1,228 matches
-
dinamicii sistemului nervos, ca și ideea doctorului ștefan Odobleja de a transfera această complexă funcționalitate cerebrală în mașini, respectiv ideea cerebralizării mașinilor, imagine a ciberneticii. Întors în țară, de la Paris (1909), G. Marinescu, aprofundează studiul intracelular și al dinamicii fiziopatologice neuronale. Publicase la Paris, în 1909, La cellule nerveuse, cu observații detaliate, mereu actuale prin adevărul observațiilor făcute asupra reactivității degenerative și regenerative a celulelor nervoase în relația cu factorii de diverse naturi intra și extraorganice. O preocupare deosebită a manifestat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și altul, cervicosacrat, de origine parasimpatică. Folosind nicotină, substanță paralizantă a ganglionilor simpatici, același Langley, împreună cu Dickinson (1893), au izbutit să identifice fibrele preganglionare și cele postganglionare, deschizând astfel calea cercetărilor din domeniul transmiterii sinaptice. Aducând dovezi experimentale în favoarea teoriei neuronale emisă de Ramon y Cajal (1890), conform căreia celulele nervoase nu se găsesc în relații de continuitate, ci de juxtapoziție și de contiguitate, sir Charles Sherrington (1897) a introdus termenul de sinapsă (de la grecescul sinapteisin = împreună; haptein = a pensa). La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Kosterlitz și Hughes, 1971) constituie, de asemenea, noi pași înainte pe calea descifrării implicațiilor normale și patologice ale transmiterii neuroumorale vegetative. Studiile cu mijloace tot mai adecvate (biochimice, histochimice, electrofiziologice etc.), privind factorii care interferează cu mediația chimică la scară neuronală, au scos în evidență noi aspecte ale prezenței și rolului componentei vegetative în cele mai variate forme de activitate ale organismului, făcând din ce în ce mai dificilă însușirea, asamblarea și prezentarea lor unitară. Suficiente dovezi clinico-experimentale convingătoare pledează în favoarea existenței unei posibile mediații
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea de a treia componentă organo-vegetativă reprezentată de sistemul nervos enteric ale cărui particularități structurale vor fi prezentate separat. I.2.1. CENTRII ȘI CĂILE VEGETATIVE SIMPATICO-PARASIMPATICE INTRANEVRAXIALE Întregul nevrax, de la scoarța cerebrală și până la măduva sacrată, conține numeroase elemente neuronale vegetative izolate sau grupate sub formă de nuclei simpatici și parasimpatici. Mult timp s-a crezut că cortexul cerebral este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente; lipseau dovezi experimentale categorice în favoarea existenței unor centri vegetativi în scoarță
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
centri vegetativi în scoarță. De abia în ultimele decenii, odată cu introducerea metodelor electrofiziologice de excitare și înregistrare a potențialelor evocate din zone strict delimitate, s-a putut preciza atât proiecția corticală a aferentelor senzoriale viscerale, cât și prezența unor elemente neuronale eferente în scoarță, cu rol sigur în reglarea funcțiilor vegetative. Mult timp s-a crezut că scoarța cerebrală este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, odată cu introducerea tehnicilor electrofiziologice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, odată cu introducerea tehnicilor electrofiziologice și imagistice s-a precizat atât proiecția corticală a aferențelor senzoriale viscerale cât și prezența în scoarță a unor grupuri neuronale generatoare de impulsuri eferente cu rol cert în reglarea funcțiilor organo-vegetative. Zonele de proiecție corticală ale aferențelor vegetative sunt în general mai reduse decât ale celor somatice și se găsesc fie în imediata apropiere a acestora, fie în cortexul asociativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activitate somato-vegetativă și psihoemoțională. Excitarea girusului cingulat anterior (aria 24), de exemplu, provoacă, cu participarea hipotalamusului și nucleului caudat, efecte inhibitorii asupra reacțiilor comportamentale și organo-vegetative de tip ergotrop. Cortexul cerebelar și mai ales lobul anterior conține, de asemenea, elemente neuronale vegetative a căror stimulare directă sau reflexă provoacă modificări cardiovasculare, respiratorii și endocrine multiple. Controlul cortical al funcțiilor vegetative este, în majoritatea cazurilor, de tip inhibitor și se exercită prin intermediul centrilor organo-vegetativi subcorticali (diencefalo-mezencefalici, bulbari etc.) și medulari. Locul cel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de articulație dintre fibrele pre- și postganglionare ale vagului cardiac. Printre ganglionii descriși se numără și ganglionul Wriesberg, situat sub concavitatea aortei, ca principală componentă a plexului cardiac superficial. Pe fața posterioară a atriului drept se găsesc 5-25 mici conglomerate neuronale, ce formează cu filetele nervilor cardiaci de partea dreaptă plexul auriculosinusal (venos) Perman, componentă a plexului cardiac profund. Spre deosebire de fibrele preganglionare ale vagului cardiac drept, care ajung pe calea plexului Perman aproape exclusiv la ganglionii sinusului coronar și nodulului sinoatrial
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cavernos al clitorisului. I.2.1.26. Plexurile viscerale intramurale sau parietale Sunt continuarea plexurilor prevertebrale la nivelul diverselor organe și viscere. Ca și acestea, ele conțin elemente nervoase atât simpatice, cât și parasimpatice, dispuse fie sub formă de conglomerate neuronale microscopice, fie de reticul sau butoni terminali în jurul vaselor intraviscerale și celulelor efectoare (parenchimatoase, secretorii, contractile etc.). La nivelul vaselor de calibru mic și mijlociu, filetele simpatico-parasimpatice formează două plexuri parietale: unul superficial, situat în adventicea vasului, cu distribuție atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se găsesc aproximativ 200 milioane de neuroni, număr egal cu cel al măduvei spinării, iar în întregul tub digestiv peste 500 milioane (1). Din punct de vedere calitativ, atât morfologic cât și funcțional, s-au descris peste 20 de tipuri neuronale care exprimă cea mai mare parte a neuromediatorilor prezenți în SNC. SNE prezintă o independență remarcabilă față de SNC și în absența input-urilor cerebrospinale, reglează întreaga activitate motorie a tubului digestiv, coordonează procesele de secreție și absorbție, controlează vasomotricitatea locală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stâng (2, 20, 21, 24, 27-30). După colonizare soarta progenitorilor neuroenterici este strâns legată de microclimatul enteric local și diferențierea urmează fie linia catecolaminergică din care se vor forma neuronii serotoninergici, fie linia non catecolaminergică din care se dezvoltă liniile neuronale enterice (2, 27-30). Într-un anumit segment al intestinului primitiv enteroneuroblaștii sunt cantonați în partea superficială a mezenchimului enteromioformator și pe măsura edificării tunicilor peretelui intestinal migrează centripet formând plexurile mienterice, submucoase și mucos. Timing-ul dezvoltării și maturării SNE
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
microcircuite locale și din enteroglie. În ansamblu, SNE are organizare reticulară, microganglionii săi fiind asamblați prin cordoane interganglionare în plexuri cu morfologie și topografie variabilă care se regăsesc în toate straturile pereților tubului digestiv TA. Microganglionii sunt alcătuiți din populații neuronale heterogene și fibre nervoase compactate de celule enterogliale. Cordoanele nervoase plexuale sunt mănunchiuri de fibre nervoase formate din axoni intrinseci ai neuronilor enterici Dogiel I și axoni extrinseci, aferenți și eferenți vagali, postganglionari simpatici și aferenți viscerali cu originea în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
recognoscibil (1, 4, 6, 7, 31). În descrierea clasică plexul mienteric este format din trei subdiviziuni, plexurile primar, secundar și terțiar. Plexul primar este alcătuit din microganglionii enterici și din cordoane de ordinul I, interganglionare. Microganglionii conțin 5-200 de corpuri neuronale, dar există și neuroni solitari, eratici pe traseul unor cordoane interganglionare. Acestea unesc microganglionii, sunt paralele cu fibrele musculare longitudinale și se anastomozează variat, formând reticulul propriu-zis al plexului mienteric primar a cărui geometrie are caracter de specie. Este demn
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
neuroefectoare (31). Plexul subseros, dispus în lama conjunctivă subseroasă, este format dintr-o rețea de fascicule nervoase subțiri care conțin atât fibre proprii, cât fibre extrinseci de origine vagală sau simpatică postganglionară. Microganglionii acestui plex sunt rari, cu puține corpuri neuronale și se găsesc mai ales în esofag, stomac, de-a lungul inserției intestinale a mezenterului și pe fața anterioară a rectului (1, 6, 9, 31). I.2.2.7. Extensia cranială a plexurilor intramurale. Existența plexurilor microganglionare intramurale faringiene și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Pe aceste criterii pot fi considerate componente ale SNE și plexurile microganglionare biliare, pancreatice, traheale și bronhice care sunt, de asemenea, derivate ale intestinului anterior. I.2.2.8. Structura funcțională a microganglionilor enterici. Microganglionii enterici sunt alcătuiți din corpurile neuronale (somata) enterice și din neuropilul enteric format la rândul său din prelungirile neuronale, complexele sinaptice și enteroglie care le solidarizează în structuri compacte fără capsulă colagenă sau vase. Neuronii enterici se clasifică după formă, proprietăți fiziologice, afinitate histo- și imunohistochimică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pancreatice, traheale și bronhice care sunt, de asemenea, derivate ale intestinului anterior. I.2.2.8. Structura funcțională a microganglionilor enterici. Microganglionii enterici sunt alcătuiți din corpurile neuronale (somata) enterice și din neuropilul enteric format la rândul său din prelungirile neuronale, complexele sinaptice și enteroglie care le solidarizează în structuri compacte fără capsulă colagenă sau vase. Neuronii enterici se clasifică după formă, proprietăți fiziologice, afinitate histo- și imunohistochimică, conexiuni, tipul stucturii inervate și neurotransmițători (2, 9, 31). Formele neuronilor enterici pe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și enteroneuronii gigantici se întâlnesc numai la anumite specii de mamifere. Trebuie precizat faptul că această clasificare are importanță pur morfologică din cel puțin două puncte de vedere. Mai întâi, formele neuronilor enterici depind direct de dimensiunile speciei considerate, corpurile neuronale fiind mai mici și geometria neuritelor mai simplă la mamiferele de talie mică. În al doilea rând, neuronii aceluiași tip morfologic (de ex: Dogiel I) pot fi atât enteroneuroni motori excitatori, cât și enteroneuroni motori inhibitori, dar și interneuroni ai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și interspecii prin varietatea cotransmițătorilor. Neuronii motori ai musculaturii circulare au localizare mienterică la cobai sau mienterică și submucoasă la om și mamiferele de talie mare și pot fi excitatori, imunoreactivi la acetilcolintransferază, și inhibitori, VIP imunoreactivi. În raport cu poziția corpului neuronal, axonul se poate dirija ascendent, în sens oral, sau descendent, în sens anal, iar ramificațiile sale terminale se distribuie circumferențial și suplează o bandă circulară lată de aproximativ 2-8 mm. Neuronul excitator își distribuie axonul unui segment de 7 mm
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
părăsesc pereții intestinali. Neuroni aferenți extrinseci pot fi extra-parietointestinali și intra-parietointestinali. Din punct de vedere anatomic, neuronii extra-parietointestinali aparțin fie SNP parasimpatic și sunt situați în ganglionii jugular și nodos de pe traiectul nervului vag, fie SNP simpatic și au corpurile neuronale în ganglionii spinali toraco-lombo-sacrați. Neuronii extrinseci intra-parietointestinali sunt numiți și intestinofugali (IFAN), au corpurile neuronale atât în plexul mienteric, cât și în cel submucos, și reprezintă singura structură neuroenterică aferentă care conectează direct SNE cu restul sistemului nervos periferic și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
anatomic, neuronii extra-parietointestinali aparțin fie SNP parasimpatic și sunt situați în ganglionii jugular și nodos de pe traiectul nervului vag, fie SNP simpatic și au corpurile neuronale în ganglionii spinali toraco-lombo-sacrați. Neuronii extrinseci intra-parietointestinali sunt numiți și intestinofugali (IFAN), au corpurile neuronale atât în plexul mienteric, cât și în cel submucos, și reprezintă singura structură neuroenterică aferentă care conectează direct SNE cu restul sistemului nervos periferic și central. Din acest punct de vedere, se descriu două clase de neuroni intestinofugali: IFAN cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
primesc aferențe de la enteroneuronii senzitivi intrinseci și au valoare de neuroni aferenți secundari. În această situație, brațul aferent al reflexelor entero-enterice pe care le realizează devine polisinaptic, ceea ce ilustrează o dată mai mult complexitatea SNE. IFAN cu conexiuni centrale au corpurile neuronale în plexurile mienteric și submucos de la extremitățile orală și anală ale tubului digestiv. Axonii aferenți ai neuronilor IFAN de la nivelul stomacului iau calea ramurilor gastrice ale nervului vag și se proiectează în complexul nuclear dorsal bulbar, iar cei de la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
numărul estimat al celulelor enterogliale fiind de 4 ori mai mare decât cel al neuronilor (50). Ele se găsesc atât în ganglioni, cât și în cordoanele nervoase interganglionare ale tuturor plexurilor parietale digestive și sunt dispuse atât perisomatic, în jurul corpurilor neuronale, cât și periaxonal, contribuind decisiv la compactarea structurilor ganglionare. Relația glie-neuron în sistemul nervos enteric este surprinzătoare și neconvențională deoarece CEG nu izolează complet corpurile neuronale lăsând, în special la periferia ganglionilor, extinse zone membranare nude în raport direct cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervoase interganglionare ale tuturor plexurilor parietale digestive și sunt dispuse atât perisomatic, în jurul corpurilor neuronale, cât și periaxonal, contribuind decisiv la compactarea structurilor ganglionare. Relația glie-neuron în sistemul nervos enteric este surprinzătoare și neconvențională deoarece CEG nu izolează complet corpurile neuronale lăsând, în special la periferia ganglionilor, extinse zone membranare nude în raport direct cu LEC. Același fenomen se constată in neuropilul ganglionar unde procesele celulelor gliale nu izolează fiecare axon, ci doar mănunchiuri axonale în interiorul cărora au loc contacte intermembranare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
enteroglială a unor factori trofici încă necunoscuți (49). Rolul în neurotransmisie este ilustrat de faptul că CEG umane sunt glutamat-imunoreactive ceeace sugerează faptul că enteroglia are rol în neurotransmisia glutamatergică. Ele reprezintă și o sursă de glutamină pentru resinteza glutamatului neuronal și mai ales a acidului gama-aminobutiric (GABA) pentru care conțin și transportorul GAT2 care preia rapid GABA din mediul extracelular. Imunoreactivitatea pentru L-arginină - precursorul oxidului nitric - este un argument pentru implicarea CEG în neurotransmisia nitrinergică (31). I.2.2
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de 100 ori mai mare pentru ionii de K+ decât pentru cei de Na+, asigură deplasarea și creșterea rapidă a sarcinilor chimice pozitive pe fața externă membranară în defavoarea celor negative ale proteinelor anionice și clorului de pe fața internă a membranei neuronale, realizând dipolul electric al potențialului celular de repaus, a cărui valoare medie atinge - 90 mV. Acesta are la bază echilibrul forțelor electrochimice generate de gradientele de concentrație ionică ale membranei neuronale. Celula nervoasă fiind specializată în receptarea, procesarea, elaborarea și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]