1,127 matches
-
ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult calm și seninătate, reprezentând unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la un moment dat este exacerbarea depresiva ce poate determina, funcție de structură și organizarea mecanismelor de apărare, trecerea la actul suicidar. Alteori, apar preocupări suicidare de tip obsesiv. În cadrul dezarmoniilor de personalitate, șantajul suicidar constituie o practică frecvență
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
fi iubit și se simt indignați dacă lucrurile nu se petrec În felul acesta. Sentimentul de a fi dorit este pentru un copil de o importanță vitală În vederea dezvoltării armonioase. În cazul frustrării afective se stabilesc condițiile pentru dezvoltarea trebuințelor nevrotice. Acestea sunt: anxietatea, sentimentul de a nu putea fi iubit, incapacitatea de a crede În vreo afecțiune și ostilitatea față de ceilalți”. Alfred Adler susține că frustrarea afectivă creează un “gol interior”, sentimentul de singurătate și inutilitate, ceea ce determină omul să
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
În care este judecat de alții. Comportamentul său tradează o lipsă de Înțelegere a relațiilor interumane, uitarea cerințelor vieții și a Îndătoriilor sale de om. Analizând agresivitatea față de semeni, Karen Horney descrie un portret psihologic asemănător, al tipului de personalitate nevrotică la care predomină tendințele agresive. Pentru el viața este o luptă a tuturor Împotriva tuturor. Atitudinea sa adesea este acoperită de o fațadă de suavă politețe, de corectitudine și camaraderie. De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
predomină tendințele agresive. Pentru el viața este o luptă a tuturor Împotriva tuturor. Atitudinea sa adesea este acoperită de o fațadă de suavă politețe, de corectitudine și camaraderie. De regulă, Însă, este un amestec de prefăcătorii, sentimente autentice și trebuințe nevrotice care sunt inspirate de anxietatea fundamentală. La acest tip totul este axat pe a fi, a deveni sau cel puțin a părea tare și inflexibil. Concomitent, tipul agresiv simte nevoia să exceleze, să aibă succes, prestigiu, putere, indiferent de formă
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
identificări. În mare măsură pe acestea se sprijină structura societății umane”. “Dragostea nu face rău aproapelui; dragostea deci este Împlinirea legii” Epistola către Romani, 13, 10 Agresivitatea privită În contextual de mai sus este expresie a tabloului fenomenologic din dezvoltările nevrotice. Această patologie beneficiază În mod deosebit de aportul psihoterapiei. Intervenția psihoterapeutică poate crea cadrul afectiv, securizant În care persoana realizează capacitatea sa de a iubi și de a fi iubit, ceea ce-i va da Încredere și deschidere către relații interumane afective
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
pe termen scurt foarte bună. După o săptămână grupul a arătat o ameliorare marcată, mai ales În ceea ce privește simptomele psihotice, În timp ce grupul de control a rămas practic neschimbat. Réactions dépressives Rareori, utilizarea regulată de marijuana poate precipita depresiile reactive sau tulburările nevrotice la utilizatorii debutanți mai ales. Majoritatea reacțiilor depresive sunt de scurtă durată și evoluție spontană, așa cum rezultă din studiile efectuate (Weil, 1970; Kemp, 1970). Reacții de panică Majoritatea reacțiilor adverse la canabis se centrează În jurul reacțiilor de panică, În cursul
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
grade de manifestare, a căror trăsătură comună constă în fenomenul decompensării școlare la vârsta de 11 12 ani (adică plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală a elevului la nivelul clasei a V-a sau a VI-a ), urmată de apariția unor reacții nevrotice și comportamentale consecutive insuccesului școlar (Cozma, 2000). Există câteva elemente definitorii după care copiii cu intelect liminar pot fi ușor identificați, mai ales în procesul educațional din școală. Între aceste elemente putem încadra următoarele aspecte: Răspunsurile sunt realizate într-o
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
duce la apariția unor stări complexuale, care vor marca sub diferite forme personalitatea individului. Boala psihică nu înseamnă, în spiritul antropologiei psihopatologice, numai o stare de alteralitate a persoanei, ci și un mod de viață, un tip de existență particulară, nevrotică, psihotică etc., așa cum vom menționa mai departe. La cele mai sus menționate privind poziția omului în psihiatrie și psihopatologie, G. Amado afirmă că omul este, în primul rând, un concept antropologic larg, în interiorul căruia trebuie diferențiate câteva aspecte care exprimă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură patologică, a unei personalități care transformă ceea ce îi este personal și autentic, în aspecte impersonale și alienate cu implicații directe și imediate asupra libertății
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
