873 matches
-
de judecată încearcă să găsească o soluție pentru stingerea conflictului și salvarea sufletelor celor aflați în dispută. Tribunalul ecleziastic are dreptul să aplice pedepse corporale în diverse faze ale derulării procesului ambelor părți implicate, indiferent de acuzații sau de vină. Nesupunerea în fața hotărârilor luate de părinții clerici atrage pedeapsa fără să se țină cont de faptul că persoana respectivă venise să se plângă și că, prin urmare, este o victimă. Nevestele suportă, de regulă, acest tratament, vinovate fiindcă nu vor să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
difuz al armoniilor de început cu limpezimea și transparența scriiturii la unison. Desenul melodic sinuos al arabescului este corespondența sonoră ce proiectează cu sensibilitatea și acuitatea percepției, acea cădere legănată a frunzelor, ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu șovăiala nesupunerii. Statismul imaginii introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic al unor acorduri de cvinto-cvartă exprimate cu un atac non-legato. Aceste aspecte subtile ale expresiei conturează cu pregnanță imaginea dezrădăcinării, ce se suprapune evoluției sonore din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
tablou pe care l-am privit adesea dezamăgit: s-a fracturat solidaritatea socială, idealul civic nu mai atrage, s-a pierdut cultul politeții, s-a rupt lanțul organizat În jurul autorității statului asimilator, negocierea tradițională nu mai funcționează, Republica este amenințată. Nesupunerea civică a devenit valoare, impolitețea nu mai este delict civic. Se refuză totul: superioritatea competenței și a experienței, familia tradițională, legalitatea controlului social, instituțiile statului, inclusiv cele care asigură ordinea socială. O atitudine recalcitrantă, tenebroasă care refuză totul, toate reperele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ales, cultul identității asimilatoare. Corpul social nu mai comunică normal, după regulile știute și atestate, imprecația devine formula curentă. Noii actori sociali nu Înțeleg nimic din realitatea socială În schimbare, excluderile profesionale și insecuritatea socială Îi Înnebunesc, au doar sensul nesupunerii, știu doar să se revolte, să conteste, să spargă... Cu câțiva ani În urmă, Într-o iarnă, am asistat contrariat, speriat, Îngrozit la incendierile zilnice ale automobilelor unor slujbași mărunți, pentru care mașina Înseamnă existență și viață, pentru ei și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
expresiei umane sub toate formele”. Lăsând militanților politici sarcina de a combate pe plan social, suprarealiștii își asumau „misiunea” legată de „problemele iubirii, ale visului, ale nebuniei, ale artei și ale religiei”. Nu fără a-și face o „dogmă” din „nesupunerea totală”, din „sabotaj”, din faptul de „a nu mai aștepta altceva decât violență”, ei găseau că menirea lor era „recuperarea totală a forței noastre psihice”, prin „coborârea vertiginoasă în noi, iluminarea sistematică a locurilor ascunse [...], plimbarea perpetuă în plină zonă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
să fie utilizată în folosul unei cauze pe care o disprețuiește. "Am hotărât în noaptea asta că mi-e totuna." Își pregătește, în sfârșit, gestul cu un sentiment de revoltă și de libertate. "Mă voi omorî spre a-mi afirma nesupunerea, noua și teribila mea libertate". Nu mai e vorba de răzbunare, de revoltă. Kirilov este deci un personaj absurd - cu această rezervă esențială totuși: se omoară. Dar el însuși ne explică această contradicție și în așa fel, încât ne dezvăluie
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
face nimic" conform cuvintelor lui Hristos cel împărtășit nouă. Anexa I Anexa II Anexa III SFÂNTUL GRIGORIE DE NAZIANZ CUVÂNT DE APĂRARE PENTRU FUGA ÎN PONT Dar atunci ce simțăminte am încercat, de nu m-am supus? Care-i pricina nesupunerii mele? Multora li s-a părut atunci că nu mai eram în toate mințile, că nu mai eram cum mă cunoșteau, că am ajuns altul; că mă împotriveam și mă încăpățânam mai mult decât era cu cuviință. Ascultați, dar, pricinile
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
elevului de a intra în clasă din cauza unui conflict cu profesorul, sau tendința de a se izola de majoritatea elevilor din cauza glumelor neplăcute ale acestora, iar altele destul de frecvent întâlnite. Primul loc în consemnările consiliilor profesorale îl ocupă conduitele discordante: nesupunerea, obrăznicia față de profesori, violența față de colegi, absenteismul, cărora le urmează instabilitatea , lenea , minciuna, fuga și vagabondajul,furtul și manifestări perverse etc.Să ne oprim asupra unora dintre ele. Instabilitatea de tip caracterial este una din formele cele mai indezirabile ale
