1,526 matches
-
G. Călinescu față cu totalitarismul, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 236 p. Dacă stăm să ne gândim bine, G. Călinescu e una dintre cele mai mistificate și folclorizate figuri ale literaturii române de secol XX. Sigur că, pe lângă personalitatea proteică și neverosimila forță creatoare, contextele politice au jucat un rol decisiv. O simplă retrospectivă a dezbaterilor de idei din ultima jumătate de secol poate sta mărturie în acest sens. Instrumentat în timpul vieții de comunismul în ascensiune, criticul a devenit nu mai puțin
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
frază” îi e cu totul străină -, așa încât, dacă a lucrat permanent la propriile texte, a făcut-o numai din cauza (auto)cenzurii. Cercetătorul inventariază, cu o răbdare flancată de un umor amar, câteva din relevantele „mărunțișuri” ale rescrierilor călinesciene. Cele mai multe probează neverosimila acribie pusă în slujba identificării totale cu mesajul Partidului. Fiecare episod sau cuvințel, oricât de nesemnificative, sunt supuse unor analize dure, preîntâmpinate adesea de precauția scriitorului însuși. Pentru a mă rezuma la un singur exemplu din nenumăratele reținute de Nicolae
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
periculos, o toxină care o va face să se spargă și să dispară pentru totdeauna, toxina bolșevică. Preocupat de existența acestui bandit pitoresc, regizorul pare să uite de necesitatea de a introduce proletari în film și aceștia apar tardiv și neverosimil. Cei care schimbă lumea par că nu fac parte din ea, sunt marginalizați de regizor, iar intrarea lor în scenă este intempestivă și artificială. Filmul oferea, astfel, serioase motive să fie retras din circulație - sunt tocmai acele motive care îi
Benya Krik între revoluție și reacțiune by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5246_a_6571]
-
nemțene, d-sa a însumat 21 de ani de pușcărie și 2 ani de domiciliu forțat, ceea ce reprezintă un dramatic record. poartă așadar girul unei experiențe ieșite din comun. Dar ele nu constituie, în senzaționalul lor neguros, în aparența de neverosimil pe care-l capătă, mărturia unui caz izolat, ci înfățișează în genere suferința deținuților politici din țara noastră, în contextul suferințelor întregii țări comunizate. Ne oferă un eșantion, e drept, unul dintre cele mai expresive, al unei situații echivalate, fără
Amintirile lui Grigore Caraza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5274_a_6599]
-
asupra sintagmei „vremurile de azi”. E vorba aproape de un paradox, într-adevăr, cum poate avea succes poezia în vremurile atît de agitate pe care ne-a fost dat să le trăim? Pentru mulți dintre condeieri, postumitatea lui Grigore Vieru e neverosimilă... Dacă unii dintre confrați, de aici sau dincolo de Prut, îi contestă valoarea, mulțimea continuă să fie fascinată de poezia și de personalitatea lui Grigore Vieru. Tind să cred că destinul său postum a început să fie simțit încă în timpul vieții
Cîteva considerații pe marginea postumității lui Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/5430_a_6755]
-
reprezintă o încercare pe care nu mulți sunt capabili să o ducă la bun sfârșit. Fiindcă presupune, dincolo de documentare și de experiență, un al șaselea simț. Cel al coerenței interne. În virtutea acestuia, Ioana Pârvulescu simte slăbiciunile prejudecății curente (eliminată ca neverosimilă) asupra lumii lui Caragiale. Nu e nevoie s-o reiau. În orice caz, formula se prevalează, îndeobște, de o confuzie nu tocmai nevinovată ideologic între opera scriitorului și realitatea de la care a pornit el. De altfel, sofismul acesta e amendat
O interpretare strălucită by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5464_a_6789]
-
