5,414 matches
-
auriteIar fulgii sărută mâinile cu care-i culegi.Ne spulberă crivățul iubirii de multe,Ne îndoim ca și nucii când i-acoperă neaua,Și-n vise doar focul ști-va s-asculte,Cum trecem prin viață urmărindu-ne steaua...Ne ninge iar iarna cu albe fantasmeDin sfântul trecut ce s- a pierdut printre stele, În juru-mi câmpia se transformă ca-n basmeîntr-o albă bezea cu flori mici de-acadele.Ne-ngheață iarna orgoliile de oameni mari,Și ne transformă în veseli
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
ca-n basmeîntr-o albă bezea cu flori mici de-acadele.Ne-ngheață iarna orgoliile de oameni mari,Și ne transformă în veseli oameni de zăpadă,Iar râsul copiilor pe dealuri fugari,Ne cheamă la joacă cu bulgări în stradă.Ne ninge pe tâmple cu flori mici de gheață,... XXVIII. DACĂ TU..., de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2193 din 01 ianuarie 2017. Dacă tu nu ai fi fost printre oameni pe pământ, În genunchi la rugăciune aș fi plâns către
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
lume și-aduc cu ei mesajul sfânt. Iar iarna rece, a lor mamă, pe toți în jurul ei i-adună, Cu glas de vânt la ea îi cheamă, punându-le pe cap cunună. Copii cu inimi fericite, i-așteaptă să le ningă chipul, Întind spre ei a lor mânuțe, în ele să le prindă trupul... Dansând cu fulgii ei par îngeri, ce-au coborât din Paradis, Pământul tot acuma cântă minunea care ne-a cuprins.... Sus, pe un ram, stă agățat un
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
lume și-aduc cu ei mesajul sfânt.Iar iarna rece, a lor mamă, pe toți în jurul ei i-adună,Cu glas de vânt la ea îi cheamă, punându-le pe cap cunună.Copii cu inimi fericite, i-așteaptă să le ningă chipul,Întind spre ei a lor mânuțe, în ele să le prindă trupul...Dansând cu fulgii ei par îngeri, ce-au coborât din Paradis,Pământul tot acuma cântă minunea care ne-a cuprins.... Sus, pe un ram, stă agățat un
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
comparabil cu Eminescu. De altfel este cunoscut faptul că în Basarabia cultul lui Eminescu este mai bine păstrat ca în interiorul țării, Nicolae Dabija, asemeni lui Grigore Vieru, dedicându-i unul dintre cele mai sensibile și emoționante poeme (,,Chiar acum când ninge pe Moldova/ Veste ne-a sosit din Cernăuți/ că de-acolo Eminescu tânăr/ a pornit spre Chișinău desculț” - Întoarcerea lui Eminescu). O serie întreagă de personalități ale vieții literare și culturale, academice basarabene, între care regizorul Ion Ungureanu , academicienii Petru
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
NU ȘTIU! Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2025 din 17 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Câte s-or scrie încă, sub clopote de toamnă? când, blând, seceri de rouă vor strânge-n piept, păduri, când, aripi îți vor ninge țărâna peste rană, ce zi va crește-n verde nuntind povești cu muri? Ce ropot de aghiazmă va boteza pământul? mușcând din firul ierbii cărări de mim grăbit, sau care-mbrățișare va strânge-n lesă vântul? sub gene lungi de
ÎNCĂ, NU ȘTIU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380151_a_381480]
-
în brațe și să n-o mai las să plece Chiar dacă adesea-i tristă, mohorâtă sau cam rece. Îmbrăcată-n galben-pai sau în roșul cel de sânge A venit și cu petale de cireși și pruni mă plânge Ori mă ninge cu ninsoarea corcodușilor în floare, Ori m-alină cu mireasmă de narcise sau cicoare. Iar cu zorii dimineții mă sărută blând și dulce Și mă leagănă cu luna când se duce să se culce, Și mă spală pe picioare cu
PRIMĂVARA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380164_a_381493]
-
-n sânge greu îndrăgostiți de proști mereu se-nverșunează spre neant prin nopți li-e dumnezeu doar Kant orăcăie spre respirații din hâduri iscă inundații aș vrea strigând să mă trezesc: nu fac decât să-nveselesc gloata de monștri amatori ningând fulgi de aligatori proptiți în uși de lumi dezbine zgâiesc spre mine noi urine: m-au arestat în toi de rut rechini pe cord ei mi-au crescut scriu simfoniile atride nădăjduind că m-or ucide : ei doar privesc râzând
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