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de prudență cât și de bunăvoință. Trebuie să examinăm dacă este mai periculos să încalci legea decât să i te supui; trebuie să te gândești dacă răul probabil al supunerii este mai mic sau mai mare decât răul probabil al nesupunerii"201. Bentham consideră că, într-un stat liberal, cu legi înțelepte, avantajele supunerii față de legi sunt considerabil mai mari decât ale nesupunerii sau ale rezistenței la ele. Urmând tradiția lui Hobbes, care definea justul ca fiind ceea ce poruncește legea, iar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să te gândești dacă răul probabil al supunerii este mai mic sau mai mare decât răul probabil al nesupunerii"201. Bentham consideră că, într-un stat liberal, cu legi înțelepte, avantajele supunerii față de legi sunt considerabil mai mari decât ale nesupunerii sau ale rezistenței la ele. Urmând tradiția lui Hobbes, care definea justul ca fiind ceea ce poruncește legea, iar injustul ca ceea ce interzice ea, formele radicale ale pozitivismului pun semnul egalității între ideea de justiție și "conformitatea cu legea". Această idee
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
face o amplă a analiză a acestei probleme. El arată că refuzul recunoașterii juridice a normelor nedrepte poate suprasimplifica în mod grosolan problemele pe care acestea le generează. Această situație complexă trebuie privită din mai multe perspective: neaplicarea legilor nedrepte, nesupunerea la aceste legi sau nepermiterea justificării unor fapte în baza lor. Privind lucrurile din perspectiva îngustă a celui chemat să se conformeze unei norme nedrepte, putem considera că, dacă omul vede inechitatea normei și face ceea ce îi cere morala, nu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
întrebăm dacă ea corespunde sau nu unui ideal moral, deoarece în momentul în care ea nu mai este conformă cu principiile morale, va cădea în desuetudine 204. Și R. Dworkin dezbate problema supunerii în fața legilor nedrepte, căreia îi consacră capitolul Nesupunerea civilă din lucrarea sa, Drepturile la modul serios. El apelează la un exemplu concret, cazul celor care nu se supun legilor serviciului militar din motive de conștiință. În acest caz, pentru mulți este evident faptul că guvernul trebuie să-i
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
conștiință. În acest caz, pentru mulți este evident faptul că guvernul trebuie să-i acționeze în instanță pe disidenți și să îi pedepsească, dacă sunt găsiți vinovați. "Unii ajung la această concluzie ușor", arată Dworkin, "deoarece susțin ideea stupidă că nesupunerea conștientă înseamnă anarhie. Ei cred că disidenții sunt anarhiști care trebuie pedepsiți înainte de a se răspândi caracterul lor corupt. Mulți juriști și intelectuali ajung totuși la aceeași concluzie pe baza a ceea ce apare ca fiind un argument mai sofisticat. Ei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
anarhie. Ei cred că disidenții sunt anarhiști care trebuie pedepsiți înainte de a se răspândi caracterul lor corupt. Mulți juriști și intelectuali ajung totuși la aceeași concluzie pe baza a ceea ce apare ca fiind un argument mai sofisticat. Ei recunosc că nesupunerea față de lege poate fi justificată moral, dar ei insistă asupra faptului că ea nu poate fi justificată legal, și ei cred că din acest truism rezultă că legea trebuie aplicată"205. Argumentul cel mai des invocat de cei ce susțin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
faptului că ea nu poate fi justificată legal, și ei cred că din acest truism rezultă că legea trebuie aplicată"205. Argumentul cel mai des invocat de cei ce susțin pedepsirea disidenților este că societatea "nu poate rezista" dacă tolerează nesupunerile, societatea nu ar putea funcționa dacă orice cetățean ar încălca legile cu care nu este de acord sau pe care le găsește dezavantajoase. Dar de aici nu rezultă și nici nu există dovezi că ea va colapsa dacă va tolera
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu ar putea funcționa dacă orice cetățean ar încălca legile cu care nu este de acord sau pe care le găsește dezavantajoase. Dar de aici nu rezultă și nici nu există dovezi că ea va colapsa dacă va tolera unele nesupuneri. Părerea populară că legea este lege și că ea trebuie aplicată întotdeauna, refuză să facă vreo deosebire între cel care acționează în baza propriilor convingeri morale într-un caz discutabil și infractorul de rând. "Nu văd niciun motiv", afirmă Dworkin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
autorii ei au recunoscut un asemenea drept. Legile privind drepturile civile, cum sunt cele împotriva segregației, sunt astfel de exemple. Diferența dintre segregație și recrutare nu este o întâmplare rezultată din felul în care au fost redactate legile. Cazurile de nesupunere față de înrolare nu trebuie tratate la fel ca cele de violență sau cele legate de drepturi civile, așa cum fac mulți critici când examinează justificarea toleranței. Concluzia lui Dworkin este că în astfel de cazuri, cum sunt cele de încălcare a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