gheața, apa și aerul, norii și pămîntul se contopesc și se înfruntă. Cine a trecut prin pavilionul Islandei a cîștigat și o altă percepție a actualității. Islanda a fost una din primele victime ale crizei bancare din 2008. Oricît de neverosimilă ar părea, afirmația că literatura ia salvat pe islandezi de la marasmul eșecului în afaceri este adevărată. Fiindcă, de peste o mie de ani, micuța națiune vede în arta povestitului, în tradiționalele „saga” o formă de rezistență împotriva uitării propriei istorii, de
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
mai departe, oarece tradiț ie. Până într-acolo încât s-ar putea spune că, după el, comedia presei nu se mai poate scrie altfel. Ultima oră, piesa lui Sebastian din 1946, apărută zece ani mai târziu la ESPLA, îngroașă până la neverosimil consecințele dezordinii tipografice. Ce se petrece? Articolul unui conferențiar de istorie antică, Alexandru Andronic, ajunge, în loc de Revista istorică, în paginile subțirele și cam părăsite de colaboratori ale unui ziar de scandal fără muniție, Deșteptarea. În noul context, studiul despre Alexandru
Detalii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5402_a_6727]
-
se poate preta un intelectual atunci cînd e stăpînit de dorința de a se păstra pe linia de plutire socială. Și chiar dacă exemplele de demnitate nu au fost puține în acei ani, grosul a fost dat de tabăra oportuniștilor: exemple neverosimile de schimbare a părului din nevoia de a supraviețui, cu tot atîtea povești biografice din care se desprinde un portret deplorabil al cărturarilor vremii: multă inteligență altoită pe o lacună drastică de caracter. Arta lui Lucian Boia e că își
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
Istoria mare a lui G. Călinescu. Alături de colegii săi, Titus Costin și Eugen Groza, Traian Blajovici, „vioara întîi” a trinității în cauză, era un amator neostenit al cenaclului literar din Oradea, al cărui președinte, la vîrsta de 17 ani - onoare neverosimilă - s-a văzut numit subsemnatul. Amintirile acelei perioade se îmbulzesc acum, neputîndu-se desprinde de figura acestui dascăl de mare vocație. Jonglînd cu subtilitățile gramaticești, Traian Blajovici putea aborda orice subiect de literatură cu o lejeritate și cu o vervă în
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
acestea nu poate fi stabilit cu precizie, fiind reglat, până la urmă, de principiul relevanței comunicative. În Retorica sa (1406b-1407a), Aristotel semnala o modalitate de evaluare a metaforelor, care pot fi nepotrivite prin caracterul lor ridicol sau exagerat, prin obscuritate și neverosimil. Între condițiile preliminare de reușită a unei analogii intră, desigur, cele generale ale comunicării, privind acordul prealabil cu interlocutorul: comparantul trebuie să fie familiar, accesibil - și să nu provoace emoții contraproductive, bazate pe valori total diferite. Analogia reușită presupune plauzibilitate
Argumente riscante by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5230_a_6555]
-
disperate ale lui Persse din Small World), Tubby o localizează pe Maureen - dezolant de îmbătrînită - într-un pelerinaj religios unde, entuziasmat, protagonistul decide să o însoțească. Într-una dintre seri (în ciuda faptului că e căsătorită), evlavioasa femeie îi cedează - cam neverosimil - insistentului scriitor. Laurence își redescoperă, încîntat, trăirile sexuale ale tinereții (la rîndul lor, atenuate pe parcursul crizei), neglijînd, aristocratic, subit revelata mastectomie a lui Maureen. Finalul este, bineînțeles, surprinzător. Passmore se restabilește psihologic (reluîndu-și activitatea creatoare) și cunoaște voluptăți curioase în
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
