493 matches
-
și violând fără de cuget tratate încheiate solemn și întărite prin jurământ, întind mâna făr-a alege la orice mijloc, numai să-i ducă la scop; oameni în rangurile cele mai înalte și cu influența cea mai mare arătîndu-se ca modele de nevrednică slugărnicie cătră cei de sus, de neomenoasă trufie cătră cei de jos, esploatînd în interesul lor privat poziția lor oficială și abuzând de ea ca de-o pârghie în propriile lor intrigi contra puterii statului; căsătoria, devenită prostituata politicei și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o seară, În zgomotul pocnetelor și detonărilor, am citit istorisirea serbării date cu un secol În urmă la Versailles În cinstea lui don Francisc de Assisi, soțul reginei Isabela II, „acel biet regișor al Spaniei“, scria prințesa de Metternich, „absolut nevrednic de serbarea care Îi era oferită“. Artificierul Ruggieri luminase a giorno fiecare fîntînă și agățase În copaci baloane colorate pentru a da iluzia unor fructe luminoase. La căderea nopții, Întregul Versailles a fost iluminat de patru buchete succesive de cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
seninătate (II 2). Ifigenia caută zadarnic să-i facă pe ceilalți să priceapă măreția destinului ei, neobișnuit pentru o femeie : De ce nu vă gândiți și la mine, la bucuria fără margini pe care mi-ați dăruit-o mie, o copilă nevrednică de o asemenea glorie ?... Cum aș putea plânge pe pragul desăvârșirii mele ? ! (II 2). Ea face apel la înțelegerea pătrunzătorului Agamemnon (Tu, care te înțelegi atât de bine pe tine, cum de nu poți privi și în sufletul meu ? De ce
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
e un fricos, care vede pretutindeni călăi și spânzurători. Pe când el, Apostol Bologa, cu trei semne de vitejie pe piept... Sfaturile totdeauna I-au plictisit, dar acuma ale lui Klapka îl înfuriau. Resemnarea i s-a părut o atitudine animalică, nevrednică de omul liber. Cu atât mai mult i se părea azi că a sta cu mâinile în sân ar fi o crimă cel puțin egală cu plecarea la război. Închipuirea că ar putea merge acolo îi stătea totuși înțepată în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
care avea nu puține primăveri în trupu-i tomnatec, simți nevoia să se hodinească. Nu obosesc a lăuda obșteasca osârdie ce văz aici - grăi el către tătar. Ochii-mi se desfată, inima se-nalță. Dar adevăr zic ție, mărite han, că nevrednicele mele picioare sunt departe de cuget și nu mai voiesc a-l asculta. Au greșesc mult dacă, văzând colea acel minunat jilț, poftesc a ședea cum, iaca, și fac? Nicidecum, răspunse tătarul înclinându-se. Noi înșine prețuim șederea. Zăbava, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ceea ce nu l-a împiedicat să ducă cele mai drepte perpendiculare din câte s-au văzut într-un triunghi dat. — Acestea fiind zise - grăi Radu Stoenescu-Balcâzu - faceți-mi bucuria de a pofti colea în cerdac un răgaz de vreme, până nevrednicele slugi vor prinde niscaiva curcani și bouri, să putem prânzi. în cerdac, pe o masă rotundă din stejar de Borzești, adăstau străchini cu apă călduță pentru ca boierii să-și spele degetele și ghiulurile de praful drumului. în spatele jilțurilor galbene de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
grăi: — După semnele ce le am, nu mă îndoiesc că am dinainte-mi oameni de seamă. Părea-vi-s-ar oare o greșeală de neiertat dacă aș dori să cunosc numele domniilor-voastre? — Nicidecum - răspunse spătarul. Eu sunt, de-ați auzit cumva de mine, nevrednicul spătar Vulture. — Cum să n-aud? - se miră Radu Stoenescu-Balcâzu. De numele acesta a auzit toată Moldova, ba încă și dușmanii dimprejur! Nu domnia-ta ai slujit atâtea capete de domn, ele căzând în cele din urmă, al dumitale rămânând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
FELUL EI — Am trecut Danubiul, sanctissime - răspunse Metodiu într-o latină perfectă, ciceroniană - căci mari nevoi și nu mai puțin mari speranțe ne-au mânat încoace. Dar înainte de a ne deschide sufletul înaintea luminăției și bunătății voastre, îngăduiți-ne, mie, nevrednicului Metodiu, și mai tânărului meu frate întru credință, Iovănuț, să mulțumim cu capetele plecate că din prea plinul, obștescul timp al sfințeniei voastre ați avut veșnic de lăudata îngăduință de a desprinde un mic răgaz pentru a ne primi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
