau atât cetele de tătari cât și (mai ales!) strămoșii bandiților anilor ’40, rușii imperiali, care mai călcaseră Moldova cu picioarele lor nespălate cu anii, de „numai” șapte ori, începând cu 1739 când lau și îndepărtat de la putere pe domnitorul Grigore al II-lea Ghica. În virtutea respectării adevărului istoric la care ne-am angajat cu mult timp în urmă, trebuie să recunoaștem că
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acea casă (sinistră pentru cine nu era orb) și să-l aducă la ea... Într-adevăr pe coridoare și chiar în odăi mirosea parcă a orbi, un miros straniu, de ciment umed și murdar, deși murdar nu era, de ceva nespălat și rânced. Culorile erau întunecate peste tot, deși grija de casă o aveau văzători angajați, care ar li putut pune o culoare ici colo, un ghiveci, un strat de flori sau ar fi putut vopsi altfel pereții. Curtea era animată
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
grupele de 4-500 căruțași trebuiau să fie sub conducerea unui ofițer care urma să aibă grija lor și a vitelor lor, totuși, în aceste marșuri de transporturi, nu gradele, ci Dumnezeu avea grija lor, Îmbrăcați numai în cămăși, plouați, obosiți, nespălați, înnegriți de praf, nebăuți și chiar nemâncați, acești martiri m-au impresionat mai mult, căci m-am convins că ei au avut privațiuni mai mari decât trupele"551. De multe ori, revizia antiepidemică aplicată acestor necăjiți căruțași era foarte superficială
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
18. Dar, ce iese din gură, vine din inimă, și aceea spurcă pe om. 19. Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtișagurile, mărturiile mincinoase, hulele. 20. Iată lucrurile care spurcă pe om; dar a mînca cu mîinile nespălate nu spurcă pe om." 21. Isus, după ce a plecat de acolo, S-a dus în părțile Tirului și ale Sidonului. 22. Și iată că o femeie cananeancă, a venit din ținuturile acelea, și a început să strige către El: "Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Să tot torni la rime rele Cu dactile în galopuri, Cu gândiri nemistuite Să negrești mai multe topuri; Și când vezi vre o femee Să te-nchini pân-la pământ Și de-a sta ca să-ți vorbească Să înghiți orice cuvânt; Nespălat, neras să umbli, Și rufos și deșuchet - Toate-acestea împreună Te arat-a fi poet. 54. DEMOCRAȚIA (1876) Democratie... monstrule vorbăreț, Cu mii de limbi d-invidie mișcate, Nebunii las-în gura ta să cate Și să te poarte cel meșteșugareț. Căci
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de artist trebuie trezite prin șocuri energice. În sufletul oricărui popor, Dumnezeu strecoară câteva picături de inefabil. Revoluțiile schimbă metabolismul spiritual al popoarelor. Există și popoare mari care fac o istorie măruntă. Defilează prin fața noastră aceeași istorie cu picioarele ei nespălate și varicoase. E trist să constați că trăiești într-o țară vitregă. Memoriile trebuie să povestească mai mult viața epocii, decât pe cea a autorului. Până acum istoria nu s-a deghizat decât în monstru. Popoarele expansioniste nu au timp
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Viitorul încearcă uneori să repare contraselecția prezentului. Tandrețea ar putea face posibil chiar mariajul dintre capră și varză. Prezentul încearcă o mediere între regrete și speranțe. Avem , probabil, fiecare câte o cutie neagră în vederea Judecății de Apoi. Pentru viermi și nespălații sunt delicioși. Păstrează - ți prietenii pentru vreme frumoasă ! Vitalitatea poate fi risipită în creație. Ori în alcov. Frica - încă un liant la vremuri de obidă. Cu siguranță, Dumnezeu e liberal. Prea ne lasă să ne descurcăm „ prin noi înșine ”. Pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
încearcă uneori să repare contra selecția prezentului. Tandrețea ar putea face posibil chiar mariajul dintre capră și varză. Prezentul încearcă o mediere între regrete și speranțe. Avem, probabil, fiecare câte o cutie neagră în vederea Judecății de Apoi. Pentru viermi și nespălații sunt delicioși. Păstrează-ți prietenii pentru vreme frumoasă! Vitalitatea poate fi risipită în creație, ori în alcool. Frica încă un liant la vremuri obidă. Cu siguranță, Dumnezeu este liber, prea ne lasă să ne descurcăm” prin noi înșine”.. Puțini oameni
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu le-ața folosit niciodată, ca să vă faceți o idee, cât de murdare, friguroase, neconfortabile, stricate, borâte, cu uși care nu se închid, nemăturate de la darea în folosință, zgomotoase și populate cu o fauna de noapte amestecată cu navetiști somnoroși, nespălați, duhnind a ceapă sau a usturoi, dacă nu a țuică sau a coniac ieftin, care sforăie dacă nu joacă toci sau popa prostu' și care invadează și clasa întîi, nepăsîndu-le câți bani ai plătit tu în plus, pentru că ei oricum
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
tușea. Era întors cu spatele la mine, într-un colț al liftului. Nu-i vedeam decât spinarea tremurândă. Sau poate plângea. Mi s-a făcut milă de el. Ce vină avea săracul că se rătăcise acolo, sărman clochard cu părul încîlctt de la nespălat de-o viață? Am încercat să mă apropii de el, dar bariera de putoart nu mi-a îngăduit. Nici nu știu de ce doream acest lucru pentru de fapt îl uram din toată ființa mea. Bine că nu m-am putut
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
vărsat, așa că-ți aduci aminte de gustul de pui de pisică proaspăt fătat în gura ta. Și dacă vrei să știi, din cauza vinului ăla găsit probabil prin cine știe ce gunoi, care avea gust de spălătură de vase recuperată dintr-un WC nespălat, amestecată cu oțet muced și rânced, m-a trecut căcarea aia năprasnică. Oricum nu mai conta, nu mai simțeam nici mirosul lui, nici al produselor dejectate de mine. Conversam ca doi oameni liberi și împuțiți, el, că așa a vrut
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
și fără voie. Înțepenesc. Se uită la mine și spune: Bonjour, ca va? Rimelul eu puțin dus, semn că plânsese sau poate vântul să fi fost de vină. M-am căcat pe mine. Era Vero în carne și oase, obosită, nespălată, dar tot al dracului de frumoasă. Piticul se holba când la mine, când la ea. Am plecat cu încetinitorul, am luat-o în brațe și i-am plătit datoria de pe barcă. Am strîns-o în brațe până am sufocat-o săraca
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
pe malul râului, după care ne întorceam, cu doi, trei eleni uscați de soare, la bindie, locul de scăldat al satului, traversând grădinile și livezile oamenilor, mâncând pe apucate ceapă verde, castraveții necopți, sau fructe abia ieșite din floare, bineînțeles nespălate, ajungând frânți către seară acasă la bunici, care ne făceau câte o omletă din zece ouă, într-o tigaie specială cu trei picioare, pe căre să o poți pune direct pe jar, neagră de arsă ce era, din care luam
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]