afirmă că interesului general impune ca respectul față de lege să se mențină intact. Cei ce susțin opinia contrară afirmă că orice lege considerată rea, poate fi încălcată, chiar dacă nu este apreciată ca injustă, ci doar neoportună, în timp ce alții consideră că nesupunerea trebuie aplicată doar în cazul legilor injuste. Dincolo de această diversitate de opinii, se pare că este general admis faptul că, pot exista legi nedrepte și, prin urmare, legea nu este criteriul de bază în stabilirea a ceea ce este just, căci
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
norma juridică nu este respectată intervine forța de constrângere, care reface echilibrul social afectat. Respectul legii ține și de conținutul ei. Se spune că dacă interzici firescul, legea va fi încălcată. În acest fel se poate ajunge nu numai la nesupunere civică, formă de protest de origine americană, ci chiar la schimbarea violentă a autorității statale. 2.3.5. Dreptul ca sistem normativ Dreptul este un sistem de norme, alcătuit pe de o parte dintr-o structură de norme organizate în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
obligațiile nu pot exista mai înainte ca un suveran să ajungă la putere și să impună "legea naturii" și admite că supunerea față de legi este, pentru majoritatea oamenilor, consecința poruncilor venite de la o autoritate învestită cu puterea de a pedepsi nesupunerea. Masele vor înțelege regulile, însă nu și rațiunea lor de a fi. Conform teoriei sale, cei ce doresc să se autoguverneze pot face acest lucru doar alegând să se supună propriului suveran, pentru că nimeni nu se poate autoguverna trăind într-
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sfat pretinde a avea în vedere beneficiul celui căruia îi este adresat 122. Iar în opinia lui Pufendorf, când un superior îi spune unui supus să facă un lucru și își sprijină ordinul pe amenințarea cu pedeapsa în caz de nesupunere, el creează o lege. Procedând astfel, îl obligă pe supus. Obligația diferă atât de acțiunea de a sfătui sau îndemna, cât și de amenințare sau coerciție. Când sfătuiesc pe cineva, încerc să-l determin să facă ceva pe baza "motivelor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
44, 46, 76; umană și eternă, 36; utilizarea cuvântului, 117 legea talionului, 181, 193, 198, 202, 203, 218, 219 legi imorale, 33 legi injuste: la Austin, 75; la Bentham, 77; la d'Aquino, 75; la Hobbes, 77; la Rousseau, 76; nesupunerea civilă, 77; norme valide, 77 libertate, 23, 42, 67, 85, 86, 104, 143, 155, 161, 162, 167, 168, 175, 176, 182, 196, 201, 216, 225, 228 M meta-etica, 19 morala: absolută, 70, 82; autonomie față de religie, 29; ca aspiratie și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
meta-etica, 19 morala: absolută, 70, 82; autonomie față de religie, 29; ca aspiratie și ca datorie, 7; etimologie, 98; ideile de bine și de rău, 32; în gândirea juridică românească, 70; și conduita corectă, 80; și dreptul, 17 N naturalism, 20 nesupunere civică, 126 non-cognitivism, 14, 20, 105 normativitate: caracterul de, 116; sursele normativității, 140, 146, 152 normă: clasificare, 14; conceptul de, 14; condiția de aplicare, 95; conținut, 102, 121; de drept, 73, 74; expresia calitativă, 100; expresia imperativă, 100; formă, 102
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
omenirea în întregul ei sau o anumită comunitate de o „epocă luminată”. Intransigența lui Kant în respingerea oricărei atingeri care ar putea fi adusă autorității legii și ordinii publice a fost una extremă. El nu ar fi aprobat mișcările de nesupunere civică din vremuri mai apropiate. Poziția lui ne îndeamnă să reflectăm, considerând balanța pierderi-câștiguri și în lumina experiențelor mai noi, asupra bunei întemeieri raționale a acelor acțiuni și mișcări care își propun să forțeze infăptuirea unor schimbări și îmbunătățiri socotite
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
vinovăția pentru toate relele din imperiu. De aici persecuțiile dure și martirizarea creștinilor în primele secole. Altminteri, împărații tolerau toate cultele de tip sacrificial tradițional. Un edict din anul 304 impunea obligativitatea cetățenilor romani de a aduce sacrificii zeilor, iar nesupunerea însemna condamnarea la moarte sau muncă silnică pe viață 289. Constantin cel Mare a curmat aceste persecuții în 313, adică la un an de la convertirea sa la creștinism. Neognosticii au dreptate că ritualurile creștine au preluat elemente din păgânismul european
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]