am spus că nu-ți fac nimic, pe cinstea mea! Mă gândeam să vă-ntreb dacă toate cele șapte neveste pe care le-ați avut erau turcoaice - zise Metodiu - dar nu-mi dădeam seama în ce măsură nu merg prea departe cu nevrednica mea curiozitate. — Nu mergi! - răspunse turcul. întreabă-mă. — Toate cele șapte neveste pe care le-ați avut erau turcoaice? - întrebă Metodiu. — Nu erau - oftă turcul - trebuie să recunosc că nu erau, deși datina străbună asta ne cere și uneori când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
timp de vreo jumătate de oră sau mai mult, cât s-a dus s-o vadă pe bătrâna doamnă Marga Pop, în clinica specială; calm și după aceea, doar câteva clipe întorcând privirea spre orașul rămas în urmă, siluete din ce în ce mai nevrednice înghițite de orizont. Tăcea, răspunzând întrebării despre cum se simte bătrâna doamnă doar printr-un „încă bine“, coborând după aceea în muțenia cu care de obicei urmărea, stând la dreapta Ioanei Sandi, fâșia de asfalt înghițită cu repeziciune de automobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Spinarea îi alunecă pe cărămizile peretelui. Se lăsă pe vine, cu genunchii la gură. Și iar mărturisi cu glas tare: ― Nu cred prea tare în poveștile Bibliei, nu cunosc extazul mistic și nici măcar iubirea. Sunt doar un visător și un nevrednic slujitor al Domnului. Îmi exersez singur și prea des umilul meu organ masculin, fără să înțeleg de ce mi s-a dăruit bucuria înălțării imediate prin el, dar și conștiința amară a căderii în păcat. Zbor și cădere cauzate de unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de culoare. „Nu știu ce să încep...” - astfel se văita Rudolf, icnindu-mi în față duhoarea băuturii. Pajiștea cu iarba fragedă și cu pomii încărcați cu floarea, pe care am găsit-o minunată cu o zi mai înainte, o găsesc mai târziu nevrednică de a fi pictată. Descopăr sărăcia și banalul culorilor prea searbede. Verdele nu mai e verde, toată iarba bate în roșu, iar florile cireșului par legate de crengile lui și parcă ar sta acolo doar ca să scoată efecte de umbre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
atunci se vor lămuri care era cauza exilului său, motivele inflației galopante, ca și decăderea scandaloasă a prestației hoteliere. Un exemplar cu autograful În gotică al ultimului Hohenzollern (cartea fusese dedicată unui șef-bucătar dintr-un faimos restaurant parizian, ca apoi nevrednicul moștenitor să-l vîndă la o licitație), dovedea că prințul avusese la dispoziție ediția princeps În germană, cea din anul 1920. Cartea fusese tipărită prin grija elitei germane naționaliste care editase și celebrul Auf Vorposten: „Nici o carte, de la apariția tiparului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fie și numai În weekend. Săptămâna asta plec la Washington. Viitoarele mele acțiuni sunt Încă incerte. Să rămână strict Între noi, dar nu m-ar surprinde să văd În următoarele opt luni tichia roșie de cardinal coborând pe capul meu nevrednic. În orice caz, aș vrea să am o locuință la New York sau la Washington, unde să vii să-ți petreci weekendul. Amory, mă bucur mult că suntem amândoi În viață. Războiul care a trecut ar fi putut Însemna sfârșitul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pentru tinerețea pierdută. Totuși, apele deziluziei lăsaseră În sufletul său un sediment, simțul răspunderii și dragostea de viață, tresărirea slabă a vechilor ambiții și a viselor nerealizate. Dar... of, Rosalind, Rosalind! - În cel mai bun caz, totul e un surogat nevrednic, și-a zis el trist. Și n-ar fi putut spune de ce merita să lupte, de ce se hotărâse să se folosească din plin de sinele său și de ceea ce moștenise de la personalitățile cu care-și Încrucișase pașii... Și-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
socotit că Sfântul Pavel n-avea nici o chemare pentru apostolat și chiar l-au învinovățit pentru că a încercat să propovăduiască învățăturile Domnului altor popoare. La fel mă disprețuiesc și pe mine iezuiții din Ordinul Sfântul Petru ca pe un preot nevrednic să propovăduiască în Japonia. Pe când încercam să domolesc furia ce spumega înlăuntrul meu, o tristețe nelămurită îmi apăsa sufletul. Cu toate că ne închinăm la același Dumnezeu, credem tot în Domnul Iisus și încercăm cu toții să facem din Japonia o țară a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
iubire (I Ioan 4,8) și trag nădejdea că mă va iubi și pe mine, pentru că la El toate sunt cu putință. Deocamdată, important e că azi am primit Sfânta Împărtășanie și deși În acea clipă m-am simțit mai nevrednic decât oricând, am dobândit o stare de liniște și de bucurie care Îmi dă speranțe că sunt pe drumul cel bun. Am Însă cale foarte lungă de parcurs și-mi va fi tot mai greu să mă țin și de
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Iar asta mă obligă, trebuind să mă străduiesc și mai mult pentru a nu-l face de băcănie În fața obștei. Mărturisindu-i păcatul duhovnicului În chiar timpul Liturghiei, m-am Împărtășit cu strângere de inimă, pentru că mă știu În continuare nevrednic, dar sper ca Bunul Dumnezeu să mă ierte și să mă lumineze, așa cum a făcut-o și azi, când, după slujbă, am rămas doar cu Îngerul păzitor, de urât mai ținându-mi și câinii pe care Îi mai aud prin
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
pe an; politicienii nu-și schimbă apucăturile niciodată. * E bine să te faci frate cu dracul, până îl creștinezi. * I-a cântat în strună până i s-a spart vioara. * Atunci când se sting luminile, se aprind gândurile. * Stânile cu ciobani nevrednici nu pot fi păzite de câini. Nu toate cele drepte nu sunt strâmbe. * Mult a fost, destul mai este. * Nu chiar toate vorbele zboară, cum nu toate scrierile rămân. * Toate apele mici se varsă în cele mari; din când în
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dar poate constrângerea asta îi slujea. Când dai drumul răului, revărsarea iui se lățește nemăsurat. Vorbele mici ale traiului convențional aveau misiunea lor și plecarea misterioasă a micei păcătoase, din pricina martorilor, avea poate mai puțină urâciune. O mulțime de cuvinte nevrednice nu fuseseră astfel rostite. Era lipsa lor un bine sau un rău? Existau! Asta era de căpetenie. Din materialul rușinei si durerei, care alcătuia păcătoșenia de azi, se formaseră bubele vorbelor. Poate, totuși, e mai bine când sr sparg în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
modelat pe același tipar. E foarte elegantă, fiindcă asta e pretenția absolută a lui Drăgănescu 60 61 - și cum nu e o pretenție supărătoare!... Ce noroc că Drăgănescu a venit după prinț. Toată grija lui e să nu se poarte nevrednic de a fi succesorul unui așa personagiu. Nu e gelos ca să nu fie mitocan - crede el! Nu e avar ca să nu fie mitocan, nu e mojic - idem. Vinurile - en gros - sunt acolo departe, în Dealul Spirii, unde era Hanul lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
turnat în mine ca într un mesager al dragostelor voastre neîmplinite. Fluturii îmi desenează trupul întrun ultim sărut. Al morții sau al vieții? Aripile scutură o ploaie de cuvinte peste o lume care le-a pierdut sensurile. Cuvintele se ascund nevrednice, undeva, în liniștea albă. Un ecou pierdut răsuna haotic: tristețea are ochi căprui. Sau poate erau doar vorbele pierdute demult în lumea asta de cineva plecat spre veșnicie, iar încremenitele nu-și căutau decât stăpânul. În lipsa altor cuvinte, oamenii încearcă
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
răspuns Zimbru aspru. Dar voi nici nu visați că străbunicul meu a fost în slujba lui Vodă și era purtător de steag, și nu plătea dări, și avea pământuri multe, și cai iuți moldovenești pentru războaiele lui Vodă, măi gloată nevrednică! Și tot el a fost alături de Vodă Ghica când s-a opus raptului celei mai frumoase părți din trupul Țării Moldovei în favoarea imperiului Habzburgilor și a fost răpus apărându-l pe domnitor. El a purtat caftan, ciubote și sabie, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să... Așa... Așaa... Aș...aa... A-aaah...Aaaah... Ignoranță Tu-ți vangheaua și grijania, și vascrisu mă-ti de derbedeu! Tu-ți bați joc de tac-tu, mă! Ce! Credeai că nu te găbjesc, mă șmecherie de trei parale! Nenorocitule! Scârnăvie nevrednică ce ești! Ia poftește tu la tata să te măsoare el pe la spinare cum scrie la carte, stârpitură păcătoasă și neobrăzată! Bătu-te-ar Dumnezeu să te bată! Golan necredincios și puturos ce te îndestulezi numai din truda părinților fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
duhoarea ce se Înălța la intervale de timp aproape regulate din trupul vizitatorului.... - Deci un fel de fum? repetă ea cuvintele Extraterestrului. - Da, un fel de fum, Întări acesta... „Doamne, Stăpâne a toate cele ce sunt, auzi-mă pe mine, nevrednica Ta slujitoare, și dezleag-o pe roaba Ta de toate legăturile Satanei și, dacă este legată În cer sau pe pământ, sau cu piele de animale necuvântătoare, sau cu fier, sau cu piatră, sau cu lemn, sau cu scriere, sau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]