modificare lezională decelabilă a creierului bolnavilor respectivi. Tulburările sunt numai pur funcționale. Dezorganizările funcționale se pot datora unor carențe emoțional-afective, frustrărilor sau psihotraumatismelor din copilărie. Dacă ele se instalează târziu se pot manifesta sub forma tulburărilor de comportament, a tulburărilor nevrotice sau psihotice, crize isterice etc. De regulă se consideră că în cazul acestui tip de dezorganizări se produce un proces de regresiune al personalității individului. În sensul acesta A. Freud distinge trei tipuri de regresiuni, după cum urmează: a) regresiunea topică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihanalitică dezvoltată de S. Freud, care explică geneza bolilor psihice prin dinamica pulsiunilor inconștientului (conflicte, frustrări, stări complexuale) care se organizează (fiind împiedicate să se exteriorizeze) în focare de tensiune intrapsihică din care se constituie „simptomele clinice” organizate în tablouri nevrotice, psihotice etc. c) Teoria psihodinamică a lui J. Masserman, aduce în discuția explicarea etiologiei și a dinamicii clinice a bolilor psihice prin factori dinamici specifici ai proceselor morbide. 4) Etapa interpretării socio-genetice a bolilor psihice, susținută de unii autori, fixează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
printr-un sindrom confuzional (confuzie mintală, obnubilare etc.). 2) Factori psihotraumatizanți de natură emoțional-afectivă care pot perturba echilibrul psihic, manifestându-se de regulă prin stări reactive de forme diferite (reacții patologice la evenimentele vieții trăite, reacții ale personalității) sau stări nevrotice, de un mare polimorfism. 3) Factori de alte tipuri sunt reprezentați prin: oboseala prelungită, stările conflictuale, schimbările de mediu sau profesionale, boli somatice grave sau cronice etc. 4) Factori asociați: psihogeni (traume emoțional-afective, frustrări, carențe emoționale), carențe educative, dificultăți de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulă aceste relatări au un caracter de expunere psiho-biografică cu caracter patografic; ca formă de expunere-expresie, este în raport cu nivelul de inteligență al bolnavului și cu bagajul său cultural. În sensul acesta, vom prezenta în continuare cele mai frecvente situații. Limbajul nevrotic, specific bolnavilor cu tulburări nevrotice, are caracterul unei narațiuni de factură romanescă. Este un „fragment psihobiografic” de factură patografică, în care este cuprinsă, adesea într-o manieră „dramatică”, „istoria nevrozei” persoanei respective. Interesant este faptul că bolnavul nu numai că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter de expunere psiho-biografică cu caracter patografic; ca formă de expunere-expresie, este în raport cu nivelul de inteligență al bolnavului și cu bagajul său cultural. În sensul acesta, vom prezenta în continuare cele mai frecvente situații. Limbajul nevrotic, specific bolnavilor cu tulburări nevrotice, are caracterul unei narațiuni de factură romanescă. Este un „fragment psihobiografic” de factură patografică, în care este cuprinsă, adesea într-o manieră „dramatică”, „istoria nevrozei” persoanei respective. Interesant este faptul că bolnavul nu numai că relatează, dar concomitent caută să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fugă de idei sau verbigerație. Asociațiile sunt sumare, rapide, tematica inconsistentă. În melancolie limbajul este sărac, dominat de teme depresive sau catastrofice, de culpabilitate și suicid. Aceste aspecte, enumerate succint mai sus, exprimă modalitățile variate ale limbajului bolnavilor psihotici și nevrotici. S-a vorbit adesea chiar de un model particular de prezentare-relatare de către bolnavi a suferinței sau transformării personalității lor, relatare integrată în contextul psihobiografic al bolnavilor respectivi. Din aceste considerente „relatările” bolnavilor, adesea veritabile construcții narative, constituie pentru specialiști un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un mijloc standardizat de evaluare a datelor furnizate de examenul clinic și ele sunt reprezentate prin următoarele: inventare generale de simptomatologie, scale de evaluare pentru bolnavii psihotici internați, scale special adaptate pentru investigarea unei anumite tulburări clinice (anxietate, depresie, tulburări nevrotice). 4) Listele de criterii diagnostice. Acestea corespund necesității de a ameliora concordanța diagnosticelor diferite rezultate din observațiile clinicienilor cu „concepții psihiatrice” deosebite între ele. Se urmărește prin aceasta stabilirea unui acord comun între diferiții specialiști, prin omogenizarea grupelor de bolnavi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Scheler vorbește de o veritabilă „gramatică a exprimării” (Ausdrucks-grammatik), iar S. Freud, în psihanaliză, de analiza semnificației conținutului simbolic. Descifrarea sensului simbolic este însă numai una dintre etapele hermeneuticii; în cazul acesta se consideră că „fenomenul neînțeles al unui sindrom nevrotic este numai o formă mascată a unei corelații inteligibile, care poate fi însă „demascată” analitic prin interpretare (H. Tellenbach). Actul hermeneutic este însă reprezentat prin „întâlnirea dintre bolnavul care comunică și medicul care ascultă”. Această comunicare, realizează un tip special
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