simt că-mi e bine Și trupu-mi se pătrunde de fiori. Te-apleci încet. Tu te așterni în mine, Ca roua îmi pătrunzi prin mii de pori. Se reaprinde flacăra în mine Și sângele mi-l stinge în sudori. Te ning încet. Tu te așterni în mine, Ca grâul presărat după arat, Ce germinează-n seve și lumine Ascunse sub omături la iernat. *** Referință Bibliografică: Tu te așterni în mine / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1860, Anul
... TU TE AŞTERNI ÎN MINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380187_a_381516]
-
că mă aștepți în ploaie, că-mparți cu viforele lunci și văi, că te închei la nasturi de văpaie sau te rostești tăcând pe-atâtea căi dar nu lași nicio urmă... Cum te-aș crede că-mi bați în geamuri ninse de tumult dar niciodată nimeni nu te vede și nu te-aude... Filele cu mult nesaț de întâmplare-împreună le-a frunzărit doar vântul și le-a scris cu fonturi îngroșate de furtună. Îmi spui că vii dar nu găsesc deschis
IARĂŞI de AURA POPA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380210_a_381539]
-
va fi, E diamantul poeziei noastre Din alte vremi, din alte sihăstrii. Știu, este greu... Ne-ncearcă vremuri grele, I-așa departe timpul său de noi, Dar poezia-i e mereu aproape, Citindu-l cele vechi s-or face noi. Ninge-i, Părinte, liniște și pace Celui ce-a fost mereu neliniștit, Ce Țara și-a iubit cu prisosință Și prin iubire s-a făcut iubit. Ninge, Părinte, peste el cu inimi, Ninge cu codri și alei de tei, Sărută ochii
GÂNDIŢI-VĂ, ROMÂNI, LA EMINESCU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380242_a_381571]
-
Dar poezia-i e mereu aproape, Citindu-l cele vechi s-or face noi. Ninge-i, Părinte, liniște și pace Celui ce-a fost mereu neliniștit, Ce Țara și-a iubit cu prisosință Și prin iubire s-a făcut iubit. Ninge, Părinte, peste el cu inimi, Ninge cu codri și alei de tei, Sărută ochii lacului albastru... E Eminescu zeul între zei! Spiritul său în veci de veci nu piere, E Eminescu sprijinul ceresc, Căci universul său de poezie Trăiește-n
GÂNDIŢI-VĂ, ROMÂNI, LA EMINESCU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380242_a_381571]
-
Citindu-l cele vechi s-or face noi. Ninge-i, Părinte, liniște și pace Celui ce-a fost mereu neliniștit, Ce Țara și-a iubit cu prisosință Și prin iubire s-a făcut iubit. Ninge, Părinte, peste el cu inimi, Ninge cu codri și alei de tei, Sărută ochii lacului albastru... E Eminescu zeul între zei! Spiritul său în veci de veci nu piere, E Eminescu sprijinul ceresc, Căci universul său de poezie Trăiește-n orice suflet românesc. Oriunde-am fi
GÂNDIŢI-VĂ, ROMÂNI, LA EMINESCU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380242_a_381571]
-
fiecare gând se așează un sărut doar poetul adună ninsori din cuvânt. Ce să-ți răspind la tăcerea mea, mă gândesc la metafora născută din femeie adânc poem adus prin vreme viața... când am realizat că am trup în gândul nins de un sărut. Referință Bibliografică: În gândul nins cu un sărut / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ÎN GÂNDUL NINS CU UN SĂRUT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380246_a_381575]
-
adună ninsori din cuvânt. Ce să-ți răspind la tăcerea mea, mă gândesc la metafora născută din femeie adânc poem adus prin vreme viața... când am realizat că am trup în gândul nins de un sărut. Referință Bibliografică: În gândul nins cu un sărut / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ÎN GÂNDUL NINS CU UN SĂRUT de PETRU JIPA în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380246_a_381575]
-
50 de ani. Sub biciul unei stări de revoltă Mocnind parcă sub biciul unei stări de revoltă, strunită, însă, foarte bine, comentatorul notează că toate capitolele de istorie literară sunt dominate de imaginea impusă de primele volume de povestiri, de la Ningea în Bărăgan până la Vară buimacă -, în condițiile în care volumele din anii ’80: Pierdut în Balcania și Povestiri din drumul Brăilei, nici nu contează în caligrafierea imaginii de ansamblu. După ce evidențiază că, deși considerat scriitor reprezentativ al generației ’60, receptarea
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
nu mai cad peste obraz un mănunchi azi de priviri când al pașilor talaz ne scaldă-n închipuiri și pahare-nlăcrimate ni se aștern atâtea-n față căci frunzele-au fost luate și sunt fără de viață doar cu ele apoi a nins și cu umbre c-un rămas a-nflorit pe ape-un pas necuprins de ochi și de priviri să nu-ți vină să te miri 07-11-2016 cluj Referință Bibliografică: 2 . Poezii / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138