de etniile migratoare din țările arabe și africane, ea ar trebui să reintre într-un stadiu imperial de expansiune politică. Ar trebui așadar să redevină un focar de civilizație dominantă, și nu un lagăr de emigrare filantropică. Cum așa ceva e neverosimil să se întîmple, viitorul ei e sigur: o larvă primitoare care se va lăsa invadată de vectorii islamici și budiști. În concluzie, cartea nu discută doar premisele hegemoniei americane, dar mai ales premisele declinului european și american. O îndrăzneață fulgurație
Presimțirea viitorului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6686_a_8011]
-
se referă la manuscrisul românului Viața începe luni, pe care unul din personajele de aici, Pavel Mirto, gazetar la „Universul“, l-ar fi scris. Ceva mai jos aflăm și motivele refuzului: acțiunea e plasată într-un viitor prea de tot neverosimil, în care oamenii poartă pantaloni fără dunga dintr-un material albastru, mănâncă și beau din farfurii și pahare moi, pe care imediat dupa folosire le aruncă și altele asemenea. Întrebarea e: cât din românul de acum îl reprezintă românul de
Pe stil vechi în stil nou și retur by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6543_a_7868]
-
secol. Este, practic, „răzbunarea și sfârșitul” poveștii din The Ghost Writer. |n prima carte, tânărul (23 de ani) Nathan își petrecuse o noapte a anului 1956 în casa idolului lui literar E. L. Lonoff, unde întâlnise o tânără cu numele neverosimil de Amy Belette, prezentată drept o fostă studentă a lui Lonoff, dar pe care Zuckerman o bănuia a fi nici mai mult nici mai puțin decât Anna Frank. Pe atunci, Nathan năzuia să devină biograful retractilului Lonoff (care nu se
Instanța rămâne în pronunțare by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6584_a_7909]
-
și sacrificată în același timp. Există ca și în alte filme spaniole ingredientele pentru o telenovelă în toată regula, briza melodramei adie pe tot cuprinsul filmului și procurorul venind peste douăzeci de ani să reînnoade romanesc firele poveștii are ceva neverosimil, donquijotesc, ceva dintr-o căutare a timpului pierdut. Te poți întreba unde se află misterul pe care titlul îl plasează la nivelul privirii? În primul rând, în intuiția lui Esposito că romanul crimei nu s-a prescris, așa cum povestea sa
După douăzeci de ani by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6360_a_7685]
-
Ce faci aici? Încotro?!» Nu se uită la mine, caută să treacă, împin-gându-se ca la rugby. [...] Momentul straniu, pe care nu l-am înțeles, dar a cărui intensitate m-a covârșit. Mă retrăsesem în jurul orei trei în camera mea (ce neverosimil sună «camera mea»), mi-am scos pantalonii de lucru, prea murdari ca să intru cu ei în așternut, și m-am întins pe pat. Brusc, mi-am amintit-o pe Zelda și am trăit o durere grea, sufocantă. Sarka mian. M-
Copil la patruzeci de ani by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6107_a_7432]
-
observă că blana maimuței era foarte lucioasă și că, în mișcarea frunzelor de deasupra ei, la umbră avea niște nuanțe ușor roșietice, iar la lumină aurii. Se uita dintr-o parte în alta, respirînd sacadat, iar pîntecele i se umfla neverosimil, ca un balon, la fiecare răsuflare. Țintise destul de jos și o nimerise în burtă. Matelotul Houston își simți și el burta despicată în două. - Iisuse Hristoase!, strigă el la maimuță, de parcă asta ar fi avut vreun efect asupra stării ei
Denis Johnson - Arborele de fum by Mircea Pricăjan () [Corola-journal/Journalistic/6412_a_7737]
-
În unele momente, îl stînjenea sentimentul de fericire care îl cuprinsese. - Liuda, Liuda, spuse el, ia gîndește-te numai, să știi că eu nu m-am căit, nu m-am închinat, nu i-am scris scrisori. El însuși, el a telefonat! Neverosimilul se înfăptuise! Intensitatea celor petrecute era colosală. Să fi fost el, Viktor Pavlovici, acela care se zbuciumase, nu dormise nopți în șir, tremurase completînd formulare, se apucase de cap gîndindu-se la ce s-a vorbit despre el la consiliul științific
Vasili Grossman - Viață și destin by Laurențiu Checicheș () [Corola-journal/Journalistic/6442_a_7767]
-
Iclănzel, la Sărături,/ În Stegea, După Curmătură, pe Vale, Petea și Vaidei." (p. 92) Dacă aici suntem încă, într-o mai mică sau mai mare măsură, în geografia rurală transilvană, alte poeme reprezintă adevărate migrații către sudul cel mai adânc. Neverosimil aproape se dovedește o altă Filă de jurnal, perfect citadină, care schimbă tacit sensul întregului volum. Astfel, Calea Târgului nu mai apare drept o localitate între altele, ci sub chipul unei mici epopei a unei la fel de mici negocieri, oarecum în
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
de a consolida stalinismul național. Memoriile descriu cu minuție vînătoarea de vrăjitoare din acel an. Ce avea să urmeze, după pogromul din partid, a fost sinistra prelucrare a grupului Milița Petrașcu-Marius Nasta- Dora Massini-Mihail Andricu-Jacques Costin, eveniment delirant condus de către neverosimilul, diabolicul tandem compus din agramatul Florian Dănălache (fost boxeur la Ploiești, personaj patibular cu comportament huliganic), primul secretar al Capitalei, și perfidul pseudo-dialectician Leonte Răutu, șeful Direcției Propagandă și Cultură a CC al PMR, omul capabil să învăluie în formule
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
și construcția teoretice. Problema relației lui Caragiale cu filosofia - fără să fie nouă, căci și-a pus-o și Constantin- Rădulescu Motru, care a considerat că jubilația vitalistă reprezintă filosofia de viață a lui Caragiale - este tentantă și pentru că pare neverosimilă, și pentru că există indicii că autorul Momentelor știa mai mult decât lăsa să se vadă că știe” (p. 13). Indecidabil. Morala întregii cărți e condensată aici. În Filosofia lui Caragiale, Marta Petreu nu mai instrumentează (ca în alte eseuri ale
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
exactă a cenușiului perioadei nu impietează asupra gestului aproape instinctiv de a detecta micile oaze de expresivitate și de individualitate, ridicate la rang de simbol. „Tăcutul semn de întrebare” ce rezumă destinul Hortensiei sau „bocetul șoptit al conștiinței” invocat aproape neverosimil de Tudor Arghezi într-un context oficial sunt reținute ca mici tresăriri autoreflexive ale realismului socialist. De aici și impresia că, indiferent de precaritatea subiectului, criticul nu-și pierde nicio clipă speranța și încrederea în valențele compensative ale literarului. Unul
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
reacția specific feministă a impunerii în orice condiții a femeilor la vârful societății. În ceea ce privește politica, sunt poate femeia care a generat cea mai mare atenție din partea presei și a trebuit să mă confrunt, de-a lungul timpului, cu situații aproape neverosimile. Unele pozitive, cele mai multe negative. Știu, deci, cam care sunt comentariile pe care bărbații le fac atunci când se raportează la femeile-politician", scrie ea pe blogul personal. Udrea precizează că, în afara accederii într-o funcție prin vot, în rest, "e decisă de
Udrea: şansele ca o femeie să atingă funcţii politice importante, fără să fie susţinute de bărbaţi, sunt destul de mici () [Corola-journal/Journalistic/47637_a_48962]
-
cu fidelitate, convorbirea scoate la suprafață „povestea” unui personaj uluitor. Spre deosebire de dialogul cu Emil Cioran, unde bătrînul moralist era puțin prezent spiritualicește în conversație, M. Ivănescu dovedește - deși el însuși octogenar, aproape orb și imobilizat la pat - o vitalitate intelectuală neverosimilă și o memorie care rareori îi joacă feste. Pregătit pentru întîlnirea cu poezia lui de lectura comentariilor critice ale lui Al. Cistelecan, Gabriel Liiceanu întîmpină dificultăți în plasarea pe aceeași lungime de undă cu interlocutorul ce-i „alunecă” printre degete
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]