TBC, SIDA etc.) nu sunt luate în considerare, printr-un mecanism de negație din partea bolnavilor. În alte situații, simptomele minore, nesemnificative, ale unor afecțiuni neimportante, sunt exagerate sau însoțite de panică, mergând sau ajungându-se la instalarea unor grave tulburări nevrotice cu consecințe nedorite. Al doilea aspect care se discută este atitudinea bolnavului față de medicul său curant. De regulă, orice boală face ca bolnavul să aibă o atitudine de dependență față de medicul său curant. Pentru medic boala este o problemă științifică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
său, obținând „tablouri clinico-psihiatrice” dintre cele mai diferite, cu un mare polimorfism, așa cum sunt ele realizate în cursul crizelor isterice. Metoda a fost utilizată, în sensul acesta de J.M. Charcot. Ea are însă și avantajul de a putea anula simptomatologia nevrotică a bolnavilor adevărați prin „decondiționarea” acestora în cursul somnului hipnotic. Ca și psihozele experimentale produse prin administrarea de substanțe farmacologice psihotrope, și în cazul metodelor neuropsihologice, mai sus menționate, tulburările psihice produse experimental au un caracter reversibil. Ele nu sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sociale; 2) activitatea psihică bazală actuală reprezentată prin: a) conștiință; b) orientare temporo-spațială; c) memorie; d) afectivitate; e) activitate sintetică (gândire, percepții, chinezii, expresie); 3) sistemul structural al personalității sau Eul actual la care distingem următoarele: a) caracterul; b) Eul nevrotic; c) Eul delirant; d) Eul demențial; e) absența totală a Eului. Un studiu sintetic al personalității este oferit de G. W. Allport. Pentru acesta, personalitatea începe să se manifeste încă de la nașterea individului. Se poate afirma faptul că și sugarul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
funcțional-comportamentale anterioare cronologic din psihobiografia bolnavului respectiv, fiind de fapt vorba de o regresiune funcțională fără a afecta integritatea organizării structurale a sistemului personalității. Aceasta are un caracter reversibil și poate fi corectat. Acest model psihopatologic este ilustrat de sindroamele nevrotice, fobic-obsesive, anxioase, isterice, de dependență (toxicomanii, alcoolism) etc. Din punct de vedere psihanalitic este considerată ca expresia unor mecanisme de apărare ale Eului, ca o formă de retragere narcisică a persoanei respective. 4) Dizarmonia Dizarmonia este consecința unei dezvoltări defectuoase
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au semnificația unor veritabile „simptome” clinice, mai ales în cazul nevrozelor. În mod egal însă, visele, dincolo de conținutul lor „psihotraumatizant” pot avea și o „funcție compensatorie”, visul sau scenele onirice contribuind la „compensarea” stărilor conflictuale anterioare, a frustrărilor și tulburărilor nevrotice ale bolnavilor respectivi. 14. PSIHOPATOLOGIA PROCESELOR PSIHICE II Tulburările vieții instinctuale Aspecte psihologice generale Se consideră instinctele ca fiind factorii ce determină apariția și orientarea (vectorizarea) comportamentului, aceasta având un rol hotărâtor în procesul de supraviețuire al speciei. Mc Dougall
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de conduită asociată cu impresia absenței oricărei consecințe negative pentru organism; c) cea de a treia fază se caracterizează printr-o stare de cașexism urmată de complicații somatice grave și moartea bolnavei. Ch. Durand descrie câteva tipuri de anorexie mintală: nevrotică, psihotică, conflictuală. În plus se mai semnalează anorexia mintală a sugarului și a tinerelor femei măritate ca o formă de refuz conjugal. 2) Bulimia nervoasă Este o tulburare nevrotică a comportamentului alimentar, opusă anorexiei mintale și care constă în ingestia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și moartea bolnavei. Ch. Durand descrie câteva tipuri de anorexie mintală: nevrotică, psihotică, conflictuală. În plus se mai semnalează anorexia mintală a sugarului și a tinerelor femei măritate ca o formă de refuz conjugal. 2) Bulimia nervoasă Este o tulburare nevrotică a comportamentului alimentar, opusă anorexiei mintale și care constă în ingestia exagerată a unor cantități crescute de alimente având drept urmare o creștere rapidă a greutății corporale. Ca și în cazul anorexiei mintale apar turburări legate de imaginea de sine. Tabloul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
referindu-se la aspectele psihopatologice ale personalității, clasifică tulburările acesteia în următoarele categorii: 1) Tulburări de dezvoltare și continuitate: a) oligofreniile: nedezvoltarea sistemului personalității, b) stările de dezechilibru caracterial de tipul constituțiilor psihopatice, c) stările de arierație afectivă a personalităților nevrotice datorate unor frustrări, complexe, carențe emoționale, traume psihice. 2) Tulburările de unitate ale personalității de tipul: dedublarea personalității, depersonalizare, disociere fragmentară ca în cazul automatismului mintal etc. 3) Tulburări de identitate reprezentate prin următoarele: a) idei delirante de negație a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]