2 . POEZII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378145_a_379474]
-
ireal, Subit să se înfrupte o tornadă? Căci până și tărâmul boreal Poate servi ca dulce promenadă! Unde iubirea cuibul și-a clădit, Furtuna nu cutează s-o atingă, Chiar în copacul veșnic desfrunzit, Cu grindină să plouă ori să ningă. Dar noi, prin anotimpuri de tăceri, Am și uitat ce iz are căldura. Când toamne reci strivesc fâșii din „ieri”, Simțiri plăpânde nasc, rănite, ura... Referință Bibliografică: ENIGMATICELE PLOI / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1716, Anul V
ENIGMATICELE PLOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378194_a_379523]
-
NICI EU, DE MĂ STRIG..., de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1838 din 12 ianuarie 2016. Dar nici eu, de mă strig... O rugina de tei prin frânturi de amiezi Vechi scrisori de amanți se tot rup și se ning Din pănuși de porumb mă privesc și se sting ochii verzi de păpuși, merii buni din livezi. Trec postași abătând foste vremuri prin gări Un batran ațipit trece mâna prin nori Ploua dor sfâșiat din arcuș de viori Calcă talpă
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
și se trece... Spune, mama, flori de fan câte ți-au crescut pe frunte, cum pe brațe frunze verzi te-au durut și cât de multe? Câtă liniște ai strâns din târziul tău de huma, câtă luna mi te-a nins, cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă, ploi și frig și vânt și vânt Stă lopată grea pe dealuri, rupe rană din cuvânt, sapă rădăcini de pajiști, sapă curtea fără ține Mama, zmeura e coapta, Mama
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
Spune, mama, flori de fan câte ți-au crescut pe frunte, cum pe brațe frunze verzi te-au durut și cât de multe? Câtă liniște ai strâns din târziul tău de huma, câtă luna mi te-a nins, cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă, ploi și frig și vânt și vânt Stă lopată grea pe dealuri, rupe rană din cuvânt, sapă rădăcini de pajiști, sapă curtea fără ține Mama, zmeura e coapta, Mama, vara e-n
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
mâini,cum se usca și se trece...Spune, mama, flori de fâncâte ți-au crescut pe frunte,cum pe brațe frunze verzite-au durut și cât de multe?Câtă liniște ai strânsdin târziul tău de huma,câtă luna mi te-a nins,cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă,ploi și frig și vânt și vântStă lopată grea pe dealuri,rupe rană din cuvânt,sapă rădăcini de pajiști,sapă curtea fără tineMamă, zmeura e coapta,Mama, vara e
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
usca și se trece...Spune, mama, flori de fâncâte ți-au crescut pe frunte,cum pe brațe frunze verzite-au durut și cât de multe?Câtă liniște ai strânsdin târziul tău de huma,câtă luna mi te-a nins,cât ai nins și tu din luna? Spune, mama, iarbă multă,ploi și frig și vânt și vântStă lopată grea pe dealuri,rupe rană din cuvânt,sapă rădăcini de pajiști,sapă curtea fără tineMamă, zmeura e coapta,Mama, vara e-n ruineprintre crinii
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
frâng săpând izvor în ochiul stâng și mari, în timpul fără leac. Ploua cu tine peste seri, Azi te șoptesc, nu te mai strig La uși m-așteaptă chei de frig să-ncuie rest de primăveri. Poate că mâine fi-va nins Citește mai mult Ne-mbracă liniști și tăceriCu timpul, rănile se trecSi veștile se tot petrecfără de tine, fără ieri.Din pernă ta se cerne scrum,În anii mei se face hăuMi-e dor adânc de somnul tău,Mi-e bocet
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
tac,Sub casă ploile se frângsăpând izvor în ochiul stângși mari, în timpul fără leac.Plouă cu tine peste seri,Azi te șoptesc, nu te mai strigLa uși m-așteaptă chei de frigsă-ncuie rest de primăveri. Poate că mâine fi-va nins... XIV. COPILĂRIE, de Camelia Radulian , publicat în Ediția nr. 1613 din 01 iunie 2015. Era o zi albastră, pot să spun, cu liniști înflorite și înalte când mugurii-n lumină-ncep să salte: atâta mi-a rămas într-